Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Pct.18. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.

Dau cuvântul domnului Gabriel Năstase, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru întreprinderi mici şi mijlocii, să prezinte proiectul Guvernului.

Domnul Gabriel Năstase:

Domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi deputaţi,

Guvernul României s-a angajat, prin programul de guvernare pentru perioada 2001-2004, să creeze un cadru legislativ favorabil care să contribuie la promovarea şi dezvoltarea mişcării cooperatiste în toate sectoarele de activitate.

Crearea unui cadru legislativ este necesară pentru asigurarea promovării principiilor cooperatiste consacrate pe plan internaţional, autonomiei deciziei şi a libertăţii de acţiune, a liberei asocieri a societăţilor cooperative, precum şi pentru a se asigura realizarea şi revitalizarea sectorului cooperatist.

Proiectul de lege are ca scop crearea unui cadru legal unitar pentru organizarea şi funcţionarea cooperaţiei în România, în vederea dezvoltării sistemelor cooperatiste existente, precum şi crearea condiţiilor pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de societăţi cooperative în alte domenii de activitate, având în vedere faptul că la baza organizării şi funcţionării organizaţiilor cooperatiste stau aceleaşi principii în acord cu cele ale mişcării cooperatiste internaţionale, respectiv asocierea voluntară şi deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor, autonomia şi independenţa, educarea, instruirea şi informarea membrilor cooperatori, cooperarea între societăţile cooperative şi preocuparea pentru comunitate.

La elaborarea proiectului de lege au fost avute în vedere principiile şi valorile mişcării cooperatiste internaţionale, recomandarea privind promovarea cooperativelor adoptată de Conferinţa Organizaţiei Internaţionale a Muncii, care a avut loc la Geneva în iunie 2002, precum şi specificul, istoricul şi tradiţia cooperaţiei în România.

În prezent, sectorul cooperatist este reglementat prin Legea nr.109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit şi prin Decretul-lege nr.66 din 1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti.

Având în vedere stadiul actual de organizare şi funcţionare a cooperaţiei, experienţa mişcării cooperatiste din România şi a mişcării cooperatiste internaţionale, precum şi tendinţa de armonizare a legislaţiei cooperatiste pe plan european, s-a considerat necesar ca, prin acest proiect de lege, să se evidenţieze rolul statului în dezvoltarea societăţilor cooperative, indiferent de grad şi formă, şi a formelor asociative, în garantarea libertăţii şi autonomiei acestora, în asigurarea aplicării şi respectării prevederilor legale privitoare la organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiilor economice şi pentru industrii şi servicii, domnul vicepreşedinte Gheorghe Marin prezintă raportul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate în fond cu Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei. Această lege a fost luată în dezbatere în cele două comisii şi s-a întocmit actualul raport avându-se în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

De asemenea, s-au primit puncte de vedere de la Agenţia Naţională pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie, UCECOM, CENTROCOOP, diverse organizaţii cooperatiste din ţară, Institutul de studii juridice al Academiei Române.

La dezbaterea proiectului de lege au fost avute în vedere principiile şi valorile mişcării cooperatiste internaţionale, recomandarea privind promovarea cooperativelor, adoptată de Conferinţa Organizaţiei Internaţionale a Muncii care a avut loc la Geneva în anul 2002, precum şi recomandările Alianţei Cooperatiste Internaţionale.

Totodată, s-a ţinut seama şi de cadrul legislativ care funcţionează în diverse ţări din cadrul Uniunii Europene: Legea privind reforma legislaţiei cooperatiste din Republica Italiană nr.59/1992, Legea cooperativelor din Spania nr.27/1989, Legea privind statutul cooperaţiei din Franţa nr.47 din 1947 şi ultima variantă din 1997 şi Legea societăţilor cooperatiste din 1973 cu modificările ulterioare.

Prezentul proiect de lege are ca scop crearea unui cadru legal pentru organizarea şi funcţionarea cooperaţiei în România în vederea dezvoltării sistemelor cooperatiste existente precum şi crearea condiţiilor pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de societăţi cooperative în alte domenii de activitate, având în vedere faptul că la baza organizării şi funcţionării organizaţiilor cooperatiste stau aceleaşi principii în acord cu cele ale mişcării cooperatiste internaţionale, asocierea voluntară şi deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor, autonomia şi independenţa, educarea, instruirea şi informarea membrilor cooperatori, cooperarea între societăţile cooperative şi preocuparea pentru continuitate.

La lucrările celor două comisii au participat invitaţi din partea Agenţiei Naţionale pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie, precum şi din partea UCECOM şi CENTROCOOP.

