Dezbateri parlamentare

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În această după-amiază, conform programului, reluăm dezbaterea hotărârii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor. Am terminat dezbaterile generale, urma comisia să-şi prezinte punctul de vedere la sfârşitul dezbaterilor generale.

Domnule preşedinte,

Domnule Buda, înainte de a trece la punctul de vedere al comisiei.

Aveţi microfonul.

Domnul Daniel Buda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun ca potrivit art.100 din Regulamentul Camerei Deputaţilor să stabilim ca şi durată de intervenţie, având în vedere numărul mare de articole care sunt supuse modificării şi numărul mare al amendamentelor, ca fiecare intervenţie să fie limitată la 1 minut. (Vociferări în sala de şedinţe, în partea Grupurilor parlamentare ale PSD şi PRM.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Noi suntem în dezbaterea unei hotărâri care este foarte importantă pentru Parlamentul României şi pentru viitoarea activitate a acestui for legislativ. nu putem să ne batem joc şi să cerem un minut. Poate... de ce n-a cerut domnul deputat o secundă, ca să nu... aşa cum aţi trecut prin Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, probabil aşa doriţi să faceţi şi acum. Deci, în mod categoric, conform regulamentului, noi dorim să facem dezbateri serioase pe fiecare articol din acest regulament.

Prin urmare, domnule preşedinte, vă rog să nu limitaţi timpul de dezbatere.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Art.100 alin.2 spune că: "la începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili şi altă durată a intervenţiei". Primul comentariu este că încă nu am început dezbaterea, având în vedere că şi comisia trebuie să ne facă o informare, iar a doua chestiune pe care vreau s-o invoc, ca să nu mai fie discuţii pe viitor, toată lumea ştie că astăzi şi în continuare discutăm regulamentul şi nu discutăm altceva şi aş ruga să vă uitaţi la art.140 alin.2 care spune că: "prevederile alin.1 se aplică şi în cazul în care se cere cuvântul în "probleme privitoare la regulament.", or, tot ce discutăm, este vorba de regulament, e clar că ne încadrăm în art.140 cu alin.2 şi care face trimitere la art.140 cu alin.1 care spune că un deputat poate să răspundă oricând în acest scop. Iar în ceea ce priveşte..., fiind vorba de regulament, e clar că poţi să intervii oricând, iar art.100 alin.2, dacă s-ar citi mai departe, s-ar vedea cum se înscriu la cuvânt deputaţii, cum vin pe rând, spun dacă sunt contra sau pentru, iar că durata este, de regulă, 5 minute.

În ceea ce priveşte limitarea, limitarea duratei luărilor de cuvânt cu art.139 este atributul preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Deocamdată, poate mai revenim pe această temă, nu am început dezbaterea pe articole, suntem doar la informarea pe care trebuie s-o facă comisia, în cazul în care comisia n-a uitat că plenul Camerei Deputaţilor prin vot a stabilit că la începutul fiecărui capitol dezbătut să ne prezinte o informare orală, pentru că au respins informarea în scris. Informarea în scris, după părerea mea, scurta timpul pentru că ni se distribuia şi o studiam acasă, pe când informarea orală duce la întinderea duratei de timp, având în vedere că se vor isca discuţii. Deci nu am înţeles de ce reprezentanţii alianţei au dorit să lungească discuţia, chestiunea este că deocamdată propunerea domnului Buda nu cred că poate fi supusă la vot.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mărturisesc, domnule preşedinte, că mă temeam de o asemenea intervenţie făcută în litera regulamentului, dar nu în spiritul său. Mă temeam, pentru că eu am considerat şi consider şi acum că este vorba de o cerere jignitoare. Este jignitoare pentru fiecare parlamentar în parte care este interesat să-şi propună punctul de vedere despre actul fundamental care îi reglementează activitatea. Este jignitoare pentru ideea de regulament.

Pentru că, domnilor deputaţi, independent de punctul de vedere al unora care încearcă să dilate timpul, independent de punctul de vedere al altora, care încearcă să-l constrângă, există o realitate, regulamentul este al nostru şi noi ni-l facem şi nu ni-l facem nici cu pumnul în gură, şi nici cu ameninţarea timpului care vine sau trece.

Aşa că, domnule preşedinte, prevederea actualului regulament este chibzuită. Alin.2 vorbeşte despre faptul că o intervenţie are, de regulă 5 minute. Noi avem încredere în capacitatea şi buna-credinţă a preşedintelui care conduce lucrările de a limita, atunci când, evident, vorbitorul nu are ce să ne mai transmită, şi a permite chiar peste regula de 5 minute, atunci când se transmite un punct de vedere sănătos. Însă, a limita de la bun început înseamnă a ne limita pe noi înşine, ori aşa ceva nu vom admite.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Stanciu. Procedură.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi deputaţi,

Domni deputaţi din sală:

Adresaţi-vă şi băncii Guvernului!

Domnul Anghel Stanciu:

Onoraţi miniştri, (În banca Guvernului nu este nici un m ministru. Râsete în sală.)

Evident că în ultima vreme ne-am obişnuit cu dezbateri foarte scurte - 26 de minute, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - 26 secunde, mă scuzaţi, 15 secunde la moţiunea privind învăţământul. Acum sunt surprins de două lucruri.

Primul. Domnul secretar Buda a cerut cuvântul fără a se preciza sau a precizat domnia-sa că doreşte o chestiune de procedură. Eu am crezut, de undeva de acolo sus, şi am coborât urgent, pe scări, că este vorba de o chestiune care priveşte Comisia pentru regulament; dânsul fiind secretar al Comisiei pentru regulament. Şi, în loc de aceasta, a atacat o problemă de procedură.

A doua chestiune. Dacă am avut 26 de secunde, 15 secunde, surpriza mea a fost mare când a cerut un minut. E mult! Mă aşteptam la 10 secunde sau la 5 secunde. Sau mă aşteptam să facă o propunere. Să rămânem la regulamentul din iulie 1990, al normelor provizorii de desfăşurare a activităţii a Adunării Naţionale a Deputaţilor. Aceasta pentru că majoritatea articolelor sunt de acolo. Şi atunci mă întreb: are sens să pierdem timpul când acestea s-au dospit aproape 15 ani sau nu?

Eu cred că da, şi cred că da, pentru că dincolo de ce spunea distinsul coleg Bolcaş privitor la importanţa regulamentului, noi trebuie acum, când 35 de colegi de-ai noştri sunt în hemiciclul din Parlamentul European, să dăm dovadă de maturitate, ceea ce cred că dăm, să dăm dovadă de responsabilitate, ceea ce cred că avem, şi să compatibilizăm acest regulament cu cel european sau cu cel din majoritatea ţărilor în rândul cărora noi vrem să ajungem.

De aceea, rămân la ideea că prevederea de 5 minute este satisfăcătoare, nu cred că toate vor depăşi 5 minute, dar sunt aricole care vă vor permite dumneavoastră şi mie să fim ceea ce am fost votaţi, adică deputaţi, şi nu servi unor comandamente impuse, pe care, mai devreme sau mai târziu, noi înşine sau fiecare în parte o să le repugne.

De aceea, stimate coleg, cred că ai făcut cu bună intenţie propunerea, fără să te gândeşti că uneori duşmanul cel mai mare este graba şi se poate întoarce împotriva noastră. Cred că vor fi amendamente, şi respinse, care nu vor necesita nici o intervenţie, cred că vor fi amendamente, şi admise, care vor necesita multe intervenţii.

Rămân la ideea că este Constituţia acestei Camere, şi valabilitatea unei legi, legitimitatea şi reprezentativitatea ei rămân în vigoare atâta timp cât procedurile respectă voinţa celor care ne-au încredinţat puterea. Adică, de a asigura dreptul fiecăruia să-şi exprime opinia de la această înaltă tribună şi dreptul majorităţii să-şi asume prin vot responsablitatea.

De aceea, domnule preşedinte, cred că este dreptul dumneavoastră, în spiritul şi litera regulamentului, de a considera intervenţia domnului deputat Buda ca nefiind la obiect, pentru că dumneavoastră aţi solicitat punctul de vedere al comisiei, şi domnia sa nu are decât să intervină la chestiunile dinaintea începerii dezbaterii pe articole, aşa cum spune regulamentul la art. 100 alin. 1. După aceea, vom putea pune în discuţie punctul de vedere exprimat în scris şi votat de noi toţi la 100 alin. 2.

Închei, solicitându-vă, domnule preşedinte, cu toată condescendenţa, să-l invitaţi pe preşedintele comisiei să-şi exprime punctul de vedere, deoarece răbdarea mea de atâtea zile în a asculta punctul de vedere al comisiei a ajuns la limită. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Mai avem un...

Voci din Majoritate:

Supuneţi la vot timpul!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă sunt colegi în sală care vor să se adreseze plenului sau mie îi rog să vină la microfon!

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Emil Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

E mai mult decât surprinzător ceea ce s-a întâmplat în deschiderea şedinţei, având în vedere că domnul secretar al comisiei, domnul deputat Daniel Buda, are o oarecare experienţă juridică. Mă miră însă mai mult un anumit lucru, de ce dânsul a venit astăzi aici şi s-a demascat, făcând dânsul această propunere, nemaitrimiţându-l pe colegul la "înaintare", Ştirbeţ? (Vociferări, proteste.)

Dacă totuşi ne-am învăţat şi considerăm că Regulamentul Camerei Deputaţilor este un lucru foarte important, e un lucru mai important decât situaţia rezolvării calamităţilor produse de inundaţii, decât legile prioritate pentru integrarea în Uniunea Europeană...

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof (din sală):

Du-te dumneata acolo!

Domnul Radu Emil Moldovan:

Domnule Gheorghiof, poate vă duceţi la "Florica", dumneavoastră! Dumneavoastră, la "Florica", acolo vă e locul!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să nu vorbiţi cu sala! Domnule Gheorghiof, vă rog să nu stricaţi banca! (Râsete, vociferări.)

Domnul Radu Emil Moldovan:

Vă rog să mă scuzaţi, domnule preşedinte!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă dau cuvântul, după domnul deputat.

Domnul Radu Emil Moldovan:

Domnule preşedinte,

Vă rog să mă ajutaţi cu liniştea în sală!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aşteptăm să se facă linişte, domnule deputat. Vă rog, faceţi linişte, domnul deputat vrea să se adreseze sălii! (Rumoare, vociferări.)

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Radu Emil Moldovan:

Da, revin.

Având în vedere poziţia coaliţiei la guvernare, care a considerat că Regulamentul Camerei Deputaţilor este mai important decât alte priorităţi ale României şi ale românilor, eu cred că este puerilă această propunere: ca problemele importante de regulament să fie limitate la un minut. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din PSD.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat Valer Dorneanu, aveţi microfonul.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinşi colegi,

Nu vă speriaţi, cei care aţi vorbit de o oră, pentru că am să fiu foarte scurt, pentru a recupera excesul timpului folosit de către domnul deputat Stanciu, care, de obicei, vorbeşte mult, dar, e adevărat, cu folos.

Vreau să vă mărturisesc că e prima oară când sunt în dezacord cu distinsul meu coleg, domnul Bolcaş, - sper să fie şi ultima oară -, care spunea că a fost surprins şi că s-a temut de această propunere de scurtare. Eu am fost sigur de ea şi vă mărturisesc că am fost sigur că o să o facă domnul deputat Buda. Pentru că dânsul a mai confiscat o dată Comisia pentru regulament, a închis-o înăuntru, în altă sală, s-a dus şi i-a adus sandvişuri... Vreau să-i spun că, spre deosebire de comisie, în plen sunt 330 de deputaţi şi îl va costa mai mult acest gest.

Lăsând gluma de o parte, nu înainte de a-l invita la o întrebare de reflecţie, dacă dumnealui, ca un distins avocat - şi o spun cu recunoaştere acest lucru - s-ar afla în faţa unui complet de judecată şi ar încerca să-şi apere clientul şi ar veni un preşedinte care să-i spună că are la dispoziţie 30 de secunde sau un minut, cum ar reacţiona?

Înainte de a reflecta la acest lucru, eu v-aş ruga pe dumneavoastră să reflectaţi la faptul că proiectul de regulament care ni se prezintă cuprinde foarte multe contradicţii, foarte multe inadvertenţe. Nu vreau să vă vorbesc despre ele, nici despre importanţa regulamentului. în orice caz, este inadmisibil ca să vorbim despre legea noastră-cadru, despre documentul nostru care ne dirijează întreaga activitate şi să fim limitaţi la un minut, pentru a remedia multiplele greşeli care s-au preconizat şi ni s-au supus nouă votului.

Deci, aş ruga toţi colegii noştri să voteze împotriva acestei propuneri. Dacă preşedintele de şedinţă va supune votului aşa ceva.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Manda.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând doresc să-i felicit pe colegii din Biroul permanent care au ţinut cont de propunerea mea de săptămâna trecută, ca să nu blocheze activitatea Camerei şi să discutăm în paralel proiecte de lege importante pentru ţară, cât şi acest regulament.

Din punctul meu de vedere, discutând acum despre propunerea domnului deputat Buda, pentru mine este foarte clar: ori nu ştie să citească, ori nu ştie să interpreteze ceea ce scrie. Pentru că art. 100 alin. 2, pe care dânsul îl invocă spune aşa, - îl citesc pentru domnul Buda -: "Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text - da? - ce urmează a fi supus votului Camerei Deputaţilor are, de regulă, durata de 5 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili şi altă durată a intervenţiei".

Eu îmi aduc aminte că am discutat vreo câteva zile dacă ce discutăm noi acum la regulament este proiect de lege, propunere legislativă sau hotărâre. Dacă era proiect de lege sau propunere legislativă, exact aşa cum scrie la art. 100 alin. 2 - şi dânsul avea dreptul să facă această propunere -, trebuia să avem şi noi un aviz al Consiliului Legislativ şi celelalte proceduri pe care trebuie să le avem în vedere atunci când discutăm de legi. Atâta timp cât vorbim de modificarea regulamentului, care nu este asimilată unui proiect de lege sau unei legi, nu are dreptul să facă această propunere.

Prin urmare, domnule preşedinte, vă rog să nu ţineţi cont de propunerea domnului Buda şi să nu supuneţi la vot această propunere a domniei sale. Iar domnul Buda, atunci când mai are astfel de intervenţii, îl rog să se mai consulte şi cu colegi, care, poate, au mai multă experienţă sau, dacă nu, să vină la Grupul PSD, că noi ne pricepem mai bine. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Domnule coleg,

Aveţi microfonul. Vă rog.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Stimaţi colegi,

Colegul care a vorbit înainte îl acuza pe domnul Buda că nu ştie să citească sau că citeşte insuficient. (Vociferări.) Că citeşte insuficient textul! Iată însă că dânsul face referire la o problemă din art. 100 alin. 4, şi anume, a citat fraza potrivit căreia: "La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili şi altă durată a intervenţiei". Şi a făcut referire la o discuţie anterioară din plen, în care s-a susţinut un punct de vedere diferit cu privire la natura juridică a regulamentului: dacă este sau nu lege, dacă poate fi asimilat unui proiect de lege sau unei propuneri legislative.

Fără îndoială că fac parte dintre aceia care susţin că regulamentul nu este lege şi nu poate fi tratat ca atare. Numai că, revenind la dorinţa de a citi în întregime tot ce e de citit în problema în discuţie, îi aduc aminte domnului deputat că e şi 217, care, deşi nu asimilează regulamentul cu proiectele de lege şi cu o lege, arată clar că procedura privind modificările de regulament este cea prevăzută la art. 80-144.

După ştiinţa mea, 80 şi 144 includ şi art. 100 alin. 2, domnule deputat. Aşa că nu mai faceţi referiri, care, fără îndoială, nu au nici o acoperire în regulament, în întregimea lui. 217!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnule deputat.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Observaţia colegului meu Claudiu Manda este corectă, este motivul pentru care am solicitat încă de la început să vin la microfon. Ideea mea a fost alta, şi anume, aceea ca, după un sfârşit de săptămână în care cred că domnul Buda, colegul meu din Comisia juridică, a avut timp să reflecteze, şi-a schimbat opinia vizavi de regimul juridic al acestui proiect de modificare a regulamentului. Şi mă gândeam dacă n-ar fi nimerit, astăzi, datorită intervenţiei domniei sale, să supunem din nou plenului Camerei Deputaţilor votarea trimiterii acestui proiect de modificare a regulamentului la Consiliul Legislativ.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Manda nu are dreptate când spune: "Colegii noştri nu ştiu să citească sau nu ştiu să interpreteze!", ar mai trebui de adăugat că nu sunt nici atenţi. Deci, să interpreteze nu numai art. 100 alin. 5, ar trebui să se uite şi la art. 100 alin. 1, unde se face referire la discutarea articolelor.

Fie vorba între noi, n-am ajuns la discutarea articolelor, suntem în faza în care s-au încheiat dezbaterile generale, şi la această fază, eventual, ar fi putut să propună respingerea în bloc a acestui proiect de regulament. Dar ar fi trebuit îndeplinită o altă condiţie, care ar fi însemnat un raport negativ din partea comisiei, ceea ce nu s-a întâmplat.

În ceea ce priveşte termenul, luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text se referă la articole. Şi încă o dată vă spun că n-am ajuns la articole, vom vedea, când ajungem la articole. Deocamdată, comisia să nu dea bir cu fugiţii şi să prezinte ceea ce a fost obligată de votul plenului, şi anume, informarea cu privire la primul capitol.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Sigur, citind regulamentul, rezultă clar că în ceea ce priveşte...

Domnule Hrebenciuc, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule preşedinte,

Înainte de a trage dumneavoastră concluzia asupra aceastei propuneri a domnului Buda, vreau să vă învederez conţinutul art. 100 alin. 4, în care, în plenul Camerei: "Preşedintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discuţiilor la articolul dezbătut". Deci, nu poate veni neapărat propunerea din partea unui deputat. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă mulţumesc.

Înţeleg că nu mai sunt intervenţii. Am să vă citesc câteva texte, ca să ne lămurim, pentru că această discuţie poate reveni pe parcurs: "Preşedintele Camerei va da cuvântul oricând unui deputat pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal, limitând timpul acordat în acest scop" - art. 140.

