Dezbateri parlamentare

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Punctul 26 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003; Pl-x 387/2015.

Vă rog, doamnă deputat, raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Doamna Oana Murariu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind completarea art. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, trimisă Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu adresa Pl-x 387 din 04.05.2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul României nu susţine adoptarea propunerii legislative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Este înscris la cuvânt domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege este din start neconstituţională, ea încalcă dreptul la libertate religioasă şi dreptul la libertate de conştiinţă şi, de asemenea, nesocoteşte un aspect esenţial. România nu este stat laic, România este un stat, conform Constituţiei, care recunoaşte 18 culte religioase şi recunoaşte dreptul la libera expresie a conştiinţei religioase a fiecărei persoane. După cum ştim, fiecare dintre noi are dreptul să creadă în Dumnezeu, să exercite o anumită credinţă religioasă şi, de asemenea, are şi dreptul să nu aibă vreo credinţă de natură religioasă. Acestea sunt lucruri fundamentale care derivă din dreptul constituţional românesc. Şi spun acest lucru gândindu-mă la aspectul libertăţilor fundamentale şi aspectul conform căruia, în România, dreptul la libertate, indiferent dacă este liberate de expresie, libertate de conştiinţă şi, evident, libertate religioasă este unul inalienabil, imprescriptibil şi care nu poate fi atacat sub nicio formă în cadrul sistemului juridic ori administrativ.

Dar mai există un aspect şi trebuie să-l enunţăm şi pe acesta - o spun în calitate de creştin-ortodox asumat - mi se pare foarte important ca în politică, la fel cum este un lucru nobil, un lucru absolut legitim şi absolut care ţine de exerciţiul liberului arbitru al fiecăruia, acela de a ne exprima credinţele religioase, de a ne exprima valorile de natură religioasă ori lipsa acestora, cred că este foarte important ca în activitatea noastră politică să nu denaturăm sacrul, să nu ne folosim niciodată de credinţa religioasă în scopul manipulării şi în scopul obţinerii unor foloase cu caracter electoral ori foloase materiale.

Credinţa este sfântă, credinţa este fundamentală. De aceea cred că în tot ceea ce facem noi în politică este esenţial să nu târâm în mocirlă, să nu târâm în jocuri meschine şi mărunte acele lucruri care ne definesc şi care fac parte din conştiinţa superioară a umanităţii şi care pe undeva reprezintă elementul care deosebeşte omul de existenţa, să-i spunem, axată exclusiv pe materialism.

Ca atare, o astfel de lege este, din punctul meu de vedere, imposibilă şi impracticabilă constituţional şi legal şi este fundamental să respectăm dreptul fiecărui român, indiferent de credinţa sa, la libertate de conştiinţă şi libertate religioasă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, domnul deputat Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem o lege, acest Pl-x, această iniţiativă a fostului parlamentar al PSD, Remus-Florinel Cernea.

Este un exemplu de viziune neomarxistă - şi vom vedea de ce -, ce prevede interzicerea simbolurilor religioase specifice unui anumit cult şi a mesajelor electorale cu caracter religios în campaniile electorale. Este evident că autorul ţinteşte în primul rând sau aproape exclusiv la simbolurile creştin-ortodoxe.

Acest iniţiator, Remus Cernea, a fost promovat pe listele PSD. Iniţiativele dânsului au un puternic caracter neomarxist şi vom vedea de ce.

În primul rând, chiar promotorul lui, preşedintele PSD de la acea vreme, avea un cult al personalităţilor neomarxiste, cum era sinistrul Che Guevara.

Regăsirea unor parlamentari pe listele unui partid defineşte, putem spune, ideologia acelui partid.

Care sunt argumentele acestei iniţiative?

Cultele sunt autonome faţă de stat, sunt egale în faţa legii, statul nu trebuie să favorizeze sau să discrimineze un cult, România este patria comună a tuturor cetăţenilor, indiferent de cult, religie şi aşa mai departe. Libertatea de conştiinţă este garantată.

Normal. Ce putem să spunem este că în istorie nu există conducători sau conducere - româneşti - sub care oamenii să o ducă bine sau cel puţin să fie de acord să sufere împreună cu acei conducători care să nu fi fost creştini-ortodocşi.

Deci nu există în istorie o poveste de succes - nici economică, nici culturală sau educaţională - care să fie străină de ortodoxie.

Ca atare, ortodoxia defineşte crearea şi povestea de succes a neamului nostru românesc.

Sufletul nostru este definit de unitatea dintre ortodoxie şi românitate, renunţarea la oricare dintre ele, românitate sau ortodoxie, sau cel puţin creştinism, înseamnă decăderea noastră morală şi materială. Şi acest lucru se vede şi în prezent, pe toate planurile: materiale, culturale sau de libertate.

Vă citez doar câteva cuvinte ale Preafericitului Părinte Daniel.

"În Principatele Române, relaţia Stat-Biserică a urmat iniţial principiul României, adică al Imperiului Roman de Răsărit, principiul simfoniei, adică al armoniei, al înţelegerii şi cooperării dintre cele două instituţii distincte, care sunt unite de viaţa socială comună a oamenilor, în dubla lor calitate de cetăţeni ai Statului şi de credincioşi ai Bisericii.

Existau două sisteme ierarhice, cel al Bisericii şi cel al Imperiului, care coexistau în acelaşi spaţiu, fiecare urmărind, pe de o parte, Biserica - bunăstarea sufletească, iar Imperiul - bunăstarea materială.

Cele două sisteme ierarhice au fost concepute şi înţelese ca diferite şi distincte, iar orice tentativă de a le amesteca s-a dovedit a fi nefastă. În acest sens, un bun exemplu de raport între cele două sisteme ierarhice a fost oferit de către Epanagoga, o codificare a dreptului roman de răsărit bizantin, de la 886, în care legislatorii au juxtapus cele două sisteme, neamestecându-le".

Aşadar, în Imperiul Roman de Răsărit, Biserica, deşi a cooperat strâns cu autoritatea imperială, şi-a păstrat totuşi autonomia sa în raport cu aceasta, în ceea ce priveşte activităţile ecleziale. (Vociferări.)

Haideţi, vă rog, nu mă întrerupeţi, termin!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să vă apropiaţi de concluzie! Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Deci Biserica este un exemplu foarte clar de separare a Statului şi a Bisericii, fără a le amesteca şi în acelaşi timp... (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimate coleg, vă rog să finalizaţi intervenţia dumneavoastră!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Vă rog să le spuneţi să nu mă întrerupă, iar dacă mă întrerup să rămână la subiect!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Conform Regulamentului, vă rog şi pe dumneavoastră să nu intraţi în dialog cu colegii din sală.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Păi, n-am ce face, dacă strigă!

Deci exemplul nostru, până la urmă, definirea AUR "prin familia tradiţională, prin naţiune, patriotism şi credinţă, şi, mai presus de toate, prin libertate", arată tocmai faptul că fiecare om sau partid este liber să se definească cum doreşte. Prin necredinţă unii, prin neomarxism, prin homosexualitate sau ideologie de gen, prin antinaţionalism, prin globalism, prin îngrădirea libertăţii, aşa cum se vede în prezent. Au dreptul, au tot dreptul să o facă atât în campanie electorală, cât şi în afara campaniei electorale.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Nemaifiind alte intervenţii la dezbateri generale, propunerea legislativă merge la votul final cu propunere de respingere.