În concluzie, membrii comisiilor au hotărât cu 45 de voturi pentru şi 4 abţineri să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de Lege pentru organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, cu amendamentele admise şi amendamentele respinse.

Vă mulţumesc.

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, aş dori să fac o precizare având în vedere că acest proiect de lege al cooperaţiei care vine să reglementeze un domeniu foarte important al economiei naţionale, un domeniu specific, în care România a avut şi are încă tradiţii foarte importante, v-aş ruga ca în şedinţa de astăzi să putem să facem dezbaterile generale pe această lege, urmând ca dezbaterile pe articole, având în vedere numărul mare de articole pe care-l are această lege, să le facem într-o şedinţă următoare, cred că este foarte important ca această dezbatere să aibă o continuitate, să poată fi începută şi terminată în aceeaşi şedinţă.

De aceea, v-aş propune să amânăm pe săptămâna viitoare dezbaterea pe articole, eventual în ziua de marţi când putem să o dezbatem în integralitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Mie mi se pare logică şi pertinentă cererea dumneavoastră, dar decide plenul.

Cine este pentru ca după dezbaterile generale să amânăm dezbaterea pe articole săptămâna viitoare într-o singură zi, pe care va trebui s-o decidă Comitetul ordinii de zi.

Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Din partea grupurilor parlamentare, cine doreşte să intervină? Domnul Avramescu, reprezentând Partidul Naţional Liberal. Poftiţi!

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Elaborarea unei legi a cooperaţiei care să ţină seama de transformările instituţionale care s-au petrecut în ţara noastră şi, mai ales, să elimine sistemul autoritar de organizare, caracteristic legislaţiei anterioare, este binevenită şi subscriem la lansarea ei. Nu pot să nu amintesc că un prim proiect în acest sens a fost în anul 1991, altul în 1992 şi proiectul din partea Guvernului a venit anul trecut, în 2003, iar aici, în Camera Deputaţilor, s-a depus o muncă laborioasă de definitivare şi de îmbunătăţire a textului, rezultând o lege, care, trebuie să recunoaştem, are foarte multe calităţi, trecând şi peste faptul că este absolut necesară.

Sunt însă câteva probleme de fond care, zicem noi, atentează grav la caracterul său democratic, respectiv în legătură cu dreptul de decizie a membrilor cooperatori şi dreptul de a dispune asupra proprietăţii, un drept garantat prin Constituţie.

Astfel, prevederea "un om, un vot", indiferent de numărul de părţi sociale deţinute, este contestată de mulţi cooperatori. De unde ştim de mulţi cooperatori: avem şi o sesizare din partea Preşedinţiei României care vine cu nişte propuneri care contestă acest sistem "un om, un vot".

Sigur, noi recunoaştem că în legislaţia interbelică exista această prevedere şi există şi unele menţionări la nivel european asupra cărora vom reveni cu ocazia discutării pe articole.

De asemenea, o altă prevedere care zicem noi că limitează dreptul de dispunere asupra proprietăţii, este că societăţile cooperative nu se pot transforma în societăţi comerciale. Amintesc pentru cei care nu au lucrat la această lege, deja aproape 200 de cooperative din România au trecut şi au şi emis acţiuni şi o parte din personalul respectiv este acţionar, nu numai posesor de părţi sociale.

În fine, o altă prevedere cu care nu suntem de acord, se referă la lichidare, unde se spune că "după returnarea părţilor sociale, patrimoniul indivizibil se transmite către o altă societate cooperativă. Şi asta într-un mod gratuit. În Decretul-lege nr.66 din 1990, se prevedea cel puţin ca această transmitere se face contra plată, iar acum se face gratuit.

La toate aceste observaţii, pentru că am participat la discuţii şi în subcomisia care s-a ocupat de această problemă, precum şi în comisiile reunite, mi s-a răspuns că prevederile din legislaţia europeană şi românească interbelică, am mai amintit, precizează că proprietatea cooperatistă este o formă specială de proprietate. Cu alte cuvinte, având alte reguli care îngrădesc libertatea de acţiune a membrilor cooperatori, sub motivaţia că aceste îngrădiri menţin modul de proprietate cooperatist.

Noi considerăm că nici o lege nu poate îngrădi dreptul de posesie, de folosinţă şi dispunere asupra proprietăţii, aşa cum este el definit în Codul civil şi în Constituţia României.

Pe de altă parte, apreciem că asemenea îngrădiri nu contribuie la menţinerea şi dezvoltarea sistemului cooperatist ci, dimpotrivă, la micşorarea interesului pentru asemenea activitate. Lumea a evoluat şi oamenii devin din ce în ce mai conştienţi asupra drepturilor ce le conferă proprietatea.