"Prevederile alin. 1 se aplică şi în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament". Acesta este motivul pentru care am lăsat şi las totdeauna toţi colegii care vor să se refere la regulament, deci, pe procedură, să ia cuvântul.

Referitor la limitarea timpului, domnul Hrebenciuc m-a ajutat, în art. 100 alin. 4 spune clar: "Preşedintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discuţiilor la articolul dezbătut". Art. 139 alin. 1: "La propunerea preşedintelui Camera are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcţie de obiectul dezbaterilor".

Este evident că cel care poate să propună - şi am mai avut această discuţie în plen - sistarea dezbaterilor este preşedintele Camerei. Este adevărat că domnul Buda n-a făcut nici o neregulă, domnia sa are dreptul să propună preşedintelui o asemenea măsură.

Deci, nu sunt de acord cu cei care spun că domnul deputat nu putea să ia cuvântul acum, ba putea. Suntem aproape de începerea dezbaterilor pe articole şi domnul deputat mi-a propus această măsură, să propun, cum spune aici "limitarea...", "altă durată", nu "limitarea", mă iertaţi, "altă durată".

Acum, eu sunt preşedintele de şedinţă astăzi, ţin locul preşedintelui Camerei, mulţumesc domnului deputat Buda, mulţumesc colegilor care au luat cuvântul, însă nu am de gând să limitez, vom merge pe procedura generală în care se spune că, de regulă, durata luării unui cuvânt este de 5 minute, vă rog dacă sunteţi dispuşi să intrăm în ordinea de zi, dacă aveţi alte probleme legate de regulament, sigur, conform art.140, pe care vi l-am citit, nu pot decât să vă dau cuvântul.

Domnul deputat Ovidiu Brînzan.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau doar să fac o observaţie referitor la cele discutate, fiindcă ne aflăm într-adevăr într-o situaţie oarecum particulară.

Discutăm despre noul regulament al Camerelor şi, într-adevăr, după cum observăm, lucrurile nu se regăsesc întotdeauna ad-litteram în actualul regulament.

Suntem într-o situaţie în care într-adevăr se aplică regulamentul pe baza căruia lucrăm acum, dar se mai aplică şi nişte reguli ale bunului simţ, se aplică cutumele parlamentare şi se mai aplică practica din parlamentele internaţionale.

Domnule preşedinte, referitor la ultima idee pe care o spun, practica din parlamentele internaţionale, din parlamentele europene, ar fi fost extraordinar de bine dacă se accepta propunerea grupului nostru de a discuta de la început această practică, de a face informarea comisiei pentru regulament, de a şti cu toţii cum se lucrează în alte parlamente când se schimbă un regulament, şi probabil că aceste discuţii care de multe ori sunt deplasate, exagerate, nu ar mai fi avut loc.

Vă reamintesc că grupul P.S.D. a solicitat în nenumărate rânduri această informare, nu am primit-o, şi acesta este motivul pentru care pierdem vremea sau suntem acuzaţi că pierdem vremea, doar fiindcă colegii din actuala guvernare nu au acceptat o practică absolut europeană şi absolut normală în orice parlament.

Referitor la criteriile bunului simţ, care trebuie să funcţioneze în Parlamentul României, subliniez ceea ce spunea cu multă distincţie domnul deputat Bolcaş, trebuie într-adevăr să tratăm cu multă seriozitate noul regulament al Camerei, fiindcă acesta este Biblia, este materialul, este directorul care ne va ajuta să funcţionăm de acum înainte, şi sperăm să funcţionăm mai bine, dacă tot ne-am asumat acest demers.

Iar în privinţa cutumelor parlamentare despre care vorbeam, domnule preşedinte, ele într-adevăr uneori exced acest regulament, dar în mod cert subliniază faptul că dumneavoastră, în momentul de faţă, ca preşedinte de şedinţă, sau oricând preşedintele de şedinţă este singurul care poate să propună sistarea, scurtarea sau diminuarea luărilor de cuvânt.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Cristian Rădulescu, aveţi microfonul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

După cum sigur că ştiţi, interpretarea pe care aţi dat-o în intervenţia de mai adineauri este forţată atât pe textul regulamentului, cât şi pe cutumă. Pe textul regulamentului, la art.100 există prevederi care vă dau şi dumneavoastră dreptul să interveniţi în ceea ce priveşte scurtarea discuţiilor, cât şi Camerei. Art.100 alin.4, pe care l-aţi citat, arată într-adevăr că puteţi limita dezbaterea la articolul respectiv.

Iar 100 cu 2 arată ce poate face Camera la începutul discuţiilor, în ceea ce priveşte limitarea fiecărei intervenţii. De la cinci minute, acel "de regulă", nu arată că sunt 3, 4 sau 7, 8 minute, pe medie 5 minute, ci că în general sunt 5 minute, dincolo de care trebuie să întrerupeţi, dar după aceea se arată şi excepţia, că se poate stabili şi o altă durată a intervenţiei, şi asta desigur că numai Camera o poate face.

Deci, textul art.100, recapitulând, dă şi Camerei dreptul, dă şi preşedintelui dreptul de a limita dezbaterea când e vorba de dezbaterea pe articole. Asta în ce priveşte litera regulamentului.

În ce priveşte cutuma, până acum, niciodată când a fost vorba de reducerea dezbaterii pe un anumit articol, preşedintele nu a refuzat să supună votului Camerei această propunere şi nu a luat Camerei Deputaţilor acest drept. şi ştiu că dumneavoastră, cel puţin din şedinţele anterioare, sunteţi un straşnic apărător al cutumelor. fiindcă o dată, când am venit cu textul regulamentului şi era foarte clar acel text şi am cerut vot din partea Camerei, dumneavoastră mi-aţi invocat cutuma, care a bătut de data aceea litera.

Păi atunci hai să ţinem seama măcar de cutumă, dacă nu de literă.

Până acum, niciodată când s-a cerut limitarea dezbaterii, preşedintele nu a refuzat s-o supună plenului. De altfel, această prevedere ştim de ce este băgată aici, tot din cutumă, fiindcă există dezbateri în ritm normal, fiindcă există dezbateri în regim de urgenţă şi fiindcă mai există posibilitatea, şi la asta se referă 100 cu 2, să fie nişte dezbateri mai accelerate, atunci când Camera consideră şi cere.

Deci, este o propunere făcută - cu un minut, şi vă rog s-o supuneţi la vot. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

100 cu 2 este valabil atunci când discutăm proceduri de urgenţă. Eu nu văd...vă lămuresc imediat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Iordache, vă rog, nu vorbiţi cu sala.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră, în calitate de preşedinte de şedinţă, trebuie să ţineţi cont de 100 cu 4, care spune foarte clar: "Preşedintele Camerei poate supune spre aprobare (...). Art.100 alin.2 este valabil atunci când discutăm proiecte de lege în procedură de urgenţă. nu avem nici o motivaţie pentru a discuta regulamentul în procedură de urgenţă şi pentru a stabili un timp de dezbatere scurt sau foarte scurt. de ce nu vreţi să discutăm exact cum s-a discutat în Comisia juridică? Poate stabilim 25 de secunde pentru întregul proiect, dacă vrem să discutăm.

Acest proiect de regulament trebuie stabilit şi discutat într-un timp normal şi de aceea, dumneavoastră, în calitate de preşedinte de şedinţă, sunteţi singurul care puteţi limita cuvântul oricăruia dintre deputaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnule Rădulescu, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte, o singură remarcă: aştept mai mult din partea grupului dumneavoastră când este vorba de interpretări ale regulamentului. Astfel de obiecţii simpliste nu sunt pe măsura aşteptărilor noastre. (Aplauze din partea Opoziţiei)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, faptul că aţi făcut referire la mine spunând "grupul dumneavoastră", mă face să vă răspund din această postură. îmi pare rău că v-am dezamăgit, dar sunt convins că o s-o mai facem.

Domnul deputat Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi pare rău că domnul Cristian Rădulescu n-are capacitatea să sesizeze adâncimea a ceea ce spunem noi!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Mocanu.

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să rămâneţi surprinşi, dar eu am venit la microfon să dau o mână de ajutor colegilor de la Putere. Şi vreau să rămână şi în stenogramă, datorită faptului că am avut foarte multe discuţii pe această temă, cu mulţi colegi de la Putere.

Acest proiect de modificare a regulamentului a fost introdus pe ordinea de zi de către dumneavoastră. Dacă sunteţi informaţi, şi eu am o informaţie că la Senat ar fi o înţelegere ca în două săptămâni să se termine dezbaterea acestui proiect de modificare.

Eu, ca să vă dau o mână de ajutor, vă propun să depăşim şi ideile şi procedurile Camerei-Senat, să anulăm discuţia două săptămâni, pe proiectul de modificare al regulamentului, să dezbatem absolut toate proiectele pentru integrare, toate proiectele necesare pe care le avem pentru ţară şi eu cred că o să fim mult mai înţeleşi de către cei care am fost trimişi în Parlamentul României.

La momentul care se cere o să vin şi cu alte propuneri.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Şi daţi-mi voie să vă urez "La mulţi ani!" (Aplauze)

Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am să încerc să mă ridic la înălţimea pretenţiilor domnului Rădulescu. Art.139 alin.1 este foarte clar şi imperativ: "La propunerea preşedintelui Camera are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcţie de obiectul dezbaterilor."

Deci nu contest faptul că această limitare poate fi făcută de către Cameră, dar în mod imperativ propunerea pentru a fi supusă la vot trebuie făcută de către preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, faceţi linişte în sală, să poată vorbi domnul deputat. Grupul P.S.D., vă rog linşte.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş fi intrat în această dezbatere, dar a fost o provocare, într-adevăr, făcută din partea liderului Grupului Partidului Democrat, în a aprecia calitatea firavă a intervenţiilor noastre.

Şi atunci o să-i spun, în sprijinul a ceea ce a spus domnul Nicolicea, aici trebuie coroborat 100 cu 2 unde, într-adevăr, "la începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili şi o altă durată a intervenţiei", cu 132, în care preşedintele e suveran să propună aşa ceva, şi nu cineva din sală, nici secretarul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnul deputat.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu n-am venit cu regulamentul, dar cred că în Parlament un principiu trebuie respectat şi în primul rând acela al luptei parlamentarului, arma acestuia fiind în primul rând cuvântul şi nimeni şi în nici o situaţie, sigur, există cele prevăzute de regulament, nu poate impune limitarea discuţiei în Parlament.

Eu nu ştiu cine are interes ca regulamentul să treacă ca gâsca prin apă, dar regulamentul este, aşa cum se spune aici, Constituţia Camerei şi cred că toţi avem interesul, fie că suntem în barca puterii sau cea a opoziţiei, să avem un regulament bun, care să lase loc la cât mai puţine cutume. Dar nu pentru asta am ieşit la microfon.

Eu venisem, şi cred că şi colegii mei, foarte hotărâţi să începem dezbaterea pe articole a regulamentului şi constat cu consternare că cineva are interes să nu intrăm în dezbaterile pe articole şi nu ştiu de unde a apărut această iniţiativă la alianţă şi l-au pus la înaintare pe domnul Daniel, pentru a crea această dezbatere procedurală ca să nu intrăm pe dezbaterea regulamentului.

Eu cred că, aşa cum s-a propus aici, este important să trecem la dezbaterea pe articole şi pe domnul Daniel v-aş ruga să facă alte propuneri aici, mult mai viabile, şi să nu încurce în a dezbate şi a adopta articolele din regulament.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule Duşa.

Domnul Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, conform literei şi spiritului regulamentului, se poate propune limitarea dezbaterilor pe un proiect de lege, hotărâre şi aşa mai departe. Dar eu am înţeles că această hotărâre a Camerei are substanţă legislativă, are substanţă de fond şi aş dori s-o dezbatem cu prioritate. Nu înţeleg acum unde este acea substanţă.

Evident, orice deputat, oricare ar fi el, are dreptul să propună limitarea timpului de dezbatere. Dar, aş vrea să vă atrag atenţia că, în sensul, în spiritul şi litera regulamentului, ar trebui să se întâmple acest lucru la articolele unde sunt amendamente şi unde dezbaterea se prelungeşte peste termenul acordat regulamentar pentru fiecare deputat.

Şi aş vrea să vă spun că principiul este acesta, termen de cinci minute, pentru că deputatul trebuie să se exprime de la tribuna Camerei. Iar faptul că doriţi să limitaţi timpul de dezbatere, trebuie să aibă în spate şi o motivaţie.

Eu din ceea ce ne-a spus domnul Buda am înţeles că şi aşa sunt multe amendamente şi haideţi să mergem cu mai multă viteză. Nu cred că acesta trebuie să fie sensul. Trebuie să existe o motivaţie, trebuie să existe o substanţă pentru aceasta. Nu putem, haideţi să ne grăbim, să trecem mai repede peste lucrul acesta.

La proiectele de lege dezbătute în procedură de urgenţă, evident acolo limităm timpul, şi acel lucru îl face preşedintele comisiei sesizate în fond, nu oricare deputat. În concluzie, oricât am merge de la un articol la altul, oricât ne-am plimba cu o interpretare sau alta, esenţa este aceasta: deputatul are voie să se exprime în limita a cinci minute.

Limitarea termenului se poate face doar la amendamentele care se dezbat în Cameră, şi pe articole, în speţă pe articole, nu pe întreg proiectul de lege.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, decizia mea a fost luată, puteţi să discutaţi foarte mult, de acum înainte, nu am de gând să mi-o schimb. Aşa că propun să intrăm în dezbaterea de fond, îl rog pe domnul preşedinte al Comisiei pentru regulament să prezinte punctul de vedere al comisiei la finalul dezbaterilor generale, şi după aceea vom intra în dezbaterile pe capitole.

Domnule Bivolaru, aveţi microfonul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În dezbaterea generală s-au ridicat câteva probleme care vizează atât conţinutul, cât şi modul cum a fost realizat... (din sală se aude rugămintea de a vorbi mai rar) Nu pot vorbi prea rar! ... cum a fost realizat acest proiect de modificarea regulamentului.

Sigur că am luat în considerare observaţiile corecte care s-au făcut şi o să încercăm acum foarte sintetic să prindem câteva puncte de vedere în legătură cu aceste observaţii.

În primul rând, s-a făcut observaţia că textele din raport în general conţin formulări neglijente sau formulări ambigue în legătură cu anumite proceduri. Am spus-o şi la expunerea de motive pe care am prezentat-o şi nu retractăm din partea comisiei acest lucru. În general, aceste texte, aceste necorelări din textele raportului şi din textele proiectului se datorează în primul rând, şi nu numai, dar în primul rând, acestei presiuni exercitate pentru a ne încadra în termenul de depunere a raportului.

Ţin să informez Camera că la sfârşitul sesiunii din vară, la sfârşitul lunii iunie, această comisie a solicitat Biroului permanent un termen pentru definitivarea raportului şi a propunerii legislative, în concordanţă cu toate procedurile de lucru în cadrul comisiei.

Şi termenul solicitat a fost în unanimitate aprobat în interiorul comisie de 1 octombrie.

Desigur că Biroul permanent, în înţelepciunea sa, a prescurtat acest termen la 1 septembrie, lăsându-ne ca pe perioada aceasta de vară, patru zile la începutul lui iulie, patru zile la sfârşitul lui august, să definitivăm tot acest volum de lucru.

Este responsabilitatea Biroului permanent în consecinţă şi aş dori în mod amical şi colegial să împărţim această disfuncţionalitate sau această nerealizare în ce priveşte textele şi incoerenţa unor texte, în egală măsură comisia şi cu Biroul permanent.

În ce priveşte o observaţie destul de des realizată în cadrul dezbaterilor este cea legată de prevederile art.86 alin.2 şi 3 privind domeniile de activitate ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor, şi respectiv domeniile de activitate în calitatea de Cameră decizională.

În primul caz, când această Cameră este Cameră primă sesizată noi am realizat nouă modificări la vechiul regulament, îi spunem de-acum vechiul regulament, iar pentru cazul al doilea, la 86 alin.3, unde Camera Deputaţilor este Cameră decizională, am produs 11 modificări la aceste prevederi ale regulamentului.

Sigur că vor exista propuneri pro sau contra de menţinere a propunerilor acestei comisii pentru regulament, şi propunerea noastră este în final, pentru că aceste domenii se împart între noi şi Senat şi nu este exclusă situaţia să ne întâlnim pe aceleaşi domenii de activitate, ca primă Cameră sau Cameră decizională, datorită regulamentelor care se aprobă separat, să ne întâlnim pe acelaşi domeniu de activitate, este clar că va trebui să apelăm la Curtea Constituţională, care să departajeze foarte clar aceste domenii de activitate, pentru că există acest risc, să bătătorim aceleaşi cărări, în aceleaşi domenii, cele două Camere.

O a treia problemă vizează anumite situaţii în care procedurile de la Cameră sunt interdependente cu procedurile de la Senat. Aş vrea să dau numai un singur exemplu, pentru a ilustra ce înseamnă această trimitere, şi m-aş referi la termenul constituţional de stabilire a aprobării tacite. S-a stabilit într-o anumită situaţie generală termenul de 45 de zile. Important este să ştim că la Camera Deputaţilor aceste 45 de zile demarează de la un anumit moment, pe când la Senat, demarează de la cu totul alt moment.

Şi procedura care se aplică la Senat dezavantajează şi discriminează, aş putea să spun în mod convingător, discriminează pe toţi parlamentarii care înaintează propuneri legislative care trec în primul rând pe la Senat, ca primă Cameră sesizată. În sensul că acest termen de 45 de zile se lungeşte în mod artificial la luni de zile. Şi aici, domnule preşedinte, rugămintea ar fi ca cele două comisii, de la Senat şi de la Camera Deputaţilor, pentru regulament să găsească o soluţie într-o întâlnire comună la nivelul, bineînţeles, al înţelegerii între cele două Birouri permanente, pentru a ne corela aceşti termeni de activitate procedurală şi a nu avea proceduri diferite pentru exact aceleaşi probleme, şi care să creeze disfuncţionalităţi, fie la Cameră, invers, fie Senatului.

