Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună ziua din nou, stimaţi colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, data de 6 aprilie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Cu acceptul dumneavoastră, la solicitarea unui coleg care are o problemă urgentă, o să îi dau cuvântul domnului deputat Dunava, să prezinte interpelarea, după care intrăm în şedinţa consacrată răspunsurilor.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Daniel-Virgil Popescu, ministrul energiei, şi are ca obiect "Stadiul aprobării cadrului legislativ de implementare a Fondului pentru Modernizare - perioada 2021-2030".

Stimate domnule ministru,

În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice şi tranziţia energetică, se are în vedere creşterea nivelului de responsabilizare în vederea reducerii emisiilor, creşterea ponderii resurselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficienţă energetică şi a nivelului de interconectivitate a reţelelor electrice.

Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei şi climei stabilite pentru anul 2030, constituie o obligaţie a fiecărui stat membru, conform Regulamentului privind guvernanţa uniunii energetice, prin care acestea îşi elaborează strategii de politici energie - climă pe 10 ani, începând cu perioada 2021-2030.

După cum este cunoscut, prin Directiva (UE) 2018/410 de modificare a Directivei 2003/87/CE, în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi a sporirii investiţiilor în acest domeniu şi a Deciziei (UE) 2015/2014, s-a introdus un instrument de finanţare nou, prevăzut la art. 10d, Fondul pentru Modernizare, prin care sunt susţinute investiţiile cu emisii scăzute de carbon în sectoarele energetice din zece state membre ale UE cu venituri sub media europeană, printre care şi România.

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte funcţionarea Fondului pentru Modernizare, care sprijină investiţiile în vederea modernizării sistemelor energetice şi a îmbunătăţirii eficienţei energetice a anumitor state membre, sunt stabilite cerinţele privind prezentarea propunerilor de investiţii de către statele beneficiare, evaluarea investiţiilor prioritare şi a investiţiilor neprioritare, gestionarea, efectuarea vărsămintelor şi plata resurselor din Fondul pentru Modernizare, precum şi componenţa şi funcţionarea Comitetului pentru Investiţii.

Investiţiile propuse de statele membre sunt considerate ca fiind eligibile pentru finanţare din Fondul pentru Modernizare cu până la 100% din cheltuielile eligibile dacă Banca Europeană pentru Investiţii decide că acestea sunt proiecte prioritare, conform art. 10d alin. (2) din Directiva (UE) 2018/410, respectiv investiţii în producţia şi utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, îmbunătăţirea eficienţei energetice, cu excepţia eficienţei energetice legate de producerea de energie cu utilizarea de combustibili fosili solizi, stocarea energiei şi modernizarea reţelelor energetice, inclusiv a conductelor, centralelor de termoficare, reţelelor pentru transportul de electricitate şi creşterea interconectărilor dintre statele membre.

Considerăm că este necesară dezvoltarea cu celeritate a cadrului legal pentru implementarea la nivel naţional a acestui mecanism de finanţare care poate fructifica alocarea aferentă României, de 200 de milioane de certificate de carbon, a căror contravaloare depăşeşte 7 miliarde euro, în condiţiile păstrării unei tendinţe de creştere a certificatelor de carbon.

Având în vedere necesitatea publicării, din partea Ministerului Energiei, a unui calendar pentru dezvoltarea şi publicarea cadrului legal aferent implementării acestui mecanism de finanţare, pentru a permite accesarea primului apel de proiecte, care va avea loc în data de 15 iulie 2021, vă solicităm să ne prezentaţi cu celeritate:

• Graficul de consultări la nivel tehnic pe care le-aţi derulat până acum cu beneficiarii din mediul privat, respectiv public, în vederea dezvoltării într-o manieră colaborativă a unui ghid de aplicare facil de implementat, în scopul utilizării eficiente a acestor surse de finanţare pentru modernizarea sectorului energetic;
• Stadiul elaborării Ghidului de finanţare şi a Metodologiei de implementare a proiectelor propuse în cadrul procesului de selecţie derulat până acum în cadrul acestui Fond;
• Stadiul aprobării cadrului legislativ de implementare a Fondului pentru Modernizare - perioada 2021-2030.

De asemenea, ţinând cont de faptul că cererile de finanţare vor putea fi depuse începând cu data de 15 iulie 2021, vă solicităm să ne comunicaţi data estimativă la care veţi finaliza cadrul normativ necesar pentru a nu bloca procedura de accesare a societăţilor comerciale româneşti la fondurile europene nerambursabile.