Revin, o dovadă o reprezintă şi sesizările care s-au strâns la Preşedinţie, care a luat poziţia de care am amintit mai sus.

Rugămintea mea personală, dintr-o eroare neimputabilă, amendamentele pe care le-am făcut nu au mai fost înscrise la amendamente respinse, motiv pentru care solicit, cu asentimentul celor două comisii, să pot interveni la momentul respectiv. E vorba de trei amendamente care se referă la art.9 alin.3 lit.b), art.21 şi, în fine, art.89 alin.2.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Poftiţi, domnule deputat Palade.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, acest proiect de lege a necesitat o discuţie prelungită atât în colectivul de lucru, în colectivul de raportori cât şi în şedinţa celor două comisii.

Vreau să fac o singură observaţie, nu e cazul să dezvolt, mă rog, amendamentele admise, respinse şi de unele prezentate de grupul nostru parlamentar. Vreau numai să amintesc că în raport este precizat că la dezbateri au participat în permanenţă şi reprezentanţii celor două entităţi cunoscute în România cu îndelungă tradiţie, e vorba de UCECOM şi de CENTROCOOP, ele au participat la un moment dat şi de la un anumit moment nu au mai fost prezenţi la lucrările subcomisiei care a elaborat proiectul de lege care a fost discutat ulterior în plenul celor două comisii.

Deci, acest proiect de lege nu conţine - dacă vreţi - punctul de vedere final al acestor două unităţi, pe care eu consider că trebuie să-l avem neapărat la dezbaterea generală, sau cel puţin să fie şi ei invitaţi la dezbateri. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Toader, din partea Partidului Democrat.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această Lege de organizare a cooperaţiei a suscitat mare interes, mare dezbatere publică şi, practic, timp de peste 5 ani de zile a fost în centrul atenţiei publice.

Trebuie să remarcăm că această lege a intrat în dezbaterea comisiei sau Comisiilor reunite economică şi pentru industrii, pe un proiect lege iniţiat de Guvern, mai bine zis de fostul Minister al întreprinderilor mici şi mijlocii, fără să ţină cont că exista la vremea respectivă un proiect de lege care trecuse de Senat şi un proiect de lege depus de un coleg deputat, Ioan Rus.

A trebuit să le discutăm pe toate trei, iar în final, după câteva luni de zile de dezbatere pot să spun că a apărut o lege foarte stufoasă, o lege care doreşte să creeze un cadru organizatoric pentru toate sistemele de cooperaţie, şi care - cred eu - nu îşi va atinge imediat scopul pe care vrea să-l aibă această lege, scop corect, fiindcă scopul incorect al acestei legi este pentru a crea un sistem de încetare a activităţii corecte a acestei activităţi economice care, trebuie să spun, încă din istorie, că a fost singura activitate recunoscută ca formaţiune particular-capitalistă în România, chiar pe vremea comunistă.

A fost prima activitate economică care s-a reorganizat în 1990, prin cele două acte normative - Decretul nr.66 şi apoi prin Legea nr.109 -, şi sigur, care în timpul activităţii, datorită începutului de economie de piaţă, a necesitat destul de multe schimbări, şi erau necesare, într-adevăr, modificări la aceste legi.

Dar, de aici şi până a duce spre subordonarea acestei activităţi unui minister, de aici şi până a crea o lege care, practic, va bloca foarte multe din legile speciale, cred că este destul de departe.

Mai mult decât atât, termenele în care trebuie să se reorganizeze toată activitatea cooperaţiei sunt foarte strânse. În 12 luni şi maximum 18 luni, ştiind foarte bine că, o dată cu desfiinţarea Decretului nr.66 şi Legii nr.109, trebuie să punem la loc alte legi speciale.

Nu sunt pregătite aceste legi, nu ştim cine le iniţiază. Le iniţiază, practic, Agenţia Naţională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, le iniţiază Cooperaţia, şi subscriu şi eu la ce a spus domnul Palade, că dacă la prima parte a discuţiilor au participat reprezentanţii CENTROCOOP şi UCECOM, la partea finală, privind reorganizarea pe principii administrative şi teritoriale a formelor de Uniuni judeţene şi naţionale, n-au mai participat, motiv pentru care multe din aceste probleme vor fi ridicate de noi în cadrul amendamentelor.