Din această privinţă, sigur că aşteptăm, pe parcursul dezbaterilor, ca toate aceste disfuncţionalităţi, inclusiv cele pe care le-am traversat în această perioadă de când dezbatem acest regulament, să se regăsească în modificări în cadrul regulamentului, chiar pe modificările pe care noi vi le-am înaintat prin raport. Deci, ar fi bine să fim şi înţelepţi, pentru a nu bloca posibile modificări în acest regulament pe această literă a regulamentului şi cutumă că în timpul dezbaterilor anumite amendamente nu au rostul să se facă.

Este rostul să se facă, având în vedere că tot regulamentul stabileşte că o propunere mai interesantă şi care are suficiente implicaţii în cadrul acestei economii a textului, poate fi trimisă din nou la comisie pentru un raport suplimentar, şi comisia are dreptul să se pronunţe în termenul imediat.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cap.I. Înainte de a intra la cap.I, am să supun discuţiei şi votului dumneavoastră textul hotărârii, aşa cum a fost el propus de către comisie.

"Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor."

Procedură. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

S-a format şi s-a perpetuat o confuzie. Toţi deputaţii au făcut propuneri de amendamente la regulament până la data de 30 august. După acea dată, s-au făcut propuneri de amendamente la regulamentul, aşa cum a fost modificat prin actul comisiei.

Dar aici avem de-a face cu două acte juridice absolut distincte. Unul este regulamentul, pe de o parte, act cu caracter normativ, şi altul este hotărârea, care este act individual de aprobare.

În aceste condiţii, întrucât la hotărâre ca atare nu s-au formulat amendamente şi nu s-au pus în discuţie articolele sale de act individual, îmi permit să aduc, pe această bază, pentru că nu e vorba de discutarea unui act normativ la care se fac amendamente în condiţiile regulamentului şi se discută numai amendamentele, este vorba de un act individual al Camerei. E un proiect de hotărâre, aşa cum sunt proiecte de hotărâre în domenii de politică şi aşa mai departe. Asta este o hotărâre în domeniul politicii Camerei.

Vă propun ca la acest proiect de hotărâre, în completarea art.1, şi motivez această completare a art.1 de poziţia pe care a avut-o delegaţia partidului nostru la întâlnirea cu domnul preşedinte al Partidului Naţional Liberal, Călin Popescu-Tăriceanu şi cu fruntaşii altor partide parlamentare, la singurul articol al acestui act normativ individual, să se adauge prevederea "în cazul sesizării Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea unor modificări aprobate prin prezenta hotărâre, această hotărâre să intre în vigoare numai după pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale."

Vă fac o motivare într-o singură frază. Noi nu discutăm, cel puţin reprezentanţii partidului nostru nu discută ce persoană să ocupe fotoliul de preşedinte al Camerei. Partidul nostru nu discută ce partid, ce grup parlamentar să ocupe acest fotoliu de preşedinte al Camerei. Noi discutăm dacă punctul nostru de vedere este sau nu este constituţional şi cred că aceasta este demnitatea discuţiilor tuturor de aici.

În aceste condiţii, intrarea în vigoare în altă modalitate decât cenzura finală a Curţii Constituţionale va provoca nişte efecte, nu politice, nu de presă, ci juridice pe care nici măcar nu le bănuiţi, în afară de faptul că am dovedi că ne temem de Constituţie.

De aceea, domnule preşedinte, vă solicit să puneţi la vot textul de completare pe care îl cer la art.I, de fapt, singurul articol al hotărârii.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dacă vreţi să ne daţi în scris propunerea pe care aţi făcut-o. Sau recitiţi întreg textul art.I, că n-am înţeles unde doriţi s-o inserăm.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

E vorba de art.I care prevede că "Regulamentul Camerei..." etc. "...se modifică..." care va continua cu "în cazul sesizării Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea unor texte modificate prin prezenta hotărâre, această hotărâre intră în vigoare numai după pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale."

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Aveţi observaţii la propunerea domnului deputat, domnule Dorneanu?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Propunerea distinsului meu coleg este absolut legitimă. În intervenţia mea de la dezbaterile generale v-am citat un text din Constituţia Franţei, care prevede exact acelaşi lucru. Eu, însă, aş propune şi l-aş ruga şi pe distinsul meu coleg să accepte o altă structură de tehnică legislativă a acestei propuneri, şi anume: ea să facă obiectul unui articol II, care să se situeze după înşirarea tuturor modificărilor aduse Regulamentului, pentru că, altminteri, se şi frânge prima parte a acestei dispoziţii. Dar, aş propune ca înaintea textului pe care îl sugerează şi îl susţin şi eu, domnul deputat Bolcaş, să se prevadă şi următoarea precizare: "prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial", şi în continuare să existe această precizare pe care a făcut-o domnul deputat Bolcaş.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, domnul deputat Bolcaş mi-a propus să introduc o modificare, să votăm o modificare la art.I.

Dumneavoastră dacă vreţi art.II la sfârşit, înseamnă că sunteţi împotriva propunerii domniei sale.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ca să rezolvăm problema, accept ideea art.II, care pe tehnica legislativă pe care colegul meu o stăpâneşte mai bine, vedeţi, eu nu sunt prea tehnic, sunt mai mult artistic. Deci, accept ideea de art.II.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, şi eu vă mulţumesc, dar n-am înţeles unde punem acest art.II.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vedeţi, problema amplasării unui articol, a numerotării sale sau a despărţirii unui text în articole, este o problemă de pură tehnică legislativă, pe care o putem jongla şi opera oricând, neţinând seama de votul pe conţinut.

Deci, sunt de acord cu completarea colegului Dorneanu, ca art.II să fie pus la sfârşit, după toate modificările.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Preambulul art.I spune cum se modifică Regulamentul, şi urmează două puncte... tot conţinutul Regulamentului se include ca text al art.I din hotărâre. Şi art.2 din hotărâre vine după ce se termină conţinutul art.I.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aşa am înţeles şi eu, domnule deputat, dar în prima fază înţelesesem că domnul deputat Bolcaş propusese să discutăm acum această problemă. Acum, înţeleg că mă trimiteţi la sfârşit.

Deci, intrăm să discutăm titlul hotărârii: Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Dacă sunt observaţii la titlul hotărârii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 3 abţineri.

Titlul hotărârii a fost adoptat cu 3 abţineri.

Vă mulţumesc.

Capitolul I. Aşa cum am decis, comisia ne va prezenta o mică lecţie de drept comparat, dacă-mi permiteţi jocul de cuvinte, privind conţinutul capitolului.

Am primit şi cerere de la grupul parlamentar al PSD, domnul Hrebenciuc.

Rog comisia, pentru Cap.I, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca urmare a hotărârii plenului, o să vă prezentăm din partea comisiei o informare privind principalele teze din cadrul Cap.I., aceste teze fiind referitoare, în primul rând, la validarea mandatelor; a doua teză - prezidarea primei sau primelor şedinţe ale unei legislaturi; a treia teză se referă la alegerea preşedintelui şi a celorlalţi membri ai structurii care conduce un Parlament sau Camera inferioară şi posibilitatea revocării lor înainte de expirarea mandatului pentru care au fost aleşi; şi a patra teză - grupurile parlamentare, rolul lor în structurile Camerei Deputaţilor şi situaţia deputaţilor independenţi.

Au fost studiate regulementele şi constituţiile din următoarele ţări europene: Franţa, Spania, Portugalia, Italia, Germania, Olanda, Belgia, Danemarca, Marea Britanie, Irlanda, Finlanda, Suedia, Austria şi Grecia.

Aceasta a fost posibilitatea să realizăm această analiză şi această informare, în perioada aceasta, de când acest plen a votat şi a aprobat realizarea unei astfel de informări, la începutul fiecărui capitol.

În ceea ce priveşte validarea mandatelor: în majoritatea ţărilor europene, validarea mandatelor este făcută de o comisie constituită în cadrul Parlamentului în cazul parlamentelor unicamerale sau în cadrul Camerei. Există şi câteva situaţii în care validarea mandatelor se face de către o autoritate din afara Parlamentului.

Astfel, în Franţa, validarea mandatelor deputaţilor se face de către Consiliul Constituţional; în Austria, validarea mandatelor se face de către Curtea Constituţională; în Grecia, validarea mandatelor se face de către o instanţă judecătorească comună.

În ceea ce priveşte a doua teză: conducerea şedinţelor înainte de alegerea preşedintelui Camerei sau a Parlamentului unicameral, după caz. În majoritatea cazurilor, conducerea primei şedinţe sau a primelor şedine, înaintea alegerii preşedintelui, se face de către cel mai în vârstă deputat, asistat de secretari desemnaţi, care sunt cei mai tineri deputaţi.

Există şi soluţii diferite, dar ele sunt mai des utilizate. Astfel, în Danemarca, înainte de alegerea speacker-ului, conducerea este asigurată de deputatul cu cea mai mare vechime parlamentară. În cazul în care sunt doi sau mai mulţi deputaţi care au aceeaşi vechime parlamentară, este preferat cel care este mai în vârstă.

În Olanda, un fost preşedinte de Cameră va conduce aceste lucrări de început. Dacă printre deputaţii aleşi nu se află nici un fost preşedinte, un fost vicepreşedinte va conduce lucrările, iar în absenţa unui fost vicepreşedinte va conduce lucrările deputatul cu cea mai mare vechime parlamentară.

În Austria, lucrările sunt conduse de fostul preşedinte; în Belgia, va conduce deputatul cu cea mai mare vechime parlamentară; în Italia, primele lucrări sunt conduse de cel mai în vârstă fost preşedinte sau vicepreşedinte; iar dacă acesta nu este prezent, sau nu este nici un fost vicepreşedinte, deputat nou-ales, în aceste condiţii va conduce cel mai în vârstă deputat.

În Grecia, preşedintele provizoriu este unul din foştii vicepreşedinţi. Dacă nu este prezent, sau dacă nici un fost vicepreşedinte nu a fost reales, conducerea este asigurată de deputatul cu cea mai mare vechime parlamentară, dar care este membru al grupului parlamentar cel mai numeros.

Dacă sunt mai mulţi deputaţi în aceeaşi situaţie, este propus cel mai în vârstă dintre ei.

În Irlanda, conducerea primei şedinţe este asigurată de secretarul general al Camerei respective.

În Italia, secretarii care asistă preşedintele provizoriu, sunt foştii secretari din legislatura anterioară, iar dacă aceştia nu au fost realeşi ca deputaţi, vor fi desemnaţi ca secretari provizorii cei mai tineri deputaţi.

După cum vedeţi, se face foarte mult trimitere către parlamentarii cu anumită experienţă în acest domeniu.

Teza a treia: alegera preşedintelui şi a membrilor Biroului. În toate cazurile studiate, alegerea preşedintelui se face distinct faţă de alegerea celorlalţi membri ai Biroului, care asigură conducerea instituţiei parlamentare.

În cele mai multe regulamente, nu există precizări privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească deputatul care candidează pentru funcţia de preşedinte şi nici nu se spune cine depune candidatura. Votul este secret şi nu există diferenţe esenţiale în ceea ce priveşte procedurile de desfăşurare a acestuia.

În aproape toate cazurile, se cere obţinerea majorităţii voturilor deputaţilor pentru ocuparea postului de preşedinte.

În Italia, se cere o majoritate de două treimi pentru alegerea preşedintelui, iar dacă aceasta nu se obţine în prima şedinţă, după al treilea scrutin, este suficientă şi majoritatea voturilor deputaţilor.

Ceilalţi membri ai structurii de conducere, respectiv ai birourilor, sunt aleşi în marea majoritate a ţărilor studiate, în aceleaşi condiţii ca şi preşedinţii. Evident, datorită numărului de voturi necesar alegerii preşedintelui, în marea majoritate a cazurilor, postul este ocupat de un reprezentant al celui mai mare grup parlamentar şi nu este nevoie ca să existe vreo menţiune expresă în Regulamentul respectiv, în acest sens.

Lipsa unor menţiuni în mai toate regulamentele privind provenienţa candidaturii pentru funcţia de preşedinte, dă şi posibilitatea desemnării preşedintelui din cadrul unui grup minoritar. Atât postul de preşedinte, cât şi celelalte posturi de conducere, fac obiectul negocierii politice între grupurile parlamentare, chiar dacă şi aceste negocieri sunt foarte rar menţionate în regulamente.

Există, însă, menţiuni mai numeroase privind posturile de vicepreşedinţi, secretari sau chestori. Astfel, în Regulamentul Camerei Deputaţilor din Italia, se arată că toate grupurile parlamentare constituite, până în momentul alegerii Biroului permanent, trebuie să aibă reprezentanţi în această structură de conducere. Nu este prea greu, având în vedere că în Camera Deputaţilor din Italia, Biroul este compus din 16 deputaţi: un preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 8 secretari şi 3 chestori.

În Regulamentul Parlamentului portughez se precizează că primele 4 grupuri parlamentare ca mărime vor furniza vicepreşedinţii, iar celelalte grupuri care au mai mult de 25 de deputaţi vor propune secretarii şi vicesecretarii.

În Regulamentul Camerei inferioare a Parlamentului german (Bundestag-ul) se prevede că fiecare grup parlamentar propune un vicepreşedinte; Bundestag-ul stabileşte câţi secretari alege în fiecare legislatură. Legislatura a 14-a se remarcă prin existenţa a 42 de secretari.

Este evident că se urmăreşte, pe baza unor negocieri politice, satisfacerea intereselor tuturor grupurilor parlamentare.

În Regulamentul Adunării Naţionale a Franţei se prevede că după alegerea preşedintelui, pentru ceilalţi membri ai Biroului, se ţine cont de configuraţia politică a Adunării.

Nu există uniformitate în ceea ce priveşte numărul membrilor structurilor de conducere ale parlamentelor din Europa; nu există întotdeauna o corelaţie între numărul parlamentarilor şi mărimea structurii care asigură conducerea Parlamentului sau a Camerei Deputaţilor, după caz.

Astfel, Camera Comunelor din Marea Britanie are 659 de deputaţi, iar conducerea este asigurată de 4 deputaţi. Alte instituţii mari, precum Adunarea Naţională a Franţei, Bundestag-ul în Germania şi Camera Deputaţilor din Italia au structuri de conducere mult mai mari.

Există şi instituţii parlamentare mult mai mici, care au structuri de conducere mari, dacă le raportăm la numărul parlamentarilor, cum ar fi: Belgia, Grecia.

În majoritatea ţărilor europene, componenţa structurii de conducere a parlamentelor este fixă şi prestabilită de constituţii, precum şi de regulamentele parlamentare. Sunt şi ţări în care structura de conducere parlamentară este variabilă. Am menţionat deja faptul că Bundestag-ul decide în fiecare legislatură câţi secretari alege.

În Olanda, Regulamentul Camerei Inferioare prevede că în fiecare legislatură se stabileşte câţi vicepreşedinţi se aleg.

În ceea ce priveşte durata mandatului preşedintelui şi a celorlalţi membri ai Biroului, care asigură conducerea, soluţiile sunt ceva mai uniforme. În majoritatea parlamentelor europene, preşedintele este ales pentru toată durata legislaturii, iar ceilalţi membri ai structurii de conducere, pentru o perioadă mai scurtă, de regulă pentru o sesiune.

În Spania, însă, toată conducerea este aleasă pe toată durata legislaturii. La fel se întâmpla şi în Austria, şi în Irlanda. În Germania, în Bundestag, preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi pe durata întregii legislaturi, situaţie regăsită şi în Grecia.

Există şi ţări în care preşedintele şi Biroul se realeg la începutul fiecărei sesiuni: avem cazul Finlandei, Belgiei şi Danemarcei. În Franţa, cei 6 vicepreşedinţi, 3 chestori şi 12 secretari se realeg o dată pe an, în cursul legislaturii.

O problemă importantă este cea a revocării din funcţie a preşedintelui şi a celorlalţi membri ai Biroului. În majoritatea regulamentelor studiate nu este prevăzută posibilitatea revocării.

Posibilitatea revocării este prevăzută în regulamentele din Grecia şi Danemarca.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog, depăşiţi cele 10 minute. Vă rog să vă pregătiţi de încheiere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mai am două pagini. Dacă vreţi să vă prezint toată această informare de care s-a făcut caz, solicităm, din partea comisiei, să ne dea plenul aprobarea să prezentăm acest document în continuare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Comisia cere să depăşească cele 10 minute.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 96 voturi pentru.

Împotrivă? 111 voturi împotrivă.

Domnule deputat, vă rog să vă pregătiţi o frază de încheiere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Sigur, fraza este: Vă mulţumim pentru atenţie. Şi faptul că am satisfăcut majoritatea, înseamnă că această comisie şi-a dus mandatul pană acum bine.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu ţin să-i mulţumesc domnului Bivolaru şi comisiei pentru informarea pe care ne-au prezentat-o, dar domnia sa a dezvoltat în cadrul acestei informări nişte teze asupra cărora va trebui să discutăm în continuare.

Una din teze este aceea a alegerii preşedintelui. Au văzut cum este într-o mulţime de ţări. Este clar că se ajunge la discuţia despre alegerea preşedintelui la Camera Deputaţilor din România.

O altă teză este aceea a configuraţiei politice a Parlamentului şi maniera în care sunt alese şi grupurile parlamentare. Şi această teză cred că trebuie s-o dezbatem.

O altă teză, a treia, pe care am reţinut-o, este aceea a revocării preşedinţilor, pentru că noi, practic, în subsidiar ştim că actuala putere urmăreşte exact revocarea preşedintelui, de asta discutăm despre regulament, de asta regulamentul este prioritar.

Dacă nu este aşa, spuneţi-o, şi terminăm dezbaterile, nu asta este problema!