Solicit răspuns în scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse şi cu rugămintea finală de a vă încadra în cele trei minute alocate.

Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare către domnul Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: "Relaţia dintre Poliţia Română şi primării".

Domnule ministru,

Conform organizării teritoriale a României, unităţile administrativ-teritoriale pot varia foarte mult ca suprafaţă, număr de cetăţeni, poziţionare faţă de marile centre urbane etc.

În funcţie de distanţa faţă de municipiile reşedinţă de judeţ, în zonele mai îndepărtate apar numeroase probleme şi discrepanţe, iar accesul cetăţenilor la informaţii, educaţie, justiţie, este tot mai îngreunat.

În audienţele cu cetăţenii am observat o situaţie care se repetă în mai multe zone rurale - acapararea puterii totale de către primarii aflaţi în funcţie, în special de către cei care au mai multe mandate.

Pentru unii cetăţeni, obţinerea drepturilor garantate de lege este o adevărată provocare şi umilire. O situaţie cu totul specială şi deosebit de gravă o reprezintă faptul că, în multe cazuri, în funcţie de interesele personale, şefii de post sau secţie de poliţie din zona rurală răspund direct la comanda primarului. Avem multiple sesizări privind privarea unor cetăţeni de o anchetă corectă şi o justiţie echitabilă. Se întâmplă asta deoarece, la nivelul unei mici comunităţi, există un dezechilibru total de forţe între cetăţeni şi cei care ar trebui să îi reprezinte şi să îi apere.

Având în vedere art. 112 din Constituţia României şi art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema semnalată.

Care sunt limitele unei relaţii instituţionale corecte, în interesul cetăţenilor, la nivel local, între Poliţie şi Primărie?

Avem toată încrederea în profesionalismul angajaţilor MAI, dar vrem să aflăm care sunt măsurile preventive luate pentru evitarea coagulării puterii la nivel local într-o mână forte care conduce şi influenţează discreţionar şi în interes propriu aplicarea legii?

Consideraţi că problema expusă este una sistemică, frecvent întâlnită şi semnalată la nivelul ţării sau avem doar probleme punctuale?

De cele mai multe ori, persoanele dezavantajate prin astfel de abuzuri sunt şi cele care nu au baza şi mijloacele necesare pentru a se împotrivi sau pentru a le raporta într-un mod corespunzător. Consideraţi că sunt necesare măsuri preventive suplimentare pentru a asigura respectarea legii pe întreg teritoriul ţării?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris.

Cu aleasă consideraţie, Brian Cristian, deputat al USR PLUS, Circumscripţia electorală nr. 26 Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru, domnul Florin-Vasile Cîţu.

Stimate domnule prim-ministru,

De la începutul anului şcolar, mai exact din data de 14 septembrie 2020, şi până în data de 4 noiembrie 2020, consiliile judeţene s-au aflat în imposibilitatea de a identifica sursa legală de finanţare pentru plata transportului elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu. Acest fapt s-a datorat prevederilor art. 68 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020, care statuează că resursele financiare pentru asigurarea acestui tip de transport se alocă de la bugetul de stat, din sume defalcate din TVA, repartizate pe judeţe, prin anexa la legile bugetare anuale.

Această anexă la care face trimitere textul ordonanţei de urgenţă nu există! Din cauza acestei norme, care nu a fost corelată la momentul redactării şi intrării în vigoare cu legislaţia incidentă în materie, consiliile judeţene au început să înregistreze datorii semnificative faţă de operatorii de transport.

Vă dau exemplul Consiliului Judeţean Botoşani, unde suma datorată se ridică la 565.730,65 lei pentru cele 45 de zile cuprinse în intervalul 14 septembrie - 4 noiembrie 2020. Cei 23 de operatori economici de la nivelul judeţului Botoşani, care au asigurat transportul pentru această categorie de elevi şi care au emis facturile fiscale conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 435/2020, deservesc la nivelul judeţului un număr de 4.499 de elevi.

Menţionez şi faptul că datoriile Consiliului Judeţean Botoşani, dar şi ale celorlalte consilii judeţene se vor transforma în arierate în cel mai scurt timp, fapt care va genera probleme financiare în gestionarea tuturor activităţilor de la nivel local.

În acest sens vă întreb, domnule prim-ministru, şi vă solicit respectuos să-mi comunicaţi următoarele.

Care este soluţia identificată de Guvernul pe care îl conduceţi în ceea ce priveşte posibilitatea legală pentru consiliile judeţene de a efectua aceste plăţi restante către operatorii economici care au asigurat transportul elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, pentru perioada 14 septembrie - 4 noiembrie 2020?

Care este sursa de finanţare şi care este baza legală prin care Guvernul pe care îl conduceţi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Doamna Alexandra Huţu:

Imediat!

Care este sursa de finanţare şi care este baza legală prin care Guvernul pe care îl conduceţi asigură gratuitatea transportului elevilor, date fiind modificările legislative pe care o să le găsiţi în interpelare.

Şi de ce proiectul de ordonanţă de urgenţă, prin care se doreşte clarificarea unor aspecte referitoare la transportul elevilor, a fost pus în dezbatere de-abia pe data de 3 martie şi de ce Guvernul pe care-l conduceţi întârzie să vină cu nişte decizii ferme în această privinţă?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Dau cuvântul domnului deputat al Grupului parlamentar AUR, Focşa Dumitru-Viorel, cu rugămintea să vă încadraţi în acel termen sau poate mai scurt. Oricum le depunem şi în scris.

Mai avem foarte puţin timp şi mai sunt colegi în sală.

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este către domnul ministru al energiei, domnul Virgil-Daniel Popescu.

Domnule ministru,

În numele cetăţenilor judeţului Constanţa şi al interesului sectorului energetic din România, doresc de la dumneavoastră să fiţi măcar o singură dată transparent şi corect.

Astăzi mă adresez dumneavoastră în privinţa contractului din 2017 referitor la mentenanţă, hrană, transport aerian şi naval, servicii de instalaţii maritime şi altele, încheiat între OMV Petrom - în care este şi statul român acţionar - şi Grup Servicii Petroliere, în valoare de peste un miliard de lei. Modul în care s-a desfăşurat licitaţia în cauză la momentul respectiv ţine de procuratură şi nu mă voi concentra pe acest aspect.

Doresc însă să clarificaţi o serie de aspecte care se petrec în prezent. Vă amintesc că în vara anului trecut GSP a rămas fără MEDEVAC şi HEMS, aceasta însemnând evacuarea medicală de urgenţă, plus schimbul de echipaj de pe platformele petroliere din Marea Neagră, o situaţie care încalcă dreptul la sănătate şi securitate în muncă şi clauzele standard ale contractelor de muncă din domeniul Oil & Gas.

A fost nevoie de ministrul Nicolae Ciucă să trimită ilegal elicopterele Puma Naval ca să salveze contractul comercial al unui operator privat. Nu ştiu dacă s-a mai întâmplat aşa ceva în vreo ţară din Comunitatea Europeană!

Astăzi, în 2021, această problemă persistă şi doresc să clarificaţi în faţa opiniei publice următoarele:

• De ce OMV Petrom asigură, lună de lună, suma de 1.542.954 lei pentru GSP, în acest contract, pentru două elicoptere, deşi operaţional este doar unul?
• De ce este această situaţie tolerată de opt luni?
• Conform contractului, dacă elicopterele cu care se prestează serviciul de transport aerian nu sunt disponibile o perioadă mai mare de şapte zile - atenţie! -, OMV Petrom poate să înceteze contractul subsecvent sau acordul-cadru, conform condiţiilor generale. De ce OMV Petrom nu reziliază contractul, deşi nu vorbim de şapte zile, ci de opt luni?

Vă rog să vă documentaţi în legătură cu numărul proceselor pe rolul instanţelor care au ca obiect datoriile şi încălcările de contracte ale GSP şi ale acţionarului Gabriel Comănescu şi să faceţi un raport public în legătură cu această situaţie. Vă rog să ţineţi cont că, susţinând această companie, afectaţi existenţa normală a altor câteva companii...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

... care nu au fost şi nu sunt rău-platnice şi care nu ţin aseturile lor în paradisuri fiscale, ci le ţin în România.

Vă rog să publicaţi memorandumul semnat de GSP cu ministrul PSD de atunci, al economiei, domnul Eugen Orlando Teodorovici, prin care GSP-ului îi sunt oferite facilităţi fiscale, în detrimentul bugetului public al statului român.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Aştept răspunsul dumneavoastră în scris.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu.

La împlinirea a 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, asistăm la o denigrare din partea Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi.

Domnule ministru,

Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, unde între 2.000 şi 4.000 de români au fost torturaţi şi omorâţi de către trupele sovietice ale NKVD. În urma ocupării de către Uniunea Sovietică a teritoriului nordului Bucovinei, în 1940, familiile românilor din acea zonă au încercat să treacă graniţa pentru a se refugia în România. În data de 1 aprilie 1941, în poiana de la Varniţa, la 3 km. distanţă de graniţa cu România, grupurile de bucovineni, printre care bătrâni, femei şi copii, au fost secerate de mitralierele sovieticilor, cei rămaşi în viaţă fiind ulterior torturaţi sau îngropaţi de vii.

Posterior masacrului, sovieticii au demarat o operaţiune amplă de deportări şi asasinate împotriva românilor. Peste 13.000 de români au fost deportaţi, între 12 şi 13 iunie 1941, în Siberia şi Kazahstan, puţini dintre aceştia supravieţuind. Acţiunile sovieticilor, fie sub forma deportărilor sau a asasinatelor, au dus la scăderea drastică a populaţiei româneşti în zona Cernăuţi.

O astfel de pagină dureroasă în istoria României trebuie nu doar comemorată, ci şi protejată, iar în acest sens, din 12 aprilie 2011, ziua de 1 aprilie a fost declarată Zi naţională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic din Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.

La împlinirea a 80 de ani de la acest dureros eveniment asistăm la o denigrare din partea Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi, structură a statului ucrainean, faţă de memoria românească. Filmuleţul publicat de către aceştia pe reţelele de socializare, în care se spune că masacrul de la Fântâna Albă a fost planificat de către serviciile secrete româneşti împotriva locuitorilor Bucovinei lezează în mod profund adevărul istoric, precum şi memoria celor nevinovaţi, ucişi mişeleşte. O astfel de insultă nu poate fi trecută cu vederea de statul român, în condiţiile în care Ucraina nu este la prima abatere împotriva comunităţii româneşti.

Un astfel de gest certifică neimplicarea vecinilor de peste graniţă în apărarea drepturilor minorităţii româneşti şi în garantarea libertăţilor acestora, elemente fundamentale ale valorilor europene, de care Ucraina pare să se îndepărteze din ce în ce mai mult.

Astfel, solicit o reacţie fermă din partea dumneavoastră, pe marginea acestei insulte adresate marii tragedii româneşti de la Fântâna Albă, 1 aprilie 1941.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Sandu Viorica, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Se pregăteşte doamna deputat Predescu Ana-Loredana, după care domnul deputat Şlincu Daniel.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene.

Stimate domnule ministru,

Un prim draft al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost publicat pe site-ul instituţiei în data de 26 noiembrie 2020. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene a retras acest document, fără explicaţii, după câteva ore.

De fapt, în data de 29 noiembrie, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene a lansat oficial, în dezbatere publică, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu termen iniţial de 14 decembrie 2020. Dar ministrul investiţiilor şi proiectelor europene a prelungit perioada de consultare publică a Planului de Relansare şi Rezilienţă până la data de 31 decembrie, în contextul formării noului Guvern.

Am constatat că, în ianuarie 2021, procedura de dezbatere publică a fost anulată, urmând a se publica un alt document programatic actualizat. Mai mult, Guvernul României a aprobat, în data de 20 ianuarie 2021, Memorandumul "Mecanismul pentru elaborarea poziţiei Guvernului României cu privire la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă", prin care sunt stabilite cinci etape de parcurs în vederea obţinerii unui document actualizat, ţinta fiind data de 5 martie 2021.

În memorandum se precizează că termenul de transmitere către Comisia Europeană a documentului este foarte strâns, respectiv sfârşitul lunii aprilie 2021. Precizez că până în prezent nu a fost publicată vreo versiune actualizată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În schimb, suntem martori la diferite evenimente publice organizate de diferiţi potenţiali beneficiari, prin care se anunţă că anumite proiecte de investiţii au primit deja avize de oportunitate de la ministerele de linie şi de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

În acest context, formulez următoarele întrebări:

1. Care este procedura de obţinere a avizelor pentru proiectele PNRR? Este publică? În ce dată a fost aprobată şi pusă la dispoziţie în mod public, potrivit regulilor de transparenţă?
2. Care sunt criteriile de avizare a proiectelor PNRR? Acestea au fost elaborate şi aprobate într-un mod transparent? Evidenţiez faptul că în prezent nu există vreun Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă actualizat sau vreun Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă care să fi fost supus vreunui proces valid de consultare publică. Totodată, nu există nicio formă de strategie naţională sectorială, pentru noua perioada de programare, publicată în draft sau supusă consultării publice.
3. Versiunea actualizată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi supusă consultării publice? Când? Având în vedere că termenul asumat de transmitere către Comisia Europeană este sfârşitul lunii aprilie 2021.