Ceea ce vreau să subliniez încă o dată, că în mod greşit s-a încercat să se spună că numai conducerea acestor organizaţii, acestor cooperaţii a hotărât destinele cooperaţiei la nivel organizatoric, la nivel inferior, şi eu am participat la o conferinţă naţională extraordinară a Cooperaţiei Meşteşugăreşti, care în unanimitate, deci totuşi democraţia este democraţie, în unanimitate a aprobat planul de măsuri pe care şi l-a propus conducerea Uniunii privind modificarea acelui proiect de ordonanţă.

Şi mai au o situaţie, în care s-au dezbătut toate aceste modificări ale legii pe care noi o dezbatem astăzi, şi, practic, din cele 42 de organizaţii judeţene care au participat, respectiv 57.000 de reprezentanţi, 55.811 au votat pentru a nu modifica ceea ce s-a propus, şi numai 875 au fost pentru această modificare.

Deci, dacă vrem într-adevăr să păstrăm o democraţie, trebuie să ţinem cont de aceste propuneri, fiindcă altfel riscăm, prin nişte decizii politice, de dragul de a desfiinţa un sistem care, cât de cât a funcţionat, să ne aducem într-o situaţie foarte gravă, să desfiinţăm şi această activitate economică, care are ca principal scop să atragă forţă de muncă, o forţă de muncă care nu are posibilitatea unui capital, să aducă foarte mult capital, ci are în special munca şi ceea ce poate să aducă ea.

Şi, aş vrea să închei cu un singur lucru: este foarte necesar să creăm în agricultură sistemul cooperatist, sistemul cooperatist modern, care să aibă posibilitatea creării unei asocieri între producători, între cei care furnizează diferite imputuri, şi, de asemenea, cei care comercializează produse, şi ar trebui să stăm pe loc cu această lege, tocmai datorită acestei legi-cadru, care cred că, dacă într-adevăr va putea fi dezbătută, va mai dura cel puţin două-trei luni de zile până la promulgare, şi toată acţiunea cooperatistă, cu bunele intenţii, ajunge să fie întârziată. Vă mulţumesc.

În amendamentele care au fost respinse am să-mi susţin punctul de vedere, şi poate, împreună cu dumneavoastră, vom reuşi să mai îndreptăm ceva din această lege, unde trebuie să recunosc că foarte multe amendamente au fost şi acceptate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Din partea Grupului UDMR are cuvântul domnul Antal, preşedintele Comisiei pentru servicii şi industrii.

Domnul Antal Istvan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a da citire punctului de vedere al UDMR-ului, al Grupului UDMR, aş dori să fac o precizare. Cele două instituţii menţionate, respectiv UCECOM-ul şi CENTROCOOP-ul, de la bun început au participat la toate dezbaterile pe articole ale acestui proiect de lege. Practic, de 3 ani de zile s-a purtat o corespondenţă, s-au purtat discuţii cu aceste organisme reprezentative ale cooperativelor din România.

La ultima dezbatere care a avut loc, pentru a clarifica două articole, altfel formulate de către cele două comisii, respectiv Comisia economică şi Comisia pentru industrii şi servicii, într-adevăr, nu au participat domnii, pentru că noi am dorit să finalizăm, în sfârşit, această lege, având în vedere faptul că, conducerile celor două instituţii, în ultimul an, nu au făcut altceva decât au încercat să blocheze această lege, făcând fel şi fel de demersuri şi dezinformând opinia publică, prin ziarele editate de UCECOM despre aceste dezbateri şi despre conţinutul acestei legi-cadru. Vă citesc doar o singură frază şi un singur titlu de articol din acest ziar, în care am fost numiţi "cârcotaşi", parlamentarii, cei care lucram la dezbaterea acestei legi, iar această lege prezentată şi iniţiată de Guvernul României a fost denumită "o lege bolnavă".

Mă rog, este problema dumnealor. În acest lucru eu n-o să insist, şi nu mai intru în polemică cu dumnealor, cu cei care consideră în continuare că centralismul democratic trebuie să fie linia de conducere a acestei activităţi foarte importante.

ca atare, continuu cu punctul de vedere al UDMR-ului. Un interes reînnoit pentru problema cooperativelor, la nivel internaţional, a apărut după adaptarea recomandării privind promovarea cooperativelor de către Biroul Internaţional al Muncii, în iunie 2002, la Geneva.

Alianţa cooperatistă internaţională şi Organizaţia internaţională a muncii sunt singurele organizaţii mondiale care promovează dezvoltarea societăţilor cooperatiste. Definiţia cooperativei, unanim acceptată prin documentele adaptate în domeniu şi statuată şi în Recomandarea privind promovarea cooperativelor, este următoarea: "Cooperativa este un grup autonom de persoane, asociat în mod voluntar într-o activitate deţinută în comun, la capitalul căreia contribuie în mod echitabil şi îşi asumă o cotă acceptabilă de riscuri şi beneficii, participă activ la conducerea acestei activităţi şi exercită un control democratic, în scopul satisfacerii intereselor lor economice, sociale şi culturale".

La ora actuală, în Uniunea Europeană sunt în jur de 300.000 de cooperative, care dau de lucru la 4,8 milioane de persoane; ele sunt prezente în toate statele membre şi în ţările candidate, şi au influenţă asupra vieţii cotidiene a mai mult de 140 de milioane de cetăţeni care sunt membrii lor.

Dezbaterea privind rolul cooperativelor a intrat în centrul atenţiei publice, după adoptarea de către Consiliul Europei, în iulie 2003, a Regulamentului nr.1.435, referitor la statutul societăţii cooperative europene, şi Directivei nr.2003/72 a Consiliului Europei privind participarea lucrătorilor la procesul decizional al societăţii cooperative europene.

Comisia europeană consideră că în ţările candidate la aderare, în pofida unor reforme profunde, instrumentul pe care îl reprezintă cooperativele nu este cunoscut şi utilizat pe deplin, drept pentru care solicită autorităţile naţionale şi părţile în cauză să modifice legislaţia, îmbunătăţind-o, astfel încât să instaureze un mediu mai favorabil funcţionării şi creării acestor cooperative.

Conform recomandărilor, promovarea şi întărirea identităţii cooperatiste trebuie să se bazeze pe valorile cooperatiste: întrajutorarea, responsabilitatea personală, democraţia, egalitatea, echitatea, solidaritatea şi o etică bazată pe onestitate, transparenţă, responsabilitate socială şi altruism.

Decalajul existent între definiţia cooperativei, care însumează principiile enunţate, şi realitatea constatată în parcursul mişcării cooperatiste în diferite ţări, în multe cazuri considerabil, a motivat un număr mare de guverne să reformeze sistemul cooperatist.

Astfel, legea, ca instrument şi sprijin al ajustărilor structurale, constituie obiectivul revizuirii. Scopul declarat al îmbunătăţirii legislaţiei este dezvoltarea armonioasă a sistemelor cooperatiste autentice, pe fondul necesităţii adaptării la cerinţele pieţei, ca urmare a liberalizării comerţului şi a liberei circulaţii a persoanelor şi a bunurilor.

Totodată, este necesară conştientizarea rolului din ce în ce mai important şi pozitiv al cooperativelor, de a atinge un număr mai mare de obiective comunitare ca: dezvoltarea regională şi rurală, agricultura, politica locurilor de muncă, integrarea socială şi altele.

În România, fenomenul cooperativ este cunoscut de la jumătatea secolului al XIX-lea, prima dată în Transilvania; atunci s-au elaborat primele documente juridice, dispoziţiunile referitoare la Societatea cooperatistă şi Codicele de comerciu, în 1887. Sunt cunoscute aceste organizaţii de tip raiffeisen, care au funcţionat cu mult succes, şi care la începutul secolului trecut, şi cu precădere în perioada interbelică, prin legislaţie au cunoscut o tendinţă dinamică de dezvoltare şi de modificări, izvorâte din realitatea slabei dezvoltări industriale, pentru care încurajarea cooperativei a reprezentat o alternativă viabilă.

Codul cooperaţiei, din 1928, urmează în mare aceeaşi structură a legislaţiei în materie, semnalată ca necesară şi în cadrul pentru legislaţia cooperatistă, eliberat de Oficiul Internaţional al Muncii.

În anul 1928, erau aproximativ 11.000 de cooperative, înregistrate în 1935, cu modificări până în 1941, când s-a promulgat Legea pentru organizarea cooperaţiei.

De evidenţiat că legislaţia anterioară regimului totalitar a cuprins legi-cadru similare cu legislaţia europeană în materie. Urmează - din păcate - 50 de ani în care mişcarea cooperatistă este confiscată de regimul comunist.

În 1949, este promulgat Decretul nr.133 pentru organizarea cooperaţiei. Potrivit acestui decret, iau fiinţă Uniunile cooperativelor şi Centralele Uniunilor Cooperativelor. Acestea au la bază organizarea raională şi regională şi funcţionează în baza planului de stat, care cuprinde planul general de activitate al organizaţiilor cooperatiste.

Oarecum este greşită aprecierea că în perioada comunistă a fost singura structură care a funcţionat altfel decât celelalte... Ar merita, totuşi, o dezbatere şi această problemă, pentru că încă nu este suficient de clarificată funcţionarea acestui sistem în cei 50 de ani de dictatură.

Prin acest decret se instituie imixtiunea statului în activitatea cooperatistă, prin impunerea unei organizări centraliste, care încalcă flagrant autonomia cooperativei, bazată pe asocierea voluntară şi planurile şi programele obligatorii, care contrazic total controlul democratic al membrilor.

Cadrul juridic aservit regimului totalitar este menţinut prin legile specifice tipurilor de cooperative care au existat între anii 1968-'70.

După 1989, două decrete de lege au avut destinaţia recunoaşterii formei de organizare cooperatistă în noul regim, respectiv Decretul nr.66/1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti, şi Decretul nr.67 privind cooperaţia de consum şi de credit.

Aceste decrete nu au putut suplini absenţa reînnoirii interioare. Prevederile statuate în Decretul nr.66 nu se referă la principiile de asociere voluntară sau la controlul democratic al membrilor, decât în capitolul introductiv şi la modul declarativ, cooperativele fiind obligate să funcţioneze în baza programelor economico-financiare şi social-culturale aprobate de organele prevăzute în statute.

În acest mod, structura cooperatistă scapă total controlului statului, iar cooperativele pot să nu fie recunoscute de structura oligarhică şi centralistă. Astfel, cooperativa îşi pierde total identitatea şi autonomia. Prin acest decret se încalcă principiile cooperatiste enunţate. Aceeaşi uniune stabileşte şi aprobă cuantumul, condiţiile de acordare şi organele competente să judece drepturile pensionarilor.

De asemenea, UCECOM are dreptul să organizeze banca centrală şi întreprinderi de comerţ. Activităţile bancare sunt specifice cooperativelor de credit. Atribuţiile organizaţiilor de cooperative sunt de a servi interesele cooperativelor membre (educare, instruire, reprezentare şi asistenţă juridică; în subsidiar - dacă legea permite - pot desfăşura activităţi economice numai în folosul membrilor şi sub controlul acestora). O să vă citesc, de altfel, o scrisoare adresată de o cooperativă, în acest sens, Comisiei pentru industrii şi servicii.

Un capitol special în Decretul nr.66 prevede măsuri de sprijinire acordate de stat cooperaţiei meşteşugăreşti; facilităţile menţionate sunt excluse controlului statului. În urma acestui decret au apărut forme denumite: SOCOM-uri (societate cooperativă, societăţi cooperative pe acţiuni şi cooperativele mici, pe bază de dirijări, care pot funcţiona cu minimum de 5 membri). Acest tip de cooperativă s-a format ca o formă de adaptare la cerinţele pieţei.

Prin societatea cooperativă pe acţiuni, principiul "o parte socială, un vot" a fost înlocuit cu "o acţiune, un vot". De menţionat că în mod specific cooperaţiei, capitalul constă din părţi sociale. În 1993, CASCOM a devenit insolvabil. CASCOM adunase sumele depuse pentru fondul de pensii în sistemul cooperatist din 1951, iar sub controlul direct statuat prin lege, al UCECOM, a devenit falimentar.

Casele de odihnă CASCOM au fost preluate de UCECOM, care a înfiinţat o societate cooperativă pe acţiuni, cu scop turistic, numită "HEFAISTOS".

Prin Legea nr.34/1993, clienţii CASCOM au fost preluaţi în sistemul asigurărilor de stat, împovărând un buget auster, la care cooperativele nu au contribuit, iar patrimoniul său a fost efectiv naţionalizat.

Un capitol aparte poate ar merita şi analiza acestei situaţii, începând din '92, să vedem efectiv această imensă avere privată, în mâinile căror cooperative... sau cine gestionează de fapt această avere imensă, lăsând pensionarii din cooperaţie în sistemul naţional.

Proiectul de lege, desigur, are o istorie lungă, pe care îl dezbatem astăzi, având în vedere faptul că în '95 s-a depus o lege pentru organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti, care a fost practic elaborată de UCECOM, dar poartă semnătura a trei senatori. Dar, din păcate, acest proiect de lege menţine structura centralistă a organizării cooperativelor, drept pentru care nu a fost agreat de comisiile din Camera Deputaţilor, având în vedere faptul că, Comisia economică, la vremea respectivă, a depus nu mai puţin de 806 poziţii, din care 58 de poziţii erau amendamente care urmau să schimbe total această lege.

La fel, în legislatura trecută, la Comisia pentru industrii şi servicii s-a dezbătut o lege-cadru, iniţiată de un grup de parlamentari; acest raport a fost depus la sfârşitul legislaturii trecute; din păcate, n-a mai apărut în 2003, în programul noului Parlament, drept pentru care 3 deputaţi din UDMR au întocmit şi au depus un nou proiect de lege, care avea la bază, practic, acea propunere legislativă care avea raportul depus în legislatura trecută.

Acest proiect de lege, din păcate, nu a fost avizat pozitiv, iar Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii a iniţiat, în iulie 2002, un proiect de ordonanţă privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, proiect care a preluat în proporţie de 90% propunerea legislativă privind legea cooperaţiei.

Acest proiect de lege a fost mult mediatizat şi mult discutat în cercurile cooperatiste. Din păcate, nu a ajuns acest proiect de lege niciodată, până la membrii cooperatori, care - într-adevăr - în cunoştinţă de cauză să aibă un cuvânt de spus, drept pentru care, după multe discuţii, o comisie mixtă Parlament-Guvern, cu participarea reprezentantului Consiliului Legislativ, reunită la sfârşitul lunii ianuarie 2003, a discutat pe marginea tuturor proiectelor de lege întocmite în domeniul cooperaţiei, şi a definitivat textul unei ordonanţe de Guvern privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.

La 17 mai 2003, în urma demersurilor făcute de UCECOM, în sfârşit, Guvernul a depus un proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei. Acest proiect de lege a fost dezbătut, aşa cum vi s-a mai prezentat, în foarte multe şedinţe ale celor două comisii, şi am ajuns, în momentul de faţă, să abordăm această discuţie.

Am considerat util să vă informez despre istoricul acestui proiect de lege, subliniind încă o dată faptul că Grupul UDMR a susţinut şi susţine în continuare necesitatea unei legi-cadru, care poate fi, şi fără legi speciale, bine primită în Europa, şi răspunde tuturor solicitărilor care ne-au fost transmise de cei care urmăresc această dezbatere.

Solicităm sprijinul dumneavoastră pentru dezbaterea rapidă, în vederea depunerii la Senat a formei adoptate de Camera Deputaţilor, în vederea finalizării legii în actuala sesiune parlamentară.

Menţionăm faptul că în perioada dezbaterilor am primit nenumărate solicitări din partea cooperativelor, şi vă citez doar o singură frază din ultima scrisoare: "Plecând de la cruda realitate privind greutăţile şi neajunsurile în care ne zbatem, vă rugăm ca în calitatea dumneavoastră de legiuitori, de coordonatori ai activităţii economico-sociale desemnaţi de către noi în organismele de decizie superioare să urgentaţi adoptarea Legii cooperaţiei, gândite şi structurate astfel încât să dinamizeze dezvoltarea economico-socială a acestui compartiment care timp de 100 de ani s-a dovedit util, în care statul nu a investit nimic, dar încasează.

Ca cetăţeni ai acestei ţări, vă informăm că ne-am achitat în permanenţă de toate obligaţiile impuse în plan financiar. Şi, oricum, vă informăm că în continuare nu vom aplica directivele emise de către UCECOM, de orice natură ar fi ele, prin care să ne impună conduită păgubitoare pentru bugetul unităţii noastre".

În încheiere, aş dori, totuşi, să vă citesc din comunicarea Comisiei comunităţii europene, adresată Consiliului Parlamentului European, Comitetului Economic şi Social şi Comitetului pentru regiuni privind promovarea societăţilor cooperative în Europa.

"Cooperativele nu au nevoie de nici un favor, ci de o legislaţie care să le permită să aibă şanse egale, în sensul de a fi autorizate să fie exceptate de la restricţiile şi obligaţiile, pe baza obiectivelor politice naţionale, la care nu sunt supuse celelalte forme de societăţi cu care se află în concurenţă într-o economie de piaţă modernă.

În calitate de organizaţii axate pe membri, cooperativele sunt înrădăcinate într-o comunitate, ele contribuie la menţinerea de locuri de muncă în zona respectivă, şi furnizează servicii locale, într-un context de mondializare economică.

Utilizatorii serviciilor cooperativelor, că este vorba despre producători, consumatori sau lucrători, fac dovada unei anumite stabilităţi geografice. Această înrădăcinare locală poate fi un zid de apărare contra depopulării zonelor şi contribuie la dezvoltarea regiunilor şi localităţilor defavorizate.

Statele membre sunt invitate să ia pe deplin în considerare rolul benefic al cooperativelor locale la nivel regional, precum şi în regiunile izolate şi în zonele urbane defavorizate, atunci când elaborează politici de sprijin pentru regiunile cu dezvoltare întârziată".