O a patra teză pe care am sesizat-o este aceea a Comitetului Ordinii de Zi, despre care unii dintre colegii noştri au o părere foarte bună, alţii o au mai puţin bună. Teza aceasta trebuie şi ea dezvoltată şi să discutăm despre ea, astfel încât, din punctul meu de vedere, înainte de a intra în art.1, este clar că trebuie să discutăm despre aceste lucruri, pe baza informării pe care a prezentat-o comisia, la cererea domnului preşedinte Cristian Rădulescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Dan Iosif.

Domnul Dan Iosif:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ascultat foarte atent luările dumneavoastră de cuvânt la dezbateri generale, l-am ascultat pe domnul preşedinte Bivolaru. Probabil că urma să ne informeze ... Mă uit la mormanul acesta de hârtii, care mai este dublat, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, fiecare dintre noi am primit un tom xerox de hârtie, şi mă uit stupefiat la Cap.I, alineat zero: organizarea Camerei Deputaţilor - stop! Secţiunea I - şi continuă cum vedem.

Aş dori să-l întreb pe preşedintele Comisiei de Regulament, dacă tot au studiat regulamentele ţărilor cu o democraţie avansată, Germania, Anglia, dacă în constituţiile acestor ţări şi în regulamentele acestor ţări este prevăzut că Senatul este Cameră superioară şi Camera Deputaţilor este Cameră inferioară.

În caz contrar, conform alineatului din Constituţie, şi scuzaţi-mi ignoranţa în materie de drept parlamentar, drept constituţional, nu ţin minte toate articolele pe de rost, rezultă că în momentul de faţă, în România, suntem o Mare Adunare Naţională, care lucrează în două odăi diferite, şi atunci preşedintele Traian Băsescu are tot dreptul să ne ceară să ne restrângem toţi într-o singură Cameră, ca s-o închirieze pe cealaltă, ca să facă rost de bani să ne plătească.

Şi atunci îmi explic de ce, în ultimul timp, au început să se iţească capete iluminate care cer refacerea Marii Adunări Naţionale. Şi nu cred că după 15 ani, cel puţin tinerii din această sală, au uitat împotriva cui s-a răsculat poporul în Decembrie '89. Ne-am ridicat împotriva Marii Adunări Naţionale. Nu pot, personal, să accept că noi, deputaţii, suntem Cameră superioară şi Senatul este Cameră inferioară, pentru că norma de reprezentare în Parlament este alta.

Şi, ca atare, aş dori ca în noul Regulament să se stipuleze: Camera Deputaţilor este Camera inferioară a Parlamentului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Nu pot reţine propunerea dumneavoastră. Nu se pot face amendamente în timpul acesta, al dezbaterilor, îmi pare rău!

Am reţinut, însă, că de fapt în 1989, Revoluţia a fost împotriva unicameralismului. Asta este o teză nouă pe care am reţinut-o.

Domnul deputat Bogdan Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia este de ordin procedural. Departe de mine de a pune în discuţie votul pe care l-am dat cu câteva minute înainte cu toţii, şi care a decis ca onorata comisie să nu susţină în continuare, ceea ce, după părerea mea, era extrem de important pentru toată lumea, care doreşte cu adevărat să facă o modificare pentru modernizarea acestui Regulament, şi care nu caută doar un obiectiv punctual, să atingă posibilitatea de a-şi plasa un om, sau de a-şi menţine un om în fruntea Camerei Deputaţilor.

De ce vă spun asta? Pentru că eram foarte atent să-mi dau seama, în toată susţinerea pe care a făcut-o domnul preşedinte al comisiei, de altfel, foarte bine argumentată, după părerea mea, şi subliniez, nu prea lungă. Sigur, a depăşit aceste 10 minute care erau programate, şi dumneavoastră v-aţi exprimat... ar fi trebuit, însă, în paralel cu modul de alegere a preşedintelui, care ştim că este o zonă sensibilă a dezbaterii noastre şi poate cea mai sensibilă, ca şi modul de revocare, la care nu s-a mai ajuns, să fi făcut referiri şi la situaţiile de coabitare, într-o analiză comparată, aşa cum ar fi fost extrem de important şi de util.

Eu vă promit că voi face această intervenţie, informându-vă de acum, sigur, la momentul oportun, când vom ajunge la articolul respectiv, n-o să vă reţin acum atenţia. Tot ceea ce pot să vă spun este că în toate cele 15 ţări ale Uniunii Europene, înainte de extinderea la 25, a existat în perioada 1969 - 2005, cel puţin una, dacă nu 2 sau 3 situaţii de coabitare, unele care au durat perioada întregii legislaturi, în care un grup minoritar din Camera respectivă, din Adunarea Deputaţilor, aşa cum îi spun în fiecare ţară în parte, a susţinut un preşedinte, el a primit voturile Camerei, şi el a rămas bine şi mulţumesc, fiind în opoziţie cu majoritatea parlamentară.

Eu cred că dacă pentru unii dintre noi era foarte util să afle aceste lucruri concret, repet, voi reveni cu aceste argumente şi vi le voi pune la dispoziţie, punct cu punct, ţară cu ţară, exemplu cu exemplu, în aşa fel încât să puteţi să şi controlaţi veridicitatea acestor situaţii, acum, pentru opinia publică, şi de ce nu, pentru dezbaterile în continuare, ar fi fost extrem de util să avem aceste informaţii, dacă nu detaliate, cel puţin exemplificate.

Cum ar fi fost extraordinar de util, pentru că tot vorbeam şi recent preşedintele ţării făcea o propunere de comasare sau de reducere a Parlamentului, în ideea că trebuie să ne aliniem, idee pe care nu o împărtăşesc, mărturisesc, dar - în fine - poate fi luată în discuţie, organizării Parlamentului Europei, ar fi trebuit ca să ştim că acest Parlament European a avut până la alegerile din toamna trecută un preşedinte din al treilea grup, ca şi dimensiune, şi care a funcţionat bine şi mulţumesc, prezidând Parlamentul European, fără ca nimeni să fie deranjat de asta, repet, din al treilea grup, şi un grup care este la o distanţă mare numeric faţă de cele două principale grupuri, respectiv la ora asta, în ordinea în care ele sunt dimensionate - Grupul popular şi Grupul socialist.

Şi acest exemplu şi alte exemple de la Parlamentul European cred că ar fi trebuit să intervină în discuţia noastră, pentru că, deşi eu susţin teza că un Parlament naţional are şi o anumită structură, şi, cu siguranţă, atribuţii definite pentru un Parlament naţional, care să servească intereselor dezbaterilor cu caracter naţional şi nu un Parlament European, totuşi, este semnificativ să constatăm că lumea civilizată nu pune problema tranşant, uneori demolator, că cel care este operatorul Regulamentului, în fond, preşedintele Camerei, cel care gestionează procedurile Camerei, nu aparţine unei majorităţi politice, şi acest lucru ar fi fost bine să fie exemplificat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Secretarul îmi atrage atenţia că aţi depăşit 5 minute, vă rog să vă pregătiţi de încheiere.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Al doilea subiect doar o să-l enunţ, deşi merită o discuţie mult mai largă, din păcate, a fost enunţat ca teză şi nu a intrat pe fondul discuţiei, pentru că nu a mai avut timp, aşa cum nu mai am nici eu. E vorba de Comitetul ordinii de zi.

O să spun un singur lucru, sunt convins că dacă facem o analiză comparată corectă vom constata că, în afară de rolul Comitetului ordinii de zi, există peste tot posibilitatea - şi cu atât mai mult în România trebuie să fie - ca plenul să poată decide atunci când este solicitat, împotriva deciziei Comitetului ordinii de zi. Pentru că, altfel, contrazicem Constituţia României, ajungând la un vot imperativ şi, sunt convins, şi libertatea şi calitatea de ales al naţiunii, pe care o are orice parlamentar, în orice ţară civilizată.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Brînzan.

Domnilor, am o grămadă de deputaţi înscrişi! V-am văzut, domnule Nica, şi pe dumneavoastră, mai aveţi până atunci. Mai este şi domnul Stanciu, care îmi face semn din spate, domnul Dorneanu.

Domnul Brînzan.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ascultat prezentarea făcută de preşedintele Comisiei pentru regulament şi, realmente, o consider foarte bună, fiindcă am aflat multe lucruri care se întâmplă în Parlamentele europene, lucruri utile în dezbaterea care urmează. Din păcate, prezentarea domniei sale s-a terminat foarte abrupt, prin votul anterior, la care au participat colegii din dreapta, exact în momentul în care domnul deputat dezbătea teza care pe mine mă interesează foarte mult, şi anume, durata mandatului preşedinţilor Camerelor.

Am aflat din prezentarea făcută că, în general, preşedinţii, în marea majoritate a ţărilor europene, sunt aleşi pe toată durata mandatului - aşa am înţeles, pe toată durata mandatului - dar cu unele excepţii, am înţeles, câteva ţări din nordul Europei. Şi, întrucât subiectul este extrem de important, aş dori ca reprezentantul comisiei să mă informeze, fiindcă trebuie să dau un vot pe această temă şi nici mandatul nici conştiinţa nu îmi permit să votez în necunoştinţă de cauză: de ce în acele câteva ţări, am înţeles că există o procedură diferită, presupun că există o motivaţie în ţările respective, care nu este doar faptul că peste an se mai pierd unii pe drum, deci, bănuiesc că există o motivaţie şi aş dori ca domnul preşedinte să ne informeze. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Manda.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule preşedinte,

Înainte de toate o să vă rog să le spuneţi secretarilor să-şi facă datoria, pentru că m-am înscris la cuvânt înaintea domnului Brînzan şi dânsul a vorbit înaintea mea. Nu comentez mai mult, este mai în vârstă decât mine, a fost ministru înaintea mea şi nu o să vă spun mai mult decât atât.

Eu vreau să vă spun că suntem într-o situaţie de neacceptat! (Rumoare.) Domnule preşedinte, vă rog să-i rugaţi pe colegii din partea dreaptă a sălii să facă linişte! (Vociferări, proteste.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rog colegii din partea dreaptă, dacă doresc, să facă linişte!

Şi rog colegul care a vorbit nepoliticos să se abţină! Cuvântul "bă" în sala aceasta nu ne face cinste! Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Spuneam că suntem în faţa unei situaţii de neacceptat şi o să vă spun şi de ce. Aţi supus la vot ca preşedintele Comisiei pentru regulament să se oprească cu informarea, pe care, cei care am votat împotriva aceastei propuneri a dumneavoastră chiar o considerăm chiar foarte necesară. Săptămânile trecute am discutat câteva zile nonstop despre acest subiect, şi anume, dacă tot vrem să modificăm un regulament al Camerei Deputaţilor, care va funcţiona într-o perioadă când România va fi membră a Uniunii Europene, ar fi trebuit să avem un studiu comparat cu ţările şi cu Parlamentele din ţările Uniunii Europene.

Acum, înţeleg, pentru cei care au votat acest lucru, şi anume, sistarea discuţiei, fie că nu îi interesează acest lucru şi probabil că nu-i interesează decât art. 25, fie că ştiu totul, fie că nu ştiu nimic! Însă, dintre cele trei variante, vreau să le spun colegilor din sală că, de multe ori, au fost puşi în situaţia să iasă din sală, să-i întrebe cei de la presă ce au discutat, să nu ştie nici măcar ce era pe ordinea de zi!

Aşa că îi rog pe cei care au votat pentru oprirea acestei informări să fie mai atenţi de acum încolo şi să fie mai atenţi la ce discută aici, pentru că electoratul îi va taxa data viitoare.

Însă vreau să fac şi o propunere, domnule preşedinte, pentru că pe mine chiar mă interesează şi pentru că nu sunt decât un simplu deputat, ca şi ceilalţi colegi, o să vă rog le dispuneţi celor de la tehnic sau de la Comisia pentru regulament să tragă la xerox şi să distribuie ceea ce mai avea de spus domnul preşedinte celor din sală sau celor care sunt interesaţi. Nu ştiu dacă trebuie să fac şi o propunere de o pauză de câteva minute, însă, cel puţin în paralel cu discuţiile, eu aş vrea să ştiu tot ceea ce au lucrat cei de acolo, pentru că vreau să votez în cunoştinţă de cauză, comparând până la capăt ce se întâmplă şi în celelalte ţări ale Uniunii Europene. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ideea mi se pare bună, rog tehnicul să preia de la comisie informarea în totalitate şi să o distribuie la casete colegilor, sunt convins că nu va fi decât de folos colegilor noştri.

Da, domnul deputat Nica.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dacă tot am decis ca în loc să discutăm despre inundaţii sau alte probleme importante ale României să discutăm despre regulament astăzi, trebuie să fim riguroşi. L-am ascultat pe domnul preşedinte Bivolaru şi trebuie să vă spun că am rămas neplăcut surprins. Mă adresez dumnealui în calitate de preşedinte al comisiei. Informarea pe care domnia sa şi ceilalţi membri ai comisiei trebuiau să o realizeze astăzi şi să o prezinte în faţa plenului Camerei, trebuia să arate care sunt principalele în Parlamente europene.

Compatibilizarea instituţiilor româneşti cu cele europene este o obligaţie pe care nu trebuie să o mai reiterez acum şi aici. Parlamentul, Camera Deputaţilor este una dintre instituţiile fundamentale, dacă nu cea mai importantă instituţie a statului român şi garantul democraţiei în ţara noastră. Din păcate, probabil şi datorită unor nereguli care au apărut în procesul de redactare a acestui material, s-au strecurat şi am observat foarte multe inexactităţi.

Şi am să vă prezint care sunt acestea: greşeli, probabil de tranducere, de interpretare, nu-mi e foarte clar, dar în Franţa se spune în felul următor: "Toute Assemblée nouvellement élue commence de sa premiere séance pour élir son président". (Râsete, vociferări ale Majorităţii.) "Cette élection qui est acquise, il faut le suivre pour la durée de la législature." (Vociferări.)

Ce s-a întâmplat? În cursul redactării acestui raport de către Comisia pentru regulament, tot ceea ce însemna preluarea elementelor de alegere a preşedintelui Adunării Naţionale a Franţei, ele au fost translatate în mod greşit, ceea ce putea să inducă ideea că în Franţa preşedintele Adunării Naţionale - care este echivalentul Camerei Deputaţilor de la noi - este ales într-un alt mod şi altfel decât propunem noi ca să se realizeze prin intermediul acestui regulament.

Dar lucrurile nu se opresc aici. În Germania, ceea ce apare în raportul care ne-a fost prezentat de către Comisia pentru regulament... (Vociferări ale Majorităţii.) Domnule preşedinte!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog un pic de linişte, îi e greu colegului nostru în limba germană! (Râsete, vociferări.) Vă rog.

Domnul Dan Nica:

Îmi pare foarte rău!

The election of the president and the vice-president! (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Ceea ce colegul nostru din Comisia pentru regulament nu ne-a spus, dar este extrem de important şi trebuie să vă subliniez aici este faptul că în Bundestagul german este interzisă supunerea la vot a înlocuirii preşedintelui Bundestagului. Iar înlocuirea preşedintelui Bundestagului este interzisă în mod expres să fie supună la vot ansamblului Bundestagului german, pentru un motiv foarte simplu, şi vă citez: "Această prevedere - vă traduc direct în limba română, pentru a nu avea probleme după aceea cu dumneavoastră - este pentru a întări independenţa preşedintelui Bundestagului, astfel încât acesta să poată să-şi îndeplinească îndatoririle oficiale, în mod special, acelea care conduc sau care converg din poziţia sa de conducător al acestei Camere a Parlamentului german".

Deci, ceea ce Comisia pentru regulament trebuia să ne prezinte astăzi aici - şi mă refer doar la una dintre secţiunile pe care le enumerase domnul Hrebenciuc şi care spune că: "Alegerea preşedintelui Camerei constituie unul dintre momentele cele mai importante - şi sunt de acord cu dumneavoastră - din Parlament". Dar ceea ce nu ne-a spus Comisia de regulament este faptul că, de pildă, în Italia, se spune că: "Alegerea preşedintelui Camerei trebuie să se realizeze în aşa fel încât conducerea să fie asigurată de o personalitate politică proeminentă. Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor în Italia se realizează - dacă vreţi, vă citesc... (proteste ale Majorităţii)"

Deci, stimaţi colegi, credeţi-mă că chiar nu am făcut altceva decât să vă citesc din regulamentul Camerei Deputaţilor. Deci, este vorba de cap. II - "Del presidente dell' Ufficio di Presidenza e della Conferenza dei presidenti di Gruppo", este vorba de art. 4 alin. 2, care se referă la: "L'elezione del Presidente..." ş.a.m.d.

Deci, toate aceste lucruri le găsiţi şi ar fi trebuit astăzi să fie prezentate într-o manieră extrem de serioasă plenului Camerei Deputaţilor, pentru că după modul în care a fost redactat acest material, pe care noi am votat să ne fie prezentat, în ideea de a compatibiliza Parlamentul României cu Parlamentele ţărilor membre ale Uniunii Europene, din motive care îmi scapă: greşeli de traducere, o insuficientă documentaţie din partea aparatului tehnic, el nu a fost realizat în concordanţă cu realitatea.

De altfel, nici situaţia din Grecia nu a fost prezentată.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Pregătiţi-vă să încheiaţi.

Domnul Dan Nica:

Unde se prevede în mod expres că preşedintele Parlamentului - şi atenţie, domnule preşedinte de şedinţă! - şi vicepreşedinţii sunt aleşi pentru întreaga durată a legislaturii. Şi ceea ce Comisia de regulament ar fi trebuit să ne spună este că doar în cazul alegerilor anticipate această durată poate să fie micşorată. pentru ca preşedintele, vicepreşedinţii să poată să ţină la ceea ce înseamnă prestigiul instituţiei, să-şi îndeplinească îndatoririle în condiţii de respect faţă de toate grupurile politice, să nu fie supuşi nici unor fel de presiuni, din partea nici unui grup politic, astfel încât Parlamentul să fie garantul democraţiei româneşti.

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău că a trebuit să fac eu aceste precizări, eu cred că aceasta era datoria Comisiei de regulament şi era o datorie faţă de noi, membrii Camerei Deputaţilor, care trebuia să fim informaţi corect de toate aceste prevederi, pentru ca să putem judeca şi să putem vota în cunoştinţă de cauză. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din Opoziţie.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Procedură? Domnul Rădulescu procedură, după aceea, domnul deputat Stanciu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Aş avea o intervenţie realmente pe procedură, de data acesta. Dumneavoastră aţi fost susţinut aici de câţiva colegi din Grupul parlamentar al PSD, care au susţinut că deasupra atribuţiilor Camerei există posibilităţile preşedintelui de şedinţă şi ne-au trimis la diverse articole care arată cât de multe poate face preşedintele de şedinţă. Eu nu vă bănuiesc pe dumneavoastră de a fi un preşedinte de şedinţă slab, dimpotrivă, cred că sunteţi un preşedinte foarte autoritar, chiar musculos în felul de a conduce dezbaterile.

De aceea, o să vă rog să uzaţi de prerogativele care sunt prevăzute de articole şi atunci când lucrurile se îndepărtează cu totul şi cu totul de procedură, să faceţi uz de art.139 alin.2, unde se prevede că persoanele care iau cuvântul sunt obligate să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt şi, în cazul respectiv, la procedură, fiindcă aceasta s-a cerut. Deci, art.139 alin.2 şi vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Absolut de acord cu dumneavoastră, însă daţi-mi voie să vă citesc articolul pe baza căruia am dat cuvântul până acum, după ce a luat cuvântul domnul preşedinte al Comisiei juridice, art. 140 alin. 1: "Preşedintele Camerei va da cuvântul oricând unui deputat pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal, limitând timpul acordat în acest scop." Alin. 2: "Prevederile alin. 1 se aplică şi în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament".

Tot ceea ce am auzit până acum sunt probleme referitoare la regulament. De aceea am şi limitat la 5 minute, deşi nu era într-o legătură directă cu art. 140 alin. 2.

Mai am doi colegi înscrişi la cuvânt, dacă îmi permiteţi să dau cuvântul şi intrăm după aceea în... Unul? Doi, doi mai avem.

Acum, că aţi ridicat mâna... Asta este o chestiune asupra căreia eu nu sunt de acord, când eu anunţ... Este domnul Stanciu şi cu domnul Bolcaş. Aveţi dreptate, trei colegi. Restul, din spate, când anunţ numele, nu mai ridicaţi mâna, secretarii v-au dat pe listă.

Deci, domnul Stanciu, domnul Bolcaş şi domnul Valer Dorneanu şi am închis discuţiile la acest punct şi trecem la art. 1. O.K.?

Domnule Stanciu, aveţi microfonul.

Nu mai pot! Nu-mi forţaţi mâna! Chiar dacă suntem colegi de grup, mergem pe această interpretare pe care o dau eu, da? Vă mulţumesc.

I-am dat cuvântul domnului Stanciu, stimate coleg.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Bogdan Olteanu, dacă este aici.

Domnule preşedinte, cu tot respectul cuvenit, vă rog să-mi permiteţi să vă anunţ că eu, de acolo, din spate, nu trag semne, nu fac semn, că nu am cretă, n-am stilou, n-am ceva care să ajungă până la dumneavoastră, ci fac nişte semnale, cu mâna, cu lanterna, după cum este posibil.

De asemenea, v-aş ruga foarte mult să-i rugaţi pe cei doi distinşi secretari să mă urmărească, pentru că nu aş vrea să depăşesc cele 5 minute.

Domnilor colegi,

Este extraordinar de important ce s-a spus aici de către preşedintele comisiei. Şi pentru asta mă simt obligat ca, din cele 5 minute, să răpesc câteva secunde şi să mulţumesc domnului Cristi Rădulescu, care a fost de acord ca să se prezinte o informare înaintea fiecărui capitol.

Aş merge până acolo încât aş spune ca în faţa secţiunii să se mai răpească 2-3 minute, să se puncteze nişte chestiuni. Pentru că, nu vreau să jignesc pe nimeni, dar am simţit şi am văzut pe faţa unor colegi ai mei cum li se trezeşte interesul faţă de acestă diversitate şi unitate în diversitate a regulamentelor europene.

Voci din Majoritate:

Cum e în Congo?

Domnul Anghel Stanciu:

În Congo, citiţi dumneavoastră pe SMS-urile alea de la campanie...

Deci, vreau să vă spun, cu tot respectul, două chestiuni şi să punctez una. Nu contează votul nominal, nu contează dacă e bicameral sau unicameral, ci contează modul cum suntem noi organizaţi aici. Indiferent cum intrăm pe uşa aceasta, calitatea actului de legiferare, calitatea actului de control parlamentar asupra Guvernului depinde de libertatea noastră care este aici şi de opţiunile noastre privind stâlpii parlamentarismului, grupurile parlamentare, instituţia prezidenţială, Biroul permanent, Comitetul liderilor de grup, plenul Camerei Deputaţilor şi procedura.

Şi am să mă refer numai la una singură, din tezele care nu au putut fi expuse aici. V-aţi întrebat vreodată, când aţi intrat în această Cameră şi când vi s-a spus să vă duceţi la 1M, la grup, ce este grupul parlamentar? Este o structură a Camerei Deputaţilor? Este o structură politică a partidelor în Camera Deputaţilor? Este o formaţiune internă a Camerei Deputaţilor, reieşită prin reunirea dumneavoastră prin propria voinţă? Ce este? Ia întrebaţi-vă diseară, să ne răspundeţi mâine prin vot!

A doua chestiune. Pe ce criterii se contituie grupurile parlamentare? Şi asta să ne răspundă domnul preşedinte din sinteză, când ajungem acolo. Al candidaturii pe aceeaşi listă, al alegerii pe aceeaşi listă: de partid, formaţiune politică, alianţă politică, alianţă electorală? Pentru faptul că au aceleaşi afinităţi politice sau au aceleaşi credinţe politice? Pentru faptul că aparţin aceleiaşi etnii? Pentru faptul că aparţin mai multor etnii? Pentru faptul că au intrat independenţi sau pentru faptul că au devenit independenţi?

Iată probleme foarte serioase, care guvernează propria activitate, independenţa şi libertatea dumneavoastră de conştiinţă. Nu numai frica de listă, nu numai frica de şef, nu numai frica că nu luaţi diurna, eu şi dumneavoastră, ci respectul pentru cel care v-a votat va porni de aici, de cum gândiţi aceste structuri.

Şi sper că domnul Cristi Rădulescu va avea aceeaşi înţelepciune şi va permite să se puncteze de către preşedinte cum este în celelalte Parlamente. Eu le am aici şi spune un singur lucru: grupurile sunt valabil constituite când au semnat prin propria voinţă deputaţii. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi semnat să faceţi parte dintr-un grup... Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Bolcaş, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Eu nu am darul de a vorbi mult, pentru că vreau să spun multe, aşa că o să-mi scuzaţi forma de exprimare abruptă şi numai îndreptată asupra obiectului.

Îmi face impresia că în discuţiile pe care le purtăm şi cu toate eforturile făcute de Comisia de regulament de a urma cele patru principii majore pe care şi le-a pus în discuţie, am derapat spre un practic care ne îndeamnă, totuşi, să ne întoarcem la principii. Pentru că suntem în situaţia ca din cauza copacilor să nu mai vedem acum pădurea, din cauza textului prin care putem acapara o funcţie sau alta - nici nu mă mai gândesc la cea de preşedinte - uităm că acest regulament este un ansamblu care este structurat pe nişte principii.

Domnul profesor Stanciu, e drept, inginer de formaţie, a pus o întrebare justificată, care demult şi-a găsit răspunsul: ce sunt grupurile parlamentare? Faptul că a pus această întrebare este un lucru foarte bun, pentru că noi putem reglementa constituirea şi funcţionarea grupurilor parlamentare numai dacă ştim ce sunt ele.

Şi atunci, pornesc de la nişte lucruri, pe care numai le enunţ. Constituţional, avem un concept: "configuraţie politică". Conceptul ca atare, noţiunea ca atare este prinsă în Constituţie şi ea este fundamentală pentru activitatea noastră, pentru că derivă din însuşi rolul Parlamentului, care, constituţional, exprimă, prin aleşii săi, reprezintă suveranitatea poporului. E un lucru foarte mare şi este un lucru foarte important!

Iar în această reprezentare a Parlamentului, partidele politice, pluripartitismul joacă un rol esenţial. Sunt autori celebri ai dreptului constituţional care consideră că parlamentarismul există numai datorită acestui pluripartitism, dar nu vreau să citez, că nu asta e important. Important e că sistemul pluripartit şi sistemul electoral îmi creează ceea ce este "funcţionalitatea Parlamentului", adică, această configuraţie politică a sa.

Există partide politice care şi-au trimis reprezentanţii în Parlament. Tot sistemul electoral îmi permite ca persoane individuale să candideze în calitate de independenţi, din însăşi candidatura lor. Şi tot sistemul electoral democratic al României permite ca să fie trimişi în Parlament reprezentanţi ai minorităţilor. Astfel se stabileşte structura politică a Parlamentului.

Deci, categoric, ceea ce este de reţinut, că această structură politică, reprepezentată, dacă vreţi, cantitativ prin ponderea politică - altă noţiune, dar care este cantitativă - este dată de voinţa electoratului, în momentul în care se dă votul şi rezultatele acestui vot, care îngheaţă structura politică a Parlamentului, nu pot să fie modificate prin voinţa nimănui, decât prin voinţa aceluiaşi electorat, la anticipate sau la alegerile în termen.

Asta este raţiunea pentru care totdeauna discutăm despre configuraţia politică din momentul constituirii Parlamentului, pentru că aceasta a fost voinţa electoratului, pe care nu avem voie să o măsluim.

Şi acum, sunt problemele voinţelor. Este voinţa unui deputat de a părăsi sau de a fi expulzat dintr-un grup parlamentar, este voinţa sa personală, nu este voinţa electoratului. Pus sub umbrela mandatului...

Voci din Majoritate:

Timpul!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Închei în timpul ăsta.

Pus sub umbrela mandatului reprezentativ şi nu imperativ, el poate să facă orice, dar nu poate să schimbe această configuraţie politică.

De ce m-am oprit la acest lucru şi de ce am ajuns la ruşinea de a mi se striga: "Timpul!"? Iertaţi-mă, n-am fost niciodată arbitru, nici de handbal, nici de fotbal, dar, personal, mă simt ruşinat, înseamnă că nu am spus ce trebuia.

Şi o să vă spun un lucru. Vedeţi ce se întâmplă? Este foarte corect, n-am spus ce trebuia, pentru că nu am spus ceea ce vroiaţi dumneavoastră să auziţi; aveţi un avantaj mare faţă de mine, mai aveţi timp să mai şi citiţi câte o carte. (Vociferări.)

În încheiere, ce vreau să spun? Să nu se creeze o confuzie între configuraţia politică a Parlamentului şi ponderea voturilor, care poate să fie conjuncturală. Forţa votului este una, alianţe, coaliţii, înţelegeri punctuale, care se desfăşoară sub ochii noştri, pot să schimbe ponderea votului, dar nu să schimbe ponderea politică a Camerei Deputaţilor. E un principiu de bază, în lumina căruia putem să vedem şi cum se constituie grupurile parlamentare şi cum se repartizează funcţiile şi cum se fac revocările.

Eu vă mulţumesc pentru cei care m-au ascultat şi mulţumesc că există şi oameni care nu mă ascultă, pentru că ştiu să fac diferenţierea între ei. Vă mulţumesc. (Aplauze ale Opoziţiei.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă voi referi strict la regulament şi voi face câteva aprecieri despre intervenţia domnului preşedinte Bivolaru.

Documentaţia foarte pertinentă şi foarte documentată ne-a demonstrat că noi am făcut o mare greşeală atunci când am refuzat să primim din partea acestei comisii un documentar complet. Pe de altă parte, acelaşi material ne-a demonstrat că noi am mai greşit o dată, atunci când am început acest demers fără ca înainte toate grupurile parlamentare, aşa cum au fost ele rezultate din votul electoratului, toate aceste grupuri trebuia să se întâlnească pentru a stabili tezele şi principiile fundamentale cu privire la modificarea regulamentului.

Nici o reformă regulamentară, nici o revizuire a Constituţiei nu se poate face fără ca înainte să se stabilească tezele şi principiile acesteia. Aşa s-a procedat în Adunarea constituantă, aşa s-a procedat la revizuirea Constituţiei, aşa s-a procedat şi în 2001, când am modificat regulamentul.

Dacă am fi stabilit de comun acord aceste teze, aceste principii, nu ne-am fi certat astăzi pe lucruri elementare. N-am fi făcut confuzii grave între configuraţia politică a Parlamentului şi majoritatea parlamentară, n-am fi făcut confuzii între voinţa electoratului, cea care dă expresie suveranităţii sale.

Cei care-şi închipuie că suveranitatea poporului se exprimă numai prin cei care au majoritatea de vot se înşeală, pentru că electoratul ne-a trimit pe toţi aici şi partide care au câştigat şi partide mai mici, iar poporul înţelege să-şi exprime - fiecare din componenta sa - să-şi exprime opinia, să fie susţinută părerea lui şi să fie reprezentat în structurile Parlamentului.

Eu cred că, dacă aţi fi lăsat comisia să-şi facă lucrarea în bune condiţiuni, ei ar fi adus alături de constituţiile pe care vi le-au înfăţişat, alături de regulamentele pe care vi le-au prezentat şi Constituţia europeană şi Legea cadru a Parlamentului european, aţi fi văzut acolo că acolo, în Constituţie, se face distincţie între structura Parlamentului şi majoritatea de lucru şi se vorbeşte şi de minoritatea de blocaj.

Câteva aprecieri aş vrea să fac, care se vor constitui şi în sugestii pentru dumneavoastră cu privire la lucrurile pe care noi le vom comenta pe parcurs ca să nu vă surprindem nepregătiţi. S-au spus aici multe lucruri despre validarea deputaţilor şi vi s-a prezentat practica din cele mai multe ţări care vizează o asemenea procedură extraparlamentară. Noi aveam o procedură de validare foarte funcţională care începea la Biroul Electoral Central şi se finaliza în Comisia de validare, care nu repeta, însă, procedura de la Biroul Electoral Central.

Am deschis acum o cale de atac cetăţenilor care, după ce fac contestaţii la circumscripţii, la Biroul Electoral Central pot să facă contestaţii şi în Comisia de validare, prelungind nefiresc validarea.

Câteva cuvinte despre preşedintele Camerei. Vi s-a prezentat aici faptul că, în majoritatea constituţiilor din ţările europene, preşedintele este ales pe o durată de patru ani pe întreaga durată a legislaturii, de fapt. Aproape în nici o Constituţie nu se prevede procedura revocării. Doar în trei regulamente, din câteva ţări nordice, se prevede procedura revocării. Acest lucru se datorează faptului că toate parlamentele cu tradiţie dau însemnătatea cerută funcţiei de preşedinte care asigură continuitatea parlamentară, care asigură reprezentativitatea. (Vociferări din partea Puterii.)

Suntem la un meci de box, domnule preşedinte?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu. Timpul este limitat la cinci minute, domnule deputat. Mai aveţi un minut.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Mai dau eu un minut!

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles că mai dă un minut Puterea care a renunţat să se exprime în cadrul plenului şi înţelege să se exprime numai prin vot.

Două minute vreau să mă refer la Comitetul ordinii de zi. (Vociferări din partea Puterii).

Vreau să felicit Puterea pentru faptul că a schimbat...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnilor deputaţi vă rog să păstraţi liniştea în sală.

Domnul Valer Dorneanu:

Voiam să-i felicit pe cei de la putere pentru că au schimbat denumirea Comitetul ordinii de zi şi a dat dimensiunea politică Comitetului liderilor politici care, în orice parlament din Europa şi începând cu Parlamentul european, decid cu privire la problemele importante care să se discute asupra ordinii de zi şi este organismul politic care lămureşte şi rezolvă toate blocajele care se pot întâmpla în Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Da, domnule deputat. Procedură, da? Aveţi un minut pentru procedură.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, s-au spus foarte multe lucruri aici. Din păcate, Puterea ştie, dar nu poate să se exprime, opoziţia ştie şi vrea să ştie mai mult şi, din acest motiv, vă cerem o pauză de consultări, de o oră, pentru a ne putea stabili strategia.

Mulţumesc foarte mult. Grupul PSD la 1M, vă rog. Bineînţeles, după ce aprobaţi dumneavoastră.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, 30 de minute pauză. La ora 18,00 ne vedem în sală.

Rog tehnicul să aducă şi documentarul în aceste 30 de minute, să-l împartă colegilor.

Mulţumesc.

- După pauză -

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnul Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După această pauză, în discuţiile pe care le-am avut cu colegii noştri au rămas câteva semne de întrebare, câteva teze pe care cred că trebuie să le dezbatem împreună. Sigur că am fi foarte onoraţi şi plăcut surprinşi dacă şi colegii noştri din partea dreaptă ar participa la asemenea dezbateri, pentru că noi considerăm că, în ceea ce priveşte Capitolul I, sunt multe lucruri pe care trebuie să le reglăm în această dezbatere.

Mă refer aici la problema revocării preşedintelui, la problema constituirii grupurilor parlamentare, la problema alegerii Biroului permanent ş.a.m.d. Deci, iată, sunt lucruri pe care trebuie să le gândim împreună şi să găsim cele mai bune soluţii pentru viitor.

Deci, domnule preşedinte, cred că este momentul să acceptaţi că aceste dezbateri trebuie să continue pentru că, în mod firesc, avem nevoie de clarificări şi, aşa cum aţi observat, şi colegii noştri mai tineri din Parlament au multe întrebări la care, sigur, nu toţi putem răspunde. Sigur, din dezbateri pot să reiasă concluzii care sunt foarte importante şi care pot fi discutate ulterior la amendamente şi pe articole.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În pauza în care ne-am consultat am văzut că membrii stafului tehnic ne-au prezentat şi informarea completă.

Eu am o nelămurire şi aş dori...

O voce din sală:

Du-te la bibliotecă!

Domnul Florin Iordache:

Păi, în Parlament venim să discutăm legi şi ca aceste legi să le facem foarte bine. Dacă vreţi să mergeţi la bibliotecă, putem merge împreună.

Stimaţi colegi, o problemă care nu şi-a găsit rezolvarea şi l-aş ruga pe preşedintele Comisiei pentru regulament, să ne lămurească cum au gândit-o dumnealor, ar fi cea privitoare la configuraţia politică. Nu mi se pare foarte normal şi diferenţa de tratament care se aplică preşedintelui Camerei şi membrilor Biroul permanent. Există o teză, conform căreia, odată cu schimbarea configuraţiei politice, automat se propune la vot schimbarea preşedintelui. De ce conform acestui algoritm nu se supune la vot şi schimbarea membrilor Biroului permanent? Eu am avut ocazia, în această pauză, dacă tot am fost la bibliotecă şi, l-aş informa pe colegul meu că, în sesiunea parlamentară care a trecut, noi am dezbătut 363 de legi, dintre care am votat 355. Deci activitatea la nivelul Camerei a fost una nu bună, chiar foarte bună şi, din aceste 355, chiar au devenit legi 245 fiind promulgate.

Aş dori să-mi răspundă cei care au construit acest capitol din nou regulament ce înseamnă configuraţie politică? Conform unui algoritm am putea spune că se stâng 167 de deputaţi, la un moment dat pe hol, semnează ca la o moţiune o anumită listă şi s-a stabilit o anumită configuraţie politică. Săptămâna viitoare se mai strâng iar 167 de semnături şi se mai configurează altă configuraţie politică.

Noi, în Constituţie, la art. 64, alin. 5, stabilim foarte clar: Birourile permanente şi comisiile permanente se aleg la începutul sesiunii conform anumitei configuraţii politice. Eu nu am înţeles de ce preşedintele şi membrii Biroului permanent nu beneficiază de aceleaşi prevederi, pentru că şi preşedintele şi membrii Biroului permanent sunt aleşi o dată, preşedintele este şi membru al Biroului permanent şi numai preşedintele, la o anumită schimbare a configuraţiei politice, poate fi revocat.

Ne întrunim noi, la un moment dat şi strângem 167 de semnături, mai strângem mâine încă 167 şi ne trezim că, din două în două zile, se modifică configuraţia politică.

O voce din sală:

Aşa este şi electoratul.

Domnul Florin Iordache:

Nu este aşa, pentru că electoratul ne-a dat un vot la începutul mandatului şi avem o anumită configuraţie politică care trebuie respectată iar mandatul este un mandat pentru patru ani. Nu ne strângem ca la moţiune şi astăzi votăm într-un fel şi mâine votăm în alt fel pentru că, în acest caz, putem asista la un mers neuniform şi un proces legislativ care ar avea de suferit. Proces legislativ care, v-am spus, din punctul meu de vedere şi prin votul pe care dumneavoastră l-aţi dat şi l-am dat împreună, s-a demonstrat că a fost unul foarte eficient, la obiect şi, chiar dacă au fost anumite proiecte de lege care au fost retrimise la comisie, s-a demonstrat că peste 95 din proiecte de lege au fost dezbătute şi mai mult de 80% deja au devenit legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă reţin atenţia câteva clipe în legătură cu teza revocării pe care a prezentat-o preşedintele Comisiei pentru regulament.

Ţara aceasta a parcurs două etape, două alternanţe politice care au maturizat tânăra noastră democraţie şi au dat dovadă Europei şi lumii întregi că putem să parcurgem asemenea momente pentru că avem o clasă politică în pofida criticilor la care suntem supuşi, care ştie ce înseamnă democraţia, ştie ce înseamnă supremaţia votului, suveranitatea poporului.

Aveam acum ocazia să mai parcurgem o asemenea experienţă, experienţa coabitării. Ne-ar fi îndemnat, la aceasta, în primul rând rezultatul votului care a dat cele mai multe voturi PSD-ului, dar s-a creat, aşa cum s-a creat, şi nu vreau să comentez, o majoritate parlamentară.

Dacă exista acea maturitate care să recunoască faptul că voinţa electoratului trebuie exprimată şi că partidele care au participat la alegeri trebuie să fie reprezentate în organele de lucru, în structurile Parlamentului în proporţia în care au câştigat alegerile, atunci lucrurile ar fi fost foarte bune, nu numai că ar fi fost o dovadă de maturitate politică dar s-ar fi şi întărit coeziunea politică. Pentru că, stimaţi colegi, nu Parlamentul este cel care guvernează ţara. Uitaţi-vă în Constituţie şi veţi vedea că Guvernul, în baza programului de guvernare, este cel care guvernează. Şi dacă ar fi existat înţelepciunea dumneavoastră de a negocia asupra programului de guvernare cu Partidul Social Democrat, cu cei doi preşedinţi ai Camerelor, lucrurile s-ar fi putut derula în mod corespunzător.

Aţi avut însă obsesia şi singura problemă politică a dumneavoastră a fost revocarea. Din păcate, revocarea nu este ceea ce vreţi dumneavoastră, nu este o schimbare. (Domnul deputat Cornel Ştirbeţ comentează din bancă).

Domnule Ştirbeţ, am căutat să am o discuţie profesională şi colegială cu dumneavoastră şi în pauză...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu-i rostiţi numele că-i daţi dreptul la replică şi ne prelungim. Ne prelungim discuţiile fără rost, după aceea. Vă rog mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Încerc şi eu să-i aduc la cuvânt să se exprime pentru a convinge electoratul, pentru că numai cu bătăi din palme şi cu vot nu se poate.

Deci, stimaţi colegi, nici măcar nu aţi fost consecvenţi în atitudinea dumneavoastră. La început aţi zis că vreţi să-i schimbaţi. Pe urmă aţi spus că vreţi să-i demiteţi. Pe urmă vreţi să-i revocaţi.

Aveţi în vedere că nici unul din aceste lucruri nu se poate face decât potrivit Constituţiei. Potrivit Constituţiei noi, în primul rând, noi susţinem că nu poate fi revocat pentru că una este figura preşedintelui şi alta a celorlalţi membri ai Biroului permanent. Constituţia vorbeşte de preşedinte şi de ceilalţi membri ai Biroului permanent.

Tot la fel vorbeşte şi Constituţia europeană, dacă vreţi, o am acolo în bancă şi o să vă arăt. Vorbeşte de preşedintele Parlamentului european şi ceilalţi membri. Dacă credeţi, totuşi, că pot fi revocaţi, ei nu pot fi revocaţi decât la propunerea grupului parlamentar care i-a propulsat, potrivit principiului juridic al simetriei. Iar pentru a fi revocaţi, trebuie să existe fapte pe care să le imputaţi: încălcări grave ale Constituţiei - pe care le-aţi trecut în regulament - încălcări grave ale regulamentului, blocaj ş.a.m.d. Nu aţi reproşat niciodată aşa ceva preşedinţilor. De la început, din decembrie anul trecut şi până acum, singura temă a dumneavoastră a fost revocarea.

Rugămintea este să vă analizaţi activitatea politică, interesul atât al dumneavoastră, cât şi al acestei ţări şi să vedem dacă noi trebuie să ne batem în continuare, trei luni, pe regulament sau trebuie să ne unim eforturile, să negociem pentru a vedea care sunt priorităţile legislativului, care sunt priorităţile actului de guvernare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule preşedinte,

Din informarea pe care ne-a prezentat-o comisia cred că lipseşte o teză principală, şi anume raportul dintre Parlament, dintre Camera Deputaţilor şi celelalte puteri.

Este foarte importantă această chestiune, având în vedere că şi situaţia în care ne aflăm este generată din faptul că tocmai preşedintele României a cerut înlocuirea domnului Adrian Năstase cu doamna Mona Muscă şi dacă s-ar reglementa într-un alt mod, chiar şi în regulament, relaţiile dintre puteri, cred că nu am ajunge la astfel de situaţie.

De asemenea, cred că în această teză ar fi trebuit să se cuprindă şi corelarea regulamentului cu Constituţia şi, din nou, o să ajungem la o situaţie în care să constatăm că nu avem un aviz al Consiliului legislativ privind constituţionalitatea unor texte, dar asupra acestui subiect am să revin. Am să dau câteva exemple pentru a-mi motiva ceea ce spun eu şi, sunt convins, că pe colegi îi va interesa şi vor proceda în consecinţă.

În ceea ce priveşte preşedintele României, art. 82 alin. (2) din Constituţie: "Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ..." şi bineînţeles că este validat.

Întrebarea era: în faţa cărei Camere a Deputaţilor? În faţa Camerei Deputaţilor nou aleasă sau în faţa Camerei Deputaţilor vechi aleasă? Constituţia nu distinge şi bine face pentru că, în 2009, va depune jurământul în faţa unei Camere care are deja un an de zile de funcţionare.

În ceea ce priveşte desemnarea candidatului pentru funcţia de prim ministru. Se face de către preşedintele României conform art. 85? Dar, din nou, în Constituţie nu se prevede dacă - am să vă dau nişte exemple să vedeţi că este foarte important ceea ce vă spun eu. vă mulţumesc.

Deci: "preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament". (Domnul Valeriu Tabără aplaudă).

Vă mulţumesc, domnule Tabără. Sper că asta nu este drept la replică.

Şi, ca să vedeţi cât vă interesează, vă dau un exemplu, pentru că dumneavoastră văd că nu vă interesează să faceţi legi pentru eternitate, vă interesează să le faceţi pentru o anumită persoană... (Aplauze din partea Puterii).

Vă dau exemplu pe care-l ştiţi cu toţii. Ce se întâmpla dacă preşedintele României în funcţie, Ion Iliescu, desemna candidatul la premier? Era preşedinte în funcţie? În Constituţie nu se vorbeşte de preşedintele nou şi nici de preşedintele vechi. Se aplica o cutumă că preşedintele cel nou. Dar, dacă desemna domnul preşedinte Iliescu candidatul la preşedinţie, nu mai aveam problema de astăzi.

Constituţia face foarte bine că nu distinge chestiunea aceasta, pentru că, în anul 2009... deci în anul 2008, când se va desemna un nou candidat pentru funcţia de premier, deja domnul preşedinte Băsescu va fi un preşedinte vechi şi nu se va mai putea invoca cutuma că preşedintele cel nou desemnează candidatul la premier, având în vedere că, pentru preşedintele cel nou, mai trebuie aşteptat patru ani. Dacă, evident, nu există vreo revocare anterioară.

Situaţia pe care v-am expus-o, o să spuneţi că se mai poate repeta şi atunci nu mai putem invoca cutumele cu preşedintele cel nou şi cu Parlamentul cel nou, se mai poate repeta la multiplu de patru, cel mai mic multiplu comun între patru ani mandatul Camerei şi cinci ani mandatul preşedintelui. Adică peste 20 de ani. Şi vă puneţi problema de ce ne interesează. În primul rând ne interesează şi soarta urmaşilor... (Din partea Puterii râsete şi aplauze).

... dar este evident că, datorită unor alegeri anticipate sau demisii prezidenţiale sau cine ştie ce alte întâmplări, eu ştiu, de sorginte divină, s-ar putea ca multiplul să nu fie între cinci şi patru şi termenele să decaleze...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, pregătiţi-vă să încheiaţi, mai aveţi 10 secunde.

Domnul Eugen Nicolicea:

Despre subiectul acesta. Domnule preşedinte, sunt mai multe teze, dacă doriţi să mă exprim la toate mă exprim acum. Dacă doriţi să mă exprim pe rând, eu pot să închei şi revin. Dar s-a întâmplat, când m-am înscris la cuvânt, stând să aştept o anumită teză, după care am văzut că nu sunt înscris la cuvânt.

Dacă mi se dă posibilitatea să intervin la o teză ulterioară, am să intervin.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, v-a expirat timpul. Vă rog, încheiaţi luarea la cuvânt.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Doresc să mai intervin la teza cu revocarea pe care nu am expus-o şi, de asemenea, mai am o propunere de făcut care nu are legătură cu aceasta. Este vorba de faptul că domnul Bolcaş eminent jurist, pe care îl stimez, a constatat în mod corect că este vorba de două acte aici, şi anume este un proiect de hotărâre şi de regulament, care este o anexă, care este inclusă în hotărârea respectivă. Camera a dat şi un vot, am înţeles, în sensul acesta, iar Regulamentul este un act normativ şi...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, ne spuneţi altă dată. Aţi încheiat discuţia, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bine, am să revin la teza următoare. Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Bogdan Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş deschide cu o chestiune de ordin procedural. De fapt, intenţia mea de a interveni era de ordin procedural pentru că, fără îndoială, toate aceste chestiuni, începând cu instituţia alegerii preşedintelui, instituţia revocării, toate sunt legate de configuraţia politică căreia trebuie să-i dăm un numitor comun. Trebuie să înţelegem cu toţii ce numim o configuraţie politică.

Din păcate însă discuţiile care, după părerea mea, au mult fond - chiar dacă pe unii îi deranjează - ar trebui centrate în jurul uneia dintre teze ca să putem ajunge la un rezultat. Eu cred că începutul este configuraţia politică şi, în accepţiunea noastră, a tuturor, configuraţia politică a unei Camere este configuraţia dată de vot, de votul universal exprimat de poporul suveran, că aşa spune Constituţia (nouă ni se par cuvinte mari dar, de fapt, acesta este sensul democratic) şi acest vot constituie, în final, o configuraţie politică în momentul în care Camera Deputaţilor se constituie în grupurile ei parlamentare. Dacă este aşa, tot ce derivă de aici în colo trebuie să respecte acest vot, până la viitoarele alegeri, atunci când vor fi ele, la termen sau nu.

Modificările de majorităţi care sunt conjuncturale şi pot să dau multiple exemple, ca şi modificările de linii politice a unora dintre grupurile parlamentare prin modificarea, chiar pe fond, adoptând alte doctrine, a unor partide prezente în Parlament (nu vreau să jignesc pe nimeni, luaţi-o doar ca exemplu pur teoretic) nu cred că pot să fie luate în consideraţie ca având valoare în urma votului popular exprimat la sfârşitul anului 2004, ca să luăm acest exemplu. Pentru că, stimaţi colegi, sunt convins că toţi cei care au votat, Uniunea Partidului Social Democrat, pe vremea aceea PUR-ul, partid care astăzi se numeşte Partid Conservator, deci care şi-a modificat şi linia şi doctrina, au decis atunci, deşi se discută în plan teoretic dacă a fost o alianţă electorală sau o alianţă politică, au decis pentru un program comun propus la data respectivă de către partidele care erau asociate într-o alianţă electorală. O definesc ca atare, nu-i spun mai mult. Cum voturile adresate unui partid, pe vremea aceea social-democrat, aparţinând familiei Social- Democraţilor Europeni au fost, după părerea, voturi acordate unui partid social democrat care se afla...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Canacheu!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

...care se afla, în timpul acela, în opoziţie şi care se exprima într-un anume fel.

Această configuraţie este singura pe care o putem lua în considerare dacă nu vrem, pur şi simplu, să ne batem joc, dacă nu vrem să aruncăm peste bord, cu cinism, opinia celor care au votat listele, că mai avem un drum încă până la vot uninominal care sper, sincer, să fie adoptat.

Deci, din acest punct de vedere, această configuraţie a constituit şi a dat o rezultantă în conducerea Camerei Deputaţilor. O să vă amintesc unora dintre colegii mei cu vechime mare în Parlament că, la începutul parlamentarismului românesc, după '90, Birourile permanente erau alese pentru întreaga perioadă a mandatului. Soluţia ca preşedintele să fie ales, pentru consecvenţă şi stabilitate politică pe întreg mandatul, deci, să rămână pentru întreg mandatul, şi celelalte funcţii din Birou să fie alese pentru o sesiune a fost o soluţie care a rezultat din faptul că grupurile parlamentare reprezentau fracţiuni care dădeau jumătăţi sau sferturi de sesiune, deci, care nu puteau fi luate în consideraţie la configuraţia Parlamentului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mai aveţi 30 de secunde, domnule deputat, vă rog să vă pregătiţi de încheiere.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

O să încerc să rezum, domnule preşedinte.

În condiţiile acestea, cu siguranţă că cel mai util lucru ar fi să ne întoarcem, cum se vehiculase acum câteva săptămâni şi acum câteva luni, nu la electorat, ci cu ochii şi cu sufletul la momentul electoral, să luăm în consideraţie cu seriozitate care au fost voturile atunci şi să vedem dacă tezele noastre, pe care astăzi încercăm să le impunem, uneori în pofida Constituţiei, sunt corecte sau nu. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

N-aş fi vrut să iau cuvântul, dar s-a făcut o gravă confuzie şi eu cred fundamentală, în raport de ceea ce s-a susţinut în general până acum şi de ceea ce am susţinut eu în mod special.

Un tânăr coleg de la PSD, care pretinde că a citit o carte în timpul acestei pauze de consultări, a vorbit despre modul în care se creează o altă structură politică a Camerei, prin alianţe conjuncturale de moment ş.a.m.d. Ei, aici este eroarea fundamentală, care a dus la tot acest clinci în dezbaterea regulamentului! Configuraţia politică ne-o dă electoratul şi ea nu se schimbă pe parcursul întregului mandat, a înţelege altfel înseamnă că această Cameră va lucra în bătaia vântului! Că schimbăm sau nu preşedinţii - şi nu intru în această dispută deocamdată - este una, dacă schimbăm Birourile permanente, schimbăm preşedinţii de comisii, schimbăm birourile comisiilor, înseamnă că nu ne ocupăm decât să ne schimbăm unii pe alţii.

În aceste condiţii, aş vrea să operăm cu noţiuni exacte. Este vorba, pe de o parte, de structura politică a Camerei, dată de vot; pe de altă parte, este ponderea votului, care se poate realiza prin anumite alianţe. O structură politică constituită trebuie să suporte democratic şi ponderea unui alt vot care se realizează pe parcursul activităţii parlamentare, pentru că în activitatea parlamentară se poate schimba numai această pondere a votului - şi am văzut cum se schimbă, dar în nici un caz structura politică.

