Dezbateri parlamentare

- pauză între orele 9,44-10,16 -

(După pauză, lucrările şedinţei sunt conduse de către domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea şi Eserghep Gelil, secretari)

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei de astăzi.

La ordinea de zi avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 111 deputaţi.

În legătură cu dezbaterea moţiunii simple, în şedinţa din 26 septembrie, Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi au stabilit următoarele: moţiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari, Guvernului i se rezervă 45 de minute pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor.

Grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat.

Deputaţii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziţie câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceştia ori cedat grupurilor parlamentare.

Potrivit numărului de deputaţi care compun grupurile parlamentare şi al deputaţilor care nu fac parte din aceste grupuri, timpul afectat pentru dezbatere este după cum urmează: Grupul parlamentar al P.S.D. , 37 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L., 22 de minute; Grupul parlamentar al P.D., 15 minute; Grupul parlamentar P.R.M., 11 minute; Grupul parlamentar UDMR, 7 minute; Grupul parlamentar al P.C., 7 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, 6 minute; deputaţii fără apartenenţă la grupurile parlamentare, 6 minute.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă este cineva dintre semnatari care-şi retrage semnătura de pe moţiune.

Dacă doreşte cineva să-şi adauge semnătura pe moţiune, sigur, vreau să le spun că acest lucru nu mai este posibil în acest moment, dar vor mai fi şi alte moţiuni, şi vor fi aici alte ocazii.

Reamintesc faptul că, potrivit art.154 din regulament, la moţiunile simple nu pot fi propuse amendamente.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Dau cuvântul reprezentantul semnatarilor pentru a prezenta moţiunea. Doamna deputat Rovana Plumb.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Subsemnaţii parlamentari, membri ai Grupului Social-Democrat, ne vedem obligaţi să prezentăm astăzi o moţiune simplă prin care solicităm exprimarea votului de neîncredere în capacitatea Guvernului de a gestiona efectele catastrofelor naturale prin care a trecut România în acest an.

Încă din luna aprilie, în vestul ţării, în Banat, s-au înregistrat primele inundaţii devastatoare care au prefaţat un şir de asemenea calamităţi ce au cuprins până acum mai mult de 50% din teritoriul României.

În condiţiile în care România a fost ţara cea mai lovită de inundaţii din toată Europa, actualii guvernanţi au refuzat să declare starea de urgenţă, ceea ce ar fi condus la concentrarea tuturor resurselor pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităţilor.

Acest refuz de a decreta starea de urgenţă s-a datorat unui calcul strict politicianist. Guvernanţii erau la momentul respectiv mai preocupaţi de declanşarea unor alegeri anticipate decât de soarta a zeci de mii de români care se confruntau cu inundaţiile.

Această atitudine cinică a arătat nepăsarea crudă a Guvernului Alianţei D.A. Imaginile terifiante prezentate de către toate televiziunile nu au sensibilizat cu nimic autorităţile care au urmărit liniştite de acasă, din fotoliu, drama oamenilor afectaţi de potop.

Case din care se mai vedeau doar acoperişurile, oameni care se agăţau disperaţi de ce le ieşea în cale, animale hăituite de furia apei, imagini apocaliptice. Nimic din toate acestea nu a mişcat autorităţile.

La aproape o săptămână de la debutul inundaţiilor, ministrul mediului a catadicsit să se deplaseze în zona calamitată declarând: "În primul rând, am constatat, aşa cum ştiam din Bucureşti."

Nici ca ministru, dar nici ca femeie, Sulfina Barbu nu poate fi impresionată de drama umană, de nenorocirile abătute asupra unor români ca şi ea. Insensibilă şi impasibilă, Sulfina Barbu, ministrul mediului, în loc să ia măsurile ce se impuneau s-a ocupat doar de comunicate.

Ministerul Mediului a acţionat doar ca o portavoce a administraţiei naţionale de meteorologie şi altor organisme din subordine pentru a transmite în teritoriu avertizări şi prognoze, fără însă a oferi recomandări practice.