Legea prezentată răspunde acestor solicitări. Susţinem, în numele grupului UDMR, adoptarea, în forma prezentată de cele două comisii. Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Gheorghe Marin.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum menţionam atunci când am citit raportul, Legea Cooperaţiei vine să reglementeze un domeniu foarte important, o zonă a economiei naţionale, o zonă specifică, şi anume zona cooperaţiei, aşa cum spuneam, care are tradiţie în economia românească.

Acest proiect de lege este un proiect de lege-cadru, care vine să reglementeze organizarea şi funcţionarea cooperaţiei în general. În prezent, sectorul cooperatist este reglementat prin Legea nr.109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit, şi prin Decretul-lege nr.66/1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti.

Deci, aşa cum observaţi, aceste două legi sunt legi specifice, care reglementează cooperaţia de consum, de credit şi cooperaţia meşteşugărească.

Prin acest proiect de lege se doreşte crearea unui cadru legal unitar pentru organizarea şi funcţionarea cooperaţiei în România, în vederea dezvoltării cooperaţiei existente, acelea pe care vi le-am prezentat, dar şi cu posibilitatea, în viitor, pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de societăţi cooperative în alte domenii de activitate, având în vedere că această lege este o lege-cadru.

De ce a fost nevoie să se întocmească această lege-cadru, pe care şi Guvernul României a susţinut-o prin acest proiect de lege? este necesară pentru asigurarea promovării principiilor cooperatiste consacrate pe plan internaţional, pentru garantarea autonomiei deciziei şi libertăţii de acţiune, a liberei asocieri a societăţilor cooperative, precum şi pentru a se asigura revitalizarea sectorului cooperatist.

Şi pentru că vorbim de revitalizarea sectorului cooperarist, vreau să menţionez că aportul sistemului cooperatist în cadrul economiei naţionale a înregistrat o scădere continuă. Astfel, de la 3% din p.i.b., anterior anului 1989, s-a ajuns la 0,48% în anul 2000.

O dată, cu scăderea aportului, din punct de vedere al participării la economia naţională, s-a înregistrat şi o diminuare considerabilă a patrimoniului cooperatist şi a numărului de membri cooperatori. Astfel, în perioada 1997 - 2000, în ceea ce priveşte cooperaţia meşteşugărească s-a redus numărul de membri de la 118.000 la 73.000, iar în cooperaţia de consum, de la 2.797.000 la 1.600.000.

Aşa cum spuneam, acest proiect de lege vine să consacre principiile cooperatiste, aşa cum au fost ele enunţate de către asociaţia internaţională cooperatistă.

Ce vrea şi ce cred eu că realizează această lege? Realizează posibilitatea creării în continuare, dincolo de acest cadru general, a unor legi specifice, pe anumite zone şi, de asemenea, faptul că tot ceea ce înseamnă mişcare cooperatistă va avea un cadru unitar în care aceasta să se realizeze.

De asemenea, cred eu că prin acest proiect de lege se defineşte foarte bine ce înseamnă proprietate privată cooperatistă, cum funcţionează aceasta, care sunt principiile şi graniţele care separă proprietatea privată de tip cooperatist de cealaltă proprietate privată, reglementată prin Legea nr. 31, vine să arate de ce nu poate fi transformată o societate cooperatistă într-o societate comercială, tocmai prin existenţa acestor două tipuri de proprietăţi: proprietate privată de tip cooperatist şi cealaltă, de societate privată.

Având în vedere stadiul actual de organizare şi funcţionare a cooperaţiei şi, de asemenea, experienţa mişcării cooperatiste din România şi a mişcării cooperatiste internaţionale, precum şi tendinţa de armonizare a legislaţiei cooperatiste în plan european, s-a întocmit acest proiect de lege care va conduce la dezvoltarea societăţilor cooperative, indiferent de grad şi formă şi, de asemenea, a formelor lor asociative, şi care va garanta libertatea şi autonomia acestora.

Având în vedere cele prezentate, Partidul Social Democrat susţine acest proiect de lege, cu amendamentele care au fost făcute în cadrul dezbaterilor în cele două comisii şi în special în comisiile de subraportori, la care au fost invitaţi să participe tot timpul discuţiilor şi reprezentanţii celor două mişcări cooperatiste: cooperaţia meşteşugărească şi cooperaţia de consum.

Aş vrea să precizez că o dată cu realizarea acestui proiect, celelalte două iniţiative legislative care veneau să reglementeze această materie, au fost cuprinse prevederile lor în acest proiect de lege şi ele, în acest caz, aşa cum prevede Regulamentul, ele vor fi respinse, ideile din ele promovându-se în acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vom stabili în Comitetul Ordinii de zi săptămâna viitoare care din zile va fi afectată dezbaterii pe articole a acestei importante legi.