Vă rog să mă iertaţi că nu mi-am epuizat tot timpul. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnule Iordache, nu v-a spus numele, a spus "un tânăr coleg", îmi pare rău. "Un tânăr coleg" se poate interpreta oricum.

Domnul Mihai Tudose.

Eu, de exemplu, mă consider "un tânăr coleg" al domnului Bolcaş... (Râsete, aplauze).

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am început discuţia de astăzi acum două săptămâni, cu anumite mari considerente, şi am continuat-o astăzi cu patru sau cinci linii directoare la primul capitol, care, de fapt, e esenţa regulamentului sau, oricum, cea care naşte mari discuţii. Acum o săptămână sau două am auzit un distins lider de grup din partea dreaptă a sălii, care ne-a explicat, în vorbe foarte simple, să ne intre foarte bine în cap, că majoritatea face ce vrea. De acord cu dumneavoastră, aşa este, face ce vrea, în anumite reguli, mantinele.

De asemenea, în ultimul timp, am fost cu toţii martori la acuzaţii de genul că tot ceea ce se întâmplă rău în ţara asta se întâmplă datorită Parlamentului. Am sesizat, mai mulţi colegi, m-am numărat printre ei, că ordinea de zi nu a fost adoptată realităţilor ţării şi necesităţilor ei.

Şi atunci, întreb preşedintele Comisiei de regulament de ce, printre cele 14 ţări sau 28 sau nu ştiu câte a studiat, fiincă informarea aceasta este foarte subţire, domnule preşedinte, stimată comisie, 14 ţări... Şi un distins coleg spunea că astăzi sau săptămâna aceasta trebuie să fim mândri că avem reprezentanţi în Parlamentul European. De ce la capitolul privind ordinea de zi, Comitetul ordinii de zi, nu s-a luat în vedere procedura de la Parlamentul European, prin care, odată cu ordinea de zi, vin liderii grupurilor parlamentare şi se exprimă raţiunea pentru care au votat pentru o asemenea ordine de zi? Ca lumea să vadă, să înţeleagă toată lumea cine impune ca pe primul punct pe ordinea de zi să fie regulamentul şi pe locul 11 inundaţiile!

Intrând în subiect, s-a vorbit despre o majoritate conjuncturală. Şi atunci, vă întreb, stimaţi colegi, majoritatea asta conjuncturală o verificăm ca pe cvorum? Vedem dacă nu cumva, ştiu eu, la pauză, poate, s-au mai schimbat nişte opinii pe aici? Şi atunci, cel care conduce şedinţa va trebui ca, în fiecare moment sau înaintea fiecărui vot, să vadă dacă chiar mai este preşedinte, dacă are susţinere. Poate se poate schimba şi în timpul votului, poate e acuzat de faptul că nu a dat cuvântul unui lider de grup şi grupul respectiv îi retrage votul şi îl schimbăm pe loc!

Am vorbit despre revocarea preşedintelui, dar ştim cu toţii şi juriştii de aici ar putea să explice mai pe larg, dacă Comisia de regulament nu a făcut-o, poate preşedintele Comisiei juridice ne explică mai bine sau eminenţii jurişti din sală, despre caracterul sancţionatoriu pur al revocării. E ca şi cum în Codul Rutier ar spune că pietonul poate fi sancţionat! De ce, nu spunem! E sancţionat aşa, când vrea cineva să-l sancţioneze, că n-are şapcă!

Şi a vorbit domnul profesor Bolcaş mai devreme (ilustrul nostru coleg, eu sunt mândru că sunt coleg cu domnia sa) despre "configuraţia politică iniţială". Dumneavoastră susţineţi că această configuraţie politică iniţială poate fi schimbată şi numărată zilnic, dar, după ce plecaţi din sală, dumneavoastră sau liderii dumneavoastră dau declaraţii despre lupta împotriva traseismului, despre respectarea votului electoratului, despre cât de important este să ne întoarcem din când în când cu faţa la popor..., după ce, între timp, stăm cu spatele.

În acest sens, poate ar fi interesant ca, eu ştiu, domnul Vasile Puşcaş, care a luat contact cu foarte multe dintre Parlamentele europene, ale ţărilor din Europa şi chiar cu Parlamentul European, să ne explice cum funcţionează aceste legi sau aceste probleme acolo.

Când a luat cuvântul domnul Dan Nica, aţi râs, că vă spunea nu ştiu câte citate, din nu ştiu câte regulamente. Păi, stimaţi colegi, tot în râs, până la urmă, va trebui ca şi noul regulament să aibă, ca şi acesta, probabil, nişte norme metodologice, ca să înţelegem ce vrem noi să facem în fiecare zi sau cum ne descurcăm în fiecare moment. Fiindcă, după ce, 4 ani, am discutat pe el, constatăm că, de fapt, avem 20 de mii de interpretări, la aceeaşi problemă, aceiaşi oameni.

Deci, solicit, de asemenea, pe toate aceste probleme pe care le-am ridicat, un punct de vedere, atât din partea Comisiei juridice, cât şi a Comisiei de regulament.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Ultimul vorbitor la acest subiect, domnul Constantin Niţă.

Domnule Nica, aţi mai vorbit la subiectul ăsta! (Domnul deputat Dan Nica doreşte în continuare să ia cuvântul.) Ba da, domnule Nica, aţi vorbit!

Domnule Niţă, dacă doriţi să luaţi cuvântul? Dacă nu, trecem la votul primului amendament.

O.K, este în regulă.

Poftiţi, domnule Niţă.

Dacă vreţi să conduc eu şedinţa, aşa cum spune regulamentul, luaţi cuvântul; nu doriţi, e în regulă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Am ascultat foarte multe opinii ale colegilor mei, legate de validarea mandatelor, de conducerea şedinţelor, de revocarea preşedintelui, de alegerea preşedintelui. Din păcate, sunt foarte multe lucruri pe care Comisia de regulament nu le-a aprofundat, nemaivorbind de faptul că Comisia juridică şi-a bătut joc, pur şi simplu, de acest lucru.

Deci, cred că preşedintele Comisiei de regulament şi ceilalţi colegi ai domniei sale trebuie să răspundă la foarte multe întrebări. Trebuie să răspundă la acele teze pe care colegii mei le-au expus, după cum nu ne-a explicat nimic, Comisia de regulament, care sunt raporturile dintre Parlament, dintre membrii Parlamentului şi Guvern şi Preşedinţie, care sunt aceste raporturi în momentul şedinţelor care au loc?

Deci, iată, sunt multe lucruri care au rămas nereglementate în acest regulament şi cred că e o anumită superficialitate, care denotă faptul că actuala Putere şi-a impus punctul de vedere prin forţa votului. De altfel, constatăm că partea dreaptă a sălii, sigur, primeşte cu foarte multă bunăvoinţă pauzele de consultări ale Opoziţiei, eu cred că invers trebuia, dumnealor să ceară pauze de consultări, ca să vadă ce probleme se mai impun pentru a schimba acest regulament. Din păcate, cum să vă spun, cred că îi reţinem în sală şi dumnealor au foarte multă treabă pe afară.

De aceea, cred că ar fi necesar ca preşedintele Comisiei de regulament să răspundă la toate aceste teze, ca o problemă de procedură. Şi vă rog să-i permiteţi domnului preşedinte să răspundă la toate aceste întrebări, care nouă ni se par extrem de importante pentru a putea trece mai departe, la dezbaterea regulamentului.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc, stimate coleg.

Domnul Mircea Purceld:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnii Duvăz, Bolcaş şi Tudose au ridicat aici câteva probleme, care, noi considerăm că trebuie clarificate mai îndeamănunt. De aceea, vă solicităm respectuos o pauză de 30 de minute. (Rumoare, vociferări, aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, 30 minute pauză, ne vedem la 19,20. (Aplauze ale Majorităţii. Se strigă: "Bravo!")

- după pauză -

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi, luaţi loc, vă rog, în bănci!

Domnule Tudor Marcu, aveţi microfonul.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

După îndelungi dezbateri, la care am participat eu cu Purceld... (râde) şi Grupul PRM-ului, am refăcut puţin ideea pe care am mai exprimat-o o dată, şi anume, aceea că comisia, pentru care, încă o dată spun, am tot respectul şi aceasta este o vorbă nedisimulată, directă şi fără putinţă de tăgadă, indiferent de culoarea politică, oamenii ăştia au muncit mult şi au făcut o treabă bună. Din nefericire, noi nu le dăm posibilitatea să ducă această treabă până la bun sfârşit. Lucru care ar fi perfect valabil pentru toată lumea: în primul rând, pentru domniile lor, că ar rămâne în istorie ca unii dintre cei care au făcut unul dintre cele mai bine reprezentate şi argumentate rapoarte din câte au fost date în ultimul timp în Parlamentul şi, în al doilea rând, pentru noi, că avem mai multă posibilitate să analizăm ceea ce am solicitat, în cunoştinţă de cauză mai multă, astfel încât să putem hotărî mai bine, spre binele nostru, al parlamentarilor, pentru că binele nostru este şi binele poporului.

Acum, de ce am făcut această alegaţie? Acest regulament, de fapt, ne foloseşte numai nouă, dar dacă noi suntem de acord cu noi înşine că este un regulament bun, în virtutea căruia sau în baza căruia noi putem să ne desfăşurăm activitatea în bune condiţiuni, să nu mai avem sincope legislative, ba, mai mult decât atât, să facem legi bune şi aplicabile corect, astfel încât să nu se mai certe procurorul cu avocatul în faţa judecătorului, toţi trei având dreptatea lor, deci, dacă acest lucru se va întâmpla, e un deziderat pe care şi-l doreşte orice om normal în ţara asta, într-adevăr, acest regulament va putea fi benefic pentru un popor întreg. Deci, n-am făcut, aşa, chiar o glumă excesivă, cu toate că se poate interpreta.

În final, am căzut de acord că nu este chiar ce am dorit noi la acest regulament, în principal, datorită faptului că nu este argumentat cu exemplificările cerute de noi din Parlamentul European (iată, avem acum 35 de membri acolo, puteam să obţinem rapid chiar prin domniile lor astfel de informaţii), nu este suficient de bine argumentat cu exemple care ţin de regulamentele altor Camere similare din ţările Uniunii Europene şi nu numai. Iar ceea ce domnul Cristian Rădulescu a invocat, faptul că noi putem să intrăm pe internet şi să ne căpătăm informaţiile care cum vrea, îl informez pe domnul Cristian Rădulescu de faptul că, între noi fie vorba, cea mai mare parte a celor prezenţi aici nu prea au uşurinţă în a naviga pe internet. Una. A doua, faptul că este altceva când eu, cel care judec aici 600 de legi pe an, aşa cum am văzut o statistică şi alte câteva mii, nu ştiu câte, care au fost respinse, eu nu pot să umblu la internet la fiecare, să-mi fac vraful de documente.

De aceea, fiecare comisie are datoria să-şi facă pentru ea însăşi întâi şi pentru noi benefic, ulterior, documentaţia necesară. Tocmai acest lucru l-am cerut. Şi dacă n-au izbutit încă să ne ofere o asemenea documentaţie, eu socotesc că nu e încă timpul pierdut, pentru că ştiu că o au. Între noi fie vorba, chiar eu am o astfel de argumentaţie, în privinţa unor ţări, dar referitoare numai la un singur articol.

Or, noi nu judecăm numai un singur articol, de fapt, nimeni dintre noi nu are pretenţia să spună că noi stăm aici, atâtea capete luminate şi cu performanţe uluitoare pentru unii dintre noi (bine, trec peste gluma asta) uluitoare pentru ceilalţi, intelectuale, să putem să stăm aici de câteva săptămâni şi încă nu se ştie cât, pentru un singur articol. Eu am informaţii numai despre acel articol, care este o mare aberaţie, ştiţi bine la ce mă refer. Dar noi judecăm toate articolele pe care le-am pus în acest regulament şi, ca atare, informaţia pe care o avem noi, dată de la comisia aceasta, nu este cea mai completă.

V-aş ruga atunci...

Imediat! Imediat termin! Îmi sunteţi foarte simpatic, chiar dacă aveţi mustaţă, semănaţi cu bunicul meu, că şi el avea mustaţă... (Râsete.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Înseamnă că şi eu semăn...

Domnul Marcu Tudor:

Gata, domnule preşedinte, am terminat, ştiţi bine ce respect vă port.

Şi, ca atare, vă rog frumos să-mi daţi voie să închei, cu o ultimă frază, aş reveni încă o dată -cu toate că e un pleonasm, ca să-l rog pe domnul Bivolaru şi pe distinsa noastră colegă Olguţa Vasilescu să facă efortul necesar şi să împrăştie acele solicitări pe care le avem noi. Şi, în cunoştinţă de cauză fiind mai bine (dar nu aşa, e superficial), în cunoştinţă de cauză fiind, putem judeca mai bine, astfel încât să nu fim nevoiţi să tot interpelăm de câteva zile bune, exemple, să ştim şi noi ce se întâmplă în Europa din punctul acesta de vedere. (Proteste în ce priveşte timpul.)

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte, asta m-am sfătuit eu cu domnul Purceld şi am venit şi v-am ţinut de vorbă până acum, să aflaţi şi gândurile noastre despre munca comisiei. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Puşcaş.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule Nica, am rămas singur, PRM-ul e reprezentat acum prin mine.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, v-am luat cuvântul.

Domnul Vasile Puşcaş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Reiterez încă o dată intenţia noastră, a Grupului social-democrat, de a lucra foarte serios la acest regulament, pentru că regulamentul înseamnă în primul rând maniera în care Parlamentul se va prezenta în două ipostaze. Prima ipostază este aceea în faţa cetăţenilor şi, dacă mergeţi în stradă, auziţi cuvinte de "degringoladă", "destructurare", vizavi de Parlamentul, iar dacă vă uitaţi în ştirile de acum, după-amiază, la Strasbourg, aflaţi că în Parlamentul din România este instabilitate. nici una, nici alta nu ne interesează.

A doua aserţiune pe care vreau să v-o prezint. În 2002-2004, când a fost Convenţia privind Viitorul Europei, unul dintre dezideratele maxime a fost întărirea Parlamentelor naţionale, ca expresie a suveranităţii şi ca expresie a ceea ce s-a spus în Constituţia europeană, "unitate în diversitate".

Ei bine, dacă noi avem probleme cu întărirerea rolul Parlamentului şi a instituţiei parlamentare, avem o problemă foarte mare cu acea compatibilizare de care ziceam şi cu alte aspecte. Daţi-mi voie să mă refer la câteva dintre acestea.

În primul rând, conform tuturor constituţiilor europene şi a ceea ce s-a prezentat aici, Parlamentul este expresia suveranităţii. Noi suntem expresia suveranităţii, datorită alegerilor. Dacă noi, această expresie a suveranităţii o tăiem pe felii, avem o foarte mare problemă cu integrarea noastră în Uniunea Europeană. Suveranitatea Camerei şi a Parlamentului nu este nici suveranitatea majorităţii şi nici a minorităţii, este suveranitatea tuturor, numai în felul acesta putem să funcţionam şi numai în felul acesta se validează Parlamentul.

De ce, în 13 cazuri din cele prezentate aici, nu se vorbeşte de revocarea preşedintelui Camerei? De ce, în toate aceste cazuri, se spune: "Preşedintele e ales pe durata mandatului" şi se face referire specială la Birou, la membrii Biroului, cu ipostaze diferite? Pentru că în toate se spune, ca şi la noi, că: preşedintele Parlamentului, preşedintele Camerei reprezintă Parlamentul, deci, reprezintă suveranitatea şi, prin aceasta, este clar că preşedintele are acest atribut, de a ne reprezenta suveranitatea, are autoritate constituţională, domnilor colegi!

Dacă noi, această autoritate constituţională, o supunem, cum ziceaţi pe aici, "configurării politice permanente", aceasta înseamnă că noi dăm din start percepţia de instabilitate a acestei instituţii, că în interior şi în exterior vom avea probleme foarte mari de credibilitate şi asupra calităţii legislative, dar şi asupra controlului parlamentar. Ce control parlamentar poţi să realizezi, când divizezi suveranitatea? În nici un fel nu poţi să faci un control parlamentar! Or, lucrul acesta este esenţial pentru noi.

De aceea, vă propun, doamnelor şi domnilor colegi, să luăm aminte şi să facem încă o dată apel la toţi care suntem aici. Ne gândim, fiecare îşi are porţia lui de interes, dar interesul tuturor este să întărim Parlamentul naţional, ca să putem intra foarte, foarte puternic în ceea ce se numeşte parlamente naţionale şi structură europeană.

Dacă noi vom intra cu jumătăţi de măsură, vă asigur că ne va judeca cetăţeanul de pe stradă, cel care ne-a dat votul. Şi cel care ne-a dat votul, încă o dată vă spun, nu l-a dat ca votul să fie divizat, decât în absolut procedurile decizionale în Cameră şi nu în ceea ce priveşte sensul suveranităţii.

Încă o dată spun următoarea chestiune: noi, dacă vrem să venim cu procedura revocării, vrem să validăm excepţia şi nu regula care este în Parlamente naţionale. Când validezi excepţia, înseamnă că te supui din primul moment scrutinizării pe palierul acesta al instabilităţii.

Vă îndemn, doamnelor şi domnilor colegi, în primul rând, să ne gândim la rolul Parlamentului şi, în al doilea rând, să ne gândim la cei care ne-au trimis, că exprimăm aici cu toţi suveranitatea şi nu suveranitatea împărţită. Mulţumesc mult. (Aplauze ale deputaţilor din Opoziţie.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Băeşu.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am insistat foarte mult să iau cuvântul (rumoare în rândurile Majorităţii), pentru că atunci când am luat pauza pentru consultări în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, împreună cu colegii mei din Comisia juridică, bineînţeles, membri ai Partidului Social Democrat, ne-am dat seama cât de mult s-a greşit, în momentul în care Comisia juridică nu a tratat la modul serios acest aviz de legalitate şi constituţionalitate pe care trebuia să-l dea pentru proiectul hotărârii de modificare a regulamentului.