Ministrul mediului Sulfina Barbu nu a fost altceva decât meteorologul de serviciu al guvernării. Relevant pentru acea perioadă, ca expresie a unui management eficient în situaţii de criză, ministrul mediului a aruncat vina în totalitate pe autorităţile judeţene şi locale declarând permanent că nu are nimic ce să-şi reproşeze.

Va rămâne în istorie ca un exemplu de proastă guvernare descoperirea senzaţională pe care Sulfina Barbu a făcut-o la trei săptămâni de la producerea inundaţiilor din Banat. Ministrul mediului a aflat că totuşi, în România, există pompe cu care se putea interveni la locul dezastrului.

În plină criză a inundaţiilor, când doar solidaritatea umană a mai salvat vieţi şi bunuri în Banat, când ajutorul statului se tot lăsa aşteptat, performanţa managerială a Sulfinei Barbu s-a concretizat prin înlocuirea vechilor specialişti cu profesionişti numiţi pe criterii politice în întreg sistemul de gospodărire a apelor.

Numai în Timiş, peste 800 de case distruse total, mii de gospodării avariate, peste 160 de mii de hectare de teren acoperite de ape, multe animale domestice moarte, pagube de peste 14 mii de miliarde de lei. Acesta este bilanţul inundaţiilor din Banat.

Dacă guvernul nepăsării s-ar fi implicat aşa cum era firesc şi obligatoriu, astăzi, acest bilanţ teribil ar fi fost mult diminuat.

Din păcate, vitregiile naturii au provocat în această vară, şi în alte 27 de judeţe, suferinţe umane imense şi pagube materiale deosebite: zeci de morţi, mii de case distruse în totalitate, zeci de mii de gospodării avariate, mii de animale domestice moarte, sute de mii de hectare inundate. Acesta este, din nefericire, bilanţul trist al inundaţiilor din vară.

Aşa cum nici la primele inundaţii din Banat, guvernanţii nu au luat măsurile care se impuneau, nici ploile torenţiale căzute în celelalte judeţe nu au schimbat sau diminuat nepăsarea Guvernului. Ministerul Mediului a aflat pentru a doua oară, cu surprindere, că există pompe cu care se poate evacua apa din zonele afectate.

Aceeaşi doamnă ministru, după opt luni de la instalare, a mai făcut o "senzaţională" descoperire. Ea a aflat că sistemul de gospodărire a apelor şi de apărare împotriva inundaţiilor trebuie regândit.

Un alt membru al Cabinetului, ministrul pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului a descoperit şi el - după experienţa din Banat - de ce este nevoie pentru a se construi o casă.

Aceste episoade ar fi fost de-a dreptul comice, dacă nu s-ar fi consumat pe fundalul unor tragedii umane. Din păcate, aceste episoade dau adevărata măsură a incompetenţei guvernării.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Parlamentarii Partidului Social Democrat se văd obligaţi să prezinte astăzi această moţiune, pentru că nouă, social-democraţilor ne pasă; ne pasă că vine iarna şi mulţi oameni nu au un acoperiş deasupra capului; ne pasă că Guvernul, zguduit de lupte politice, îi condamnă pe oameni să trăiască doar cu o conservă şi o pâine pe zi, că mii de copii nu pot merge la şcolile lor; ne pasă că tragedia celor care-şi văd casele distruse de ape, casele pe care le-au construit cu mari sacrificii, sunt pentru Guvern doar elemente de statistică. Nu poţi trece la capitolul "pierderi colaterale", cu atâta uşurinţă, agoniseala de-o viaţă a oamenilor, fără a oferi, în schimb, soluţii.

Ministrul Sulfina Barbu declară că astfel de evenimente naturale, precum inundaţiile care au lovit în România, în acest an, se petrec o dată la o mie de ani. Este extrem de trist, însă, că românii trăiesc această catastrofă, în perioada în care avem cel mai slab ministru al mediului din istoria României. Zecile de morţi, familiile îndoliate, sutele de sinistraţi, miile de case distruse sunt preţul pe care România şi românii îl plătesc pentru indiferenţa şi incompetenţa actualilