Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Propunerea legislativă privind clasificarea societăţilor naţionale şi a regiilor şi pentru stabilirea nivelurilor maxime de salarizare a conducătorilor acestora.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Da, poftiţi, vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem, de fapt, un număr de 10 deputaţi, aparţinând mai multor grupuri parlamentare, care am iniţiat această propunere pe care o considerăm pe deplin justificată. Noi am fost inspiraţi de declaraţiile frecvente pe care diverşi reprezentanţi ai actualei guvernări le-au făcut, arătându-se oripilaţi de nivelurile exagerate ale salariilor pe care le au diverşi directori sau directori generali ai regiilor din întreaga ţară.

Am considerat că, avându-se în vedere necesitatea unei corelări cât de cât între activitatea acestor regii şi nivelurile de salarizare aplicate, cu atât mai mult cu cât multe din aceste regii funcţionează pe baza veniturilor provenite de la bugetele locale sau de la bugetul naţional, nu se justifică, din acest punct de vedere, existenţa unor salarii care depăşesc cu mult 100 milioane de lei/lună, în raport cu veniturile medii sau venitul minim garantat.

Pe de altă parte, motivul pe care noi l-am avut în vedere, a fost acela al realizării unei corelări între veniturile obţinute de diversele categorii de persoane, respectiv în cazul regiilor sau societăţilor naţionale am făcut trimitere la nivelurile salariale ale secretarilor de stat, apreciind că nu poate fi mai importantă activitatea desfăşurată de către un director general al unei asemenea regii, decât cea a coordonatorului unui departament într-un minister.

În ceea ce priveşte regiile de importanţă interjudeţeană, le-am echivalat nivelului de subprefect, întrucât nici la acest nivel nu apreciem că este mai importantă activitatea unui director general, decât cea care îi revine unui subprefect.

Iar la cele de importanţă locală, multe dintre ele afiliate sau subordonate, pardon, consiliilor locale, am considerat că salariul unui director nu trebuie să depăşească pe cel pe care-l obţine un viceprimar.

Aş vrea să vă dau câteva exemple de la nivelul regiilor din judeţul Cluj. Spre exemplu, directorul general al Regiei de transport local are în momentul de faţă circa 96 milioane lei/lună, la care se adaugă o serie de premii ş.a.m.d.

Cel mai mic salariu pe care îl au directorii de regii în judeţul Cluj, este cel al directorului Regiei administrării domeniului public, care are un salariu de 38 milioane, un salariu care este la nivelul preşedintelui României.

Avându-se în vedere că fondurile cu care operează aceste regii, în marea lor majoritate sunt fonduri provenite de la bugetul statului, am apreciat că este nevoie ca aceste salarii să fie corespunzătoare, să nu se ajungă în situaţiile pe care le-a semnalat chiar primul-ministru al României, ca un director de la APA NOVA sau de la alte regii, să ajungă la salarii de circa 300 milioane lei/lună.

Consider că punctul nostru de vedere a fost apreciat ca pozitiv şi fezabil, prin avizul favorabil primit din partea Consiliului Legislativ. Ne surprinde atitudinea pe care a avut-o Guvernul, care a avizat negativ această propunere legislativă, cu atât mai mult cu cât, aşa cum am arătat, ea este inspirată tocmai de declaraţiile de îngrijorare pe care le-a avut primul - ministru, şi pe care le-au făcut alţi înalţi demnitari ai actualei puteri.

Nu înţelegem când domniile lor sunt sinceri, atunci când îşi arată nemulţumirea faţă de aceste niveluri de salarii astronomice, sau atunci când dau aviz negativ unei iniţiative care urmăreşte intrarea în normal la acest capitol.

Prin urmare, noi apreciem că este nevoie, dacă Guvernul se doreşte a fi sincer în declaraţiile sale, dacă doreşte să economisească fondurile şi să asigure, din diferenţele acestea, fonduri necesare pentru asistenţă socială, pentru majorări de pensii sau pentru alte nevoie acute, considerăm că acolo unde regiile funcţionează ca societăţi comerciale, acolo unde îşi asigură din activităţile proprii fondurile, nu ne putem amesteca. Acolo directorii pot să aibă sumele în salariile lor care rezultă din complexitatea şi volumul activităţilor pe care le desfăşoară. Dar acolo unde regiile sunt "sugătoare", nu găsesc un cuvânt mai potrivit, de la bugetul de stat, este imoral să se menţină în continuare aceste înalte niveluri.

Poate că propunerea legislativă nu are toţi parametrii care s-o recomande din punct de vedere al tehnicii legislative, dar ideea în sine nu trebuie să fie aruncată peste bord, dacă se doreşte să existe, în ultimă instanţă, un comportament firesc, normal şi din partea celor care guvernează, încă, pentru câteva luni această ţară.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia să motiveze propunerea de respingere.

Şi aş face şi eu o menţiune: avizul Consiliului Legislativ priveşte numai problemele de tehnică legislativă şi de constituţionalitate, în nici un caz de oportunitate.

Domnul Marian Adrian Motoc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, comisia propune plenului respingerea propunerii legislative, din următoarele consideraţiuni: reglementările cuprinse în propunerea legislativă există deja în trei acte normative în vigoare. Organizarea regiilor autonome şi a societăţilor naţionale este reglementată prin prevederile Ordonanţei Guvernului nr.15/1993, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/1997.

În ceea ce priveşte stabilirea drepturilor salariale ale conducătorilor agenţilor economici, potrivit prevederilor art.3 alin.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2001, aceştia sunt remuneraţi ţinându-se seama de volumul şi importanţa activităţii, cu un salariu de bază lunar, care nu depăşeşte indemnizaţia lunară a unui secretar de stat. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Grupurile parlamentare nu doresc să participe la dezbaterile generale. Considerăm dezbaterile generale asupra propuneri legislative încheiate.

Va fi supusă votului final în şedinţa specială de vot.

Cu aceasta încheiem şedinţa de astăzi. Vă mulţumesc pentru participare.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11,40.