Şi mă gândesc că ar fi putut să dureze mai mult de 15 secunde, poate chiar 20 de secunde, dacă Comisia juridică ar fi luat în calcul şi acest material documentar privind modul în care sunt organizate Parlamente din democraţiile avansate, spre care tindem. Pentru că, iată, astăzi, ne confruntăm cu realităţi spre care tindem, pe care nu le-am luat în calcul şi care ne depărtează foarte mult de ceea ce declarăm că vrem.

O să vă dau un singur exemplu...

Voci din Majoritate:

Ne interesează ce-i la noi!

Domnul George Băeşu:

Da, dumneavoastră aveţi dreptate, noi, la Comisia juridică, trebuie să ţinem cont de legislaţia şi de Constituţia românească, nu de cele străine, dar noi avem un ţel, cel puţin aşa îl declaraţi şi dumneavoastră, acela de a aduce legislaţia românească în conformitate cu cea europeană. Şi, în aceste condiţii, cum putem noi să justificăm acum... domnul deputat Dan Nica (care, de altfel, a avut o prezentare deosebită), ne-a explicat astăzi că în Germania (şi uitaţi că şi germanii persistă în greşeala de a susţine un Parlament bicameral), preşedintele uneia dintre aceste Camere se bucură de o prevedere potrivit căreia nu poate fi schimbat pe parcursul mandatului, tocmai pentru că este nevoie de un preşedinte care să se manifeste ca un preşedinte de Cameră şi nu neapărat ca un membru al unui grup politic. Iar noi facem în aşa fel încât o majoritate conjuncturală să poată oricând să schimbe preşedintele Camerei Deputaţilor!

Stimaţi colegi,

Eu vin şi cu o propunere, pentru că am intervenit pe procedură, şi anume, aceea ca să venim cu o modificare.

Ştiu că amendamente nu putem să mai facem în acest moment, dar noi astăzi am putea să dăm dovadă de înţelepciune, pentru că, de altfel, a văzut şi colegul nostru, cel pe care-l regretăm foarte mult că nu mai participă zi de zi la lucrările Camerei, domnul ministru Eugen Nicolăescu, are de făcut nişte propuneri privind modificarea Regulamentului, pentru că altfel nu s-ar mai putea pune în practică ceea ce-şi doreşte dumnealui, vizavi de votul prin corespondenţă al unor colegi şi am putea...

Voci din partea dreaptă a sălii:

Aveţi ceva de spus?

Domnul George Băeşu:

Da, am ceva de spus, şi anume că astăzi domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor să supună plenului propunerea mea privind prezentarea şi votarea unor amendamente care nu au fost făcute la Regulament, în lumina şi în cunoaşterea unor fapte şi a unor realităţi care au apărut pe parcurs. (Vociferări în partea dreaptă a sălii).

Şi aş vrea, domnule preşedinte, ca votul vizavi de această propunere să se desfăşoare nominal şi vă rog să ţineţi cont şi de prezentările pe care domnul Nicolicea le-a făcut şi care, de asemenea, ar trebui supuse la vot. (Gălăgie în partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Comisia? Vi s-a cerut să faceţi anumite... Domnule deputat, vă rog, luaţi loc.

Domnul Dan Nica (din sală):

A vorbit de mine!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia, vi s-a cerut să faceţi anumite precizări. Vă rog. Am dat cuvântul comisiei, domnule deputat.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-au ridicat mai multe probleme de către colegii antevorbitori. Suntem obligaţi să ...

Domnul Victor Viorel Ponta (din sală):

Nu se aude! Reluaţi, vă rugăm de la început!

Domnul Ioan Bivolaru:

Vă rog. Aceste probleme ridicate de către colegi sigur că obligă comisia, în unele situaţii, să dea câteva răspunsuri. Sunt lucruri care sunt interesante, sunt alte lucruri care se pare că rezultă la o citire mai puţin atentă a raportului pe care această comisie l-a făcut, cu greşelile inerente pe care le-am explicat şi pentru care ne-am cerut scuze.

Aş prefera să o luăm într-o oarecare ordine. Domnul deputat Bolcaş a făcut o propunere iniţială de condiţionare la art. I, de condiţionare a intrării în vigoare a raportului respectiv, a proiectului de hotărâre, după consultarea Curţii Constituţionale.

În cadrul comisiei suntem şapte membri, fiecare reprezentăm un grup parlamentar, v-am spus-o şi la începutul dezbaterii, o repet şi cu această ocazie. Fiecare dintre noi avem un vot.

Sigur că a fost plăcut să lucrăm în această comisie în foarte multe situaţii, când amendările sau propunerile care s-au făcut au obţinut consensul membrilor comisiei. Deci, votul a fost unanim. Au fost şi situaţii când acest vot nu a fost unanim. Deci, această democraţie în interiorul comisiei a funcţionat permanent.

Din punctul acesta de vedere, sigur, comisia a trebuit să ne sfătuim între noi, ce poziţie am putea să luăm în configuraţia existentă la momentul când s-a făcut propunerea şi cu o majoritate care s-a configurat în acel moment, sigur că comisia s-a pronunţat pentru amendamentul propus de către domnul Bolcaş. Domnul Bolcaş a ridicat problema configuraţiei politice iniţiale. Pe parcursul dezbaterilor am observat că în ceea ce priveşte una din principalele motivaţii ale revocării s-a făcut o confuzie de către antevorbitori, confundându-se majoritatea politică cu configuraţia politică iniţială. Sunt două termene total diferite.

Din acest punct de vedere, configuraţia politică iniţială este un amendament pe care această comisie şi l-a însuşit în unanimitate, considerându-se de data aceasta că trebuie explicitată această configuraţie politică, care s-a realizat la data de 13 decembrie 2004, o dată cu constituirea Camerei Deputaţilor. Şi ţinem să vă informăm că această configuraţie politică, la această dată, este tot aceea iniţială, respectiv P.S.D. - 113 membri, mandate; P.N.L. - 64 de mandate; P.D.-ul - 48 de mandate; P.R.M.-ul - 48 de mandate; U.D.M.R. - 22 de mandate; P.U.R., respectiv acum Partidul Conservator - 19 mandate; Minorităţi - 18 mandate. Aceasta este configuraţia politică iniţială a Camerei Deputaţilor şi în acest consens vom discuta de acum înainte pe acest nou model de regulament.

În ce priveşte problemele ridicate de către colegul Stanciu, criterii privind realizarea sau constituirea grupurilor parlamentare. Principalul criteriu a fost criteriul politic. (Gălăgie în sală). Este cazul să fac o pauză pentru reintrare triumfală?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog, continuaţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Aceste criterii sunt criteriile politice care rezultă din listele de partid, din lista formaţiunilor politice şi aici este vorba de U.D.M.R. în mod explicit, de lista alianţelor politice şi lista alianţelor electorale. S-a stabilit în continuare că grupul minim trebuie să fie format din 10 membri. Dacă acest formaţiuni, aceste partide, de la caz la caz, pe parcursul legislaturii, nu mai întrunesc numărul minim, acestea se pot uni între ele, pot realiza grupuri mixte sau pot să se afilieze la grupuri deja existente. Acesta este, în mare, răspunsul pe care i-l dăm domnului Stanciu şi în condiţiile acestea, sigur, se adaugă la aceste grupuri şi Grupul Minorităţilor.

Partidele care nu au obţinut mandate în Parlament, în Camera Deputaţilor, nu pot constitui grupuri parlamentare prin migraţia membrilor acestei Camere. Aceasta este o problemă de principiu pe care comisia şi-a însuşit-o în continuare, în unanimitate.

Domnul Nica, sigur, colegul Nica ne-a dovedit reale calităţi în descifrarea în limba fiecărui Parlament, fiecărei naţiuni, a acestor Regulamente. Îl anunţăm că avem la comisie şi Regulamentul în limba japoneză, dacă vrea să încerce... Dumnealui ne-a criticat, pentru că există câteva lacune în ce priveşte nota informativă, am multiplicat această notă şi, în condiţiile acestea, domnule Nica, o aveţi la dispoziţie, sper să vă satisfacem.

Domnul Iordache a făcut, într-adevăr, iarăşi trimitere, din eroare, la configuraţia politică. Avem un nou concept. Şi aici ţin să vă declar în mod foarte deschis: n-am reuşit să cădem de acord în cadrul comisiei pe acest nou concept, şi anume noua majoritate politică. Acesta este noul concept. În aceste condiţii, sigur că aşteptăm, din punctul de vedere al Camerei, să clarificăm acest nou concept în cadrul comisiei. Nu s-a reuşit, au fost voturi pentru, voturi contra şi nu s-a reuşit să se clarifice acest aspect.

Domnule preşedinte, pentru această nouă configuraţie politică, această nouă majoritate politică, trebuie ca aceşti lideri ai grupurilor parlamentare să realizeze în perioada imediat următoare o dezbatere între dumnealor, pentru ca să se cadă la un consens în ce priveşte definirea noii majorităţi politice. Este un moment de blocaj în cadrul Regulamentului. Nu putem să vă punem la dispoziţie definiţia noii majorităţi politice!

În aceste condiţii, vrem să vă spunem că acest proiect de regulament are o serie de probleme care se cer a fi descifrate în cadrul dezbaterilor respective şi, sigur, suntem convinşi şi conştienţi, comisia, că vom avea de lucru în continuare pentru a clarifica, pe ideea că se vor trimite la comisie foarte multe din problemele neclarificate în Regulament.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Nu, domnule deputat. (Se adresează domnului deputat Dan Nica).

Domnul Dan Nica (din sală):

Mi-a spus numele!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

V-a spus numele, bun! Drept la replică. Aveţi 30 de secunde drept la replică.

Domnul Dan Nica:

Domnule preşedinte,

Sper că nu o să-mi puneţi pumnul în gură, cum aţi făcut-o mai devreme. Şi vreau să vă spun că aceasta este o caracteristică a dezbaterilor noastre. Dacă l-am fi lăsat pe domnul Bivolaru şi ceilalţi colegi din comisie să ne prezinte raportul, aşa cum ar fi fost normal, dacă ne-ar fi respectat votul pe care noi l-am dat, care era de 10 minute, din fiecare Parlament, din fiecare ţară, n-am fi avut acum această problemă. Şi vreau să vă spun că intenţia pe care am avut-o a fost aceea de a corecta aceste erori care au fost făcute, pentru că am avut colegi de-ai mei care pe bună dreptate mă întrebau: "Domnule, dacă spune şi în Germania într-un anumit fel, noi de ce să fim contra, P.S.D.-ul? Doar aşa, ca să fim contra?". Şi le-am spus: "Măi, oameni buni, ia uitaţi ce scrie aici?". Şi le-am citit. Şi vreau să vă spun că situaţia este mult mai complicată. Doar în cele 15 ţări membre iniţiale ale UniuniiEuropene, la care s-au adăugat cele 10 ţări candidate, situaţia este foarte clar stabilită. Şi m-aţi oprit atunci, domnule preşedinte de şedinţă, în mod brutal, la lit. g), pentru că după aceea urma Portugalia, unde situaţia, de această dată, era şi mai bine clarificată. Pentru că în Constituţie se spune clar că preşedintele Parlamentului reprezintă ţara respectivă şi reprezintă ţara din punctul de vedere al conducătorului forului democratic din această ţară. Iar în Constituţia spaniolă, lucrurile sunt şi mai bine clarificate şi dacă l-aţi fi lăsat pe domnul Bivolaru să spună...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aţi depăşit timpul!

Domnul Dan Nica:

...aţi fi ştiut acest lucru! (Gălăgie în partea dreaptă a sălii).

Voci din partea P.S.D.-ului:

Bravo!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă mulţumesc. Poftiţi în bancă. Vă mulţumesc. Şi pe dumneavoastră vă rog să aveţi răbdare... Luaţi loc, domnule deputat. A fost un drept la replică, am încheiat discuţiile pe această temă. Luaţi loc. Suntem la Capitolul I "Organizarea Camerei Deputaţilor", titlul. (Gălăgie în sală).

Dacă există observaţii la titlu? Suntem în timpul dezbaterii. Capitolul I - "Organizarea Camerei Deputaţilor".

La titlul Capitolului I dacă există observaţii? Nu există. Aveţi observaţii? Vă rog. (Gălăgie în sală). Vă rog frumos, stimaţi colegi, să faceţi linişte!

Domnul Mircea Man (din sală):

La cine crezi că te dai mare?!

Domnul Dan Nica:

Domnule preşedinte,

Sper că nu aţi auzit ce a spus colegul din dreapta sălii. Ar fi un lucru absolut regretabil. Şi vreau să vă spun că este cel puţin jignitor pentru noi ca, în ziua în care euroobservatorii s-au prezentat la Strasbourg, vor merge la Bruxelles, noi să dăm această notă.

Vă rog, domnule preşedinte, ca înainte de a-mi da cuvântul, să-i cereţi colegului care mi s-a adresat în acest mod, pe care l-aţi auzit şi dumneavoastră, să-şi ceară scuze.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, n-am auzit cum vi s-a adresat şi care coleg... Aţi spus că aveţi o intervenţie la titlul Capitolului I.

Domnul Dan Nica:

Îmi pare rău că nu ştiu cum vă cheamă! Vă rog să vă ridicaţi în picioare şi să spuneţi dacă vă cereţi scuze! (Râsete în sală).

Voci din partea P.S.D.-ului:

Mircea Man!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să-mi permiteţi să conduc şedinţa. Dacă nu aveţi observaţii la titlu, am să vă iau microfonul.

Domnul Dan Nica:

Domnul deputat Man, domnule preşedinte de şedinţă, m-a jignit într-un mod inacceptabil. (Gălăgie în sală).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, n-am auzit despre ce este vorba. Dacă aveţi o problemă, vă rog, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este pentru asemenea incidente.

Domnul Dan Nica:

Domnule preşedinte,

Vă rog să luaţi notă că mă voi adresa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Este sub demnitatea mea să repet o expresie care nu se utilizează nici măcar în zona de mahala. Zona de mahala este o zonă, de regulă, săracă. Aici este vorba de un limbaj suburban, de mitocănie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog foarte mult, dacă aveţi vreo intervenţie la titlu?

Domnul Dan Nica:

Domnule preşedinte, vă rog să constataţi că în aceste condiţii nu poate fi nici măcar vorba ca cineva să poată să pronunţe ceva la subiectul pe care îl avem astăzi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog frumos să poftiţi în bancă, v-am luat microfonul.

Stimaţi colegi,

Suntem la Capitolul I - "Organizarea Camerei Deputaţilor".

Dacă există intervenţii? Domnul Ponta.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Pentru că dumneavoastră conduceţi şedinţa, spre nemulţumirea colegilor noştri din Grupul Social Democrat, vă rugăm să faceţi aplicarea art. 143 din Regulament, care spune, îmi daţi voie să citez, ca să fie foarte clar: "Preşedintele Camerei Deputaţilor cheamă la ordine pe deputaţii care tulbură dezbaterile sau creează agitaţie. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea persistă şi poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor". Cred că a fost clar. Dacă doriţi să reiau? Şi vi-l citesc din nou articolul. Deci, doriţi să reiau, domnule Tabără? Articolul 143...(Gălăgie în sală).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am reţinut art. 143. Vă mulţumesc.

Domnul Băeşu.

Domnul George Băeşu:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Vă reamintesc că în cuvântul meu, care a fost scurt şi nici nu am înţeles de ce i-a iritat atât de mult pe colegi, v-am rugat să supunem plenului Camerei Deputaţilor propunerea să fim de acord cu formularea de amendamente, înainte de a fi prea târziu, pentru că documentarul prezentat de colegii noştri ne-a demonstrat că nu am luat în calcul, nu am luat în dezbatere câteva lucruri care îndepărtează foarte mult de ceea ce spunem noi, că ne dorim să devenim membri ai Uniunii Europene. Vă reamintesc, stimaţi colegi, că un parlamentar european apropiat dumneavoastră ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat, îmi aduc aminte propunerea dumneavoastră...

Domnul George Băeşu:

Baroneasa Nicholson, domnule preşedinte, chiar a lăudat în aceste zile parcursul din ultimul timp al României şi ar fi păcat ca pe baroneasa Nicholson noi să o deranjăm acum.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să poftiţi în bancă. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Capitolul I, titlul - "Organizarea Camerei Deputaţilor".

Voturi pentru, vă rog? (Gălăgie în sală).

Vă rog, faceţi linişte în sală.

134 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 72 voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

Secţiunea I - "Constituirea Camerei Deputaţilor". Domnule deputat, nu v-am dat cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Motivez votul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu v-am dat cuvântul, vă rog să poftiţi în bancă.

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să-mi motivez votul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să poftiţi în bancă.

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să-mi motivez votul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să poftiţi în bancă.

Domnul Marcu Tudor:

Ştiţi de ce? Este important, o să vedeţi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La procedură există motivarea de vot. La votul final există, poate, motivarea de votul unui capitol, nu la fiecare vot în parte.

Domnul Marcu Tudor:

Odată cu modul acesta de exprimare fac şi procedură şi o propunere.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aceasta ca procedură, dar nu ca motivare de vot.

Domnul Marcu Tudor:

Da, dar ca să fac propunerea trebuie să spun de ce n-am votat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog, dacă aveţi vreo propunere procedurală.

Domnul Marcu Tudor:

Pentru că în această rumoare nu am putut să mă concentrez asupra votului. (Râsete în sală).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, haideţi să fim serioşi, vă rog mult! Vă rog foarte mult, vreau să fim serioşi. (Aplauze).

Domnul Marcu Tudor:

Şi, ca atare, vă rog să încheiaţi şedinţa, că este ora 20,00.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să-mi permiteţi să conduc eu şedinţa... Vă rog, luaţi loc în bancă, n-am declarat închisă şedinţa.

Secţiunea I - "Constituirea Camerei Deputaţilor". La titlu dacă există intervenţii pe titlu? Nu există.

Cine este pentru titlu? Vă mulţumesc. Vă rog, votaţi. 134 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abţineri? 16 abţineri.

Titlul Secţiunii I a fost adoptat.

Mâine continuăm la ora 9,00 cu art. 1. Vă mulţumesc. Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,02.