Pentru aceste întrebări, solicit răspuns în scris.

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Are cuvântul doamna deputat Predescu Ana-Loredana şi se pregăteşte domnul deputat Şlincu Daniel-Constantin.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Constat că obiectul interpelării depuse acum trei săptămâni este mai actual ca oricând.

"Măsuri de sprijin pentru domeniul HoReCa".

Stimate domnule prim-ministru,

Restricţiile impuse domeniului HoReCa din ultimul an de zile au afectat masiv o întreagă industrie, cu efecte grave atât asupra angajaţilor, cât şi asupra operatorilor economici.

Potrivit Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, anul 2020 a însemnat declinul industriei, deoarece 120.000 de euro a însemnat pierderea medie per unitate, în 2020, şi de la 400.000 de angajaţi, cât număra industria în 2019, au rămas 280.000, în 2021.

Potrivit unui studiu de specialitate, piaţa de mâncare gătită şi băuturi a înregistrat o scădere de 29%, în 2020, un studiu care s-a realizat în cinci oraşe din ţară: Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj şi Braşov, colegiu din care provin, şi care, fiind un judeţ eminamente turistic, este profund afectat.

Cifrele menţionate anterior ilustrează doar o mică parte din dezastrul cauzat de măsurile restrictive asupra domeniului HoReCa şi nu includ numărul total al persoanelor afectate, aici referindu-mă la familiile tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu.

Mai mult, domnule prim-ministru, potrivit declaraţiilor dumneavoastră, măsura reducerii timpului de circulaţie a avut la bază exemplul oferit de alte ţări europene. Însă exemplul oferit de aceste state ar trebui luat în considerare nu doar în impunerea restricţiilor, ci şi în privinţa măsurilor de sprijinire a domeniului HoReCa, unde partenerii noştri europeni desfăşoară ample programe de sprijinire a celor care activează în această industrie.

Având în vedere cele menţionate anterior, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi care sunt pachetele de măsuri de care beneficiază în acest moment domeniul HoReCa şi ce măsuri suplimentare are în vedere Guvernul pentru sprijinirea acestui domeniu atât de afectat de pandemie.

În acelaşi context, vă rog să-mi comunicaţi dacă măsura suspendării voucherelor de vacanţă a avut la bază un studiu de impact asupra industriei ospitalităţii din România şi dacă veniturile economisite la bugetul de stat sunt semnificative, în comparaţie cu sprijinul real de care ar fi putut beneficia industria HoReCa.

Totodată, vă rog să-mi comunicaţi dacă există cadrul legislativ în vigoare pentru amânarea instituirii popririlor pentru agenţii economici şi dacă există şi operatori economici care nu pot beneficia de aceste facilităţi.

În speranţa unui dialog instituţional constructiv, vă rog să primiţi, domnule prim-ministru, expresia înaltei mele consideraţii.

Vă rog să-mi transmiteţi răspunsul oral şi în scris.

Mulţumesc.

Deputat Ana-Loredana Predescu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Şlincu Dan-Constantin.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, domnului ministru Cristian Ghinea.

Stimate domnule ministru,

În baza art. 112 din Constituţia României privind obligaţia membrilor Guvernului de a răspunde la interpelările formulate de deputaţi şi senatori, vă adresez următoarea interpelare.

Care sunt obiectivele de investiţii concrete care vor fi finanţate din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă pentru judeţul Botoşani, având în vedere faptul că este nevoie urgentă de investiţii în construirea, amenajarea şi extinderea secţiilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati, în reabilitarea termică a unităţilor de învăţământ pentru creşterea eficienţei energetice, în dezvoltarea sistemului integrat de management al deşeurilor şi în realizarea sistemului de alimentare cu apă pentru localităţile din zona de Nord a judeţului Botoşani.

Aceste obiective de investiţii, dacă sunt eligibile pentru a fi finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, trebuie realizate astfel încât infrastructura de sănătate, educaţie, utilităţi şi mediu din judeţul Botoşani să fie reabilitată în perioada imediat următoare.

Domnule ministru,

În momentul realizării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă

aţi avut în vedere un mecanism de repartizare a sumelor disponibile, astfel încât să existe o distribuţie echilibrată a fondurilor la nivel naţional?

Dacă da, care sunt sumele care ar putea fi accesate de judeţul Botoşani şi care au fost criteriile după care aţi stabilit această repartizare?

Aţi ţinut cont de faptul că Regiunea Nord-Est este cea mai puţin dezvoltată, fiind, deci, indicat ca aici să fie alocate cele mai mari sume, pentru reducerea decalajelor de dezvoltare?

Care sunt obiectivele enunţate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care ar putea fi accesate de autorităţile publice locale, având în vedere investiţiile strict necesare pentru judeţul Botoşani?

Care va fi mecanismul de aprobare, selecţie şi finanţare prioritară, implementare, plăţi şi decontări pentru proiectele depuse în vederea accesării fondurilor disponibile în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă?

Solicit răspuns în scris.

Mulţumesc.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Şlincu, Botoşani.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Pe lista noastră de astăzi avem înscrişi un număr de 60 de colegi deputaţi. În sală nu mai sunt prezenţi din cei înscrişi.

Consult sala. Dacă mai există în sală vreun coleg deputat care, conform Regulamentului, dacă nu este înscris pe listă, are dreptul să citească interpelarea.

Domnule deputat Piper, vă rog. Şi după dumneavoastră închidem şedinţa, nemaifiind alţi colegi.

Mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea se adresează Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, domnului ministru Cristian Ghinea.

Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

Subiect: "Consolidarea capacităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat în vederea gestionării situaţiei de pandemie generată de virusul SARS-CoV-2".

Domnule ministru,

Accesul la educaţie de calitate este un drept, dar timp de aproape un an circa un milion de copii au fost fără acces la educaţie.

În tot acest timp, autorităţile locale au făcut eforturi uriaşe pentru a asigura accesul la educaţie în condiţii de siguranţă, înlocuind astfel lipsa de intervenţie a Guvernului. Pe parcursul anului 2020, în vederea implementării măsurilor de gestionare şi combatere a pandemiei de COVID-19 impuse de către Guvern, primăriilor li s-a solicitat să cheltuiască din bugetele proprii bani cu promisiunea că îi vor primi înapoi.

În august 2020, Ludovic Orban ne anunţa cu emfază că "a alocat 175 de milioane de euro pentru autorităţile locale şi unităţile şcolare pentru achiziţionat măşti, echipamente de protecţie, dezinfectanţi, tablete şi containere sanitare". Banii cu care se lăuda premierul de atunci proveneau dintr-o finanţare a Uniunii Europene şi urmau să fie folosiţi pentru a se deconta prin achiziţii.

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2020 s-a aprobat decontarea din fonduri externe nerambursabile a achiziţionării de către autorităţile publice locale, unităţile şcolare preuniversitare de stat sau inspectoratele şcolare, după caz, de echipamente din domeniul tehnologiei informaţiei necesare desfăşurării activităţii didactice, precum şi pentru asigurarea de echipamente de protecţie medicală pentru a preveni răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Multe dintre autorităţile publice locale, în condiţiile unui buget destul de redus, au renunţat la proiecte de dezvoltare pentru comunitate pentru a asigura accesul elevilor la procesul de învăţare în mediul online, precum şi pentru a asigura o educaţie în condiţii de siguranţă, fiind asigurate că sunt plăţi eligibile şi că pot fi decontate din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020.

Cum autorităţile locale nu au niciun fel de informaţii privind evaluarea cererilor de finanţare depuse, iar decontarea sumelor utilizate în acest scop este de strictă necesitate, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

Câte cereri de finanţare au fost depuse în cadrul Programului Operaţional Competitivitate, Axa prioritară 2, Obiectiv Specific 2.4, Acţiunea 2.3.3, Secţiunea E-Educaţie?

Câte cereri de finanţare au fost depuse în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare Componentă 1 - Apel POIM/881/9/1?

Bugetul alocat este suficient pentru toate cererile de finanţare depuse?

În ce stadiu de evaluare se găsesc cererile de finanţare depuse?

Au fost încheiate contracte de finanţare, şi dacă da, câte, iar dacă nu, când preconizaţi să se întâmple acest lucru?

Cu ce termen se pot depune cererile de rambursare şi când se vor deconta cheltuielile cu achiziţiile publice efectuate?

Având în vedere cele precizate, vă rog să-mi răspundeţi în scris la fiecare întrebare, în termenul prevăzut de lege.

Cu respect, deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule deputat.

Nemaifiind colegi în sală doritori să-şi susţină şi să-şi prezinte interpelările adresate membrilor Guvernului, declar închisă şi partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 6 aprilie, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmată de prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc frumos, stimaţi colegi.

Mulţumesc frumos şi staffului tehnic pentru sprijin.

Bună seara!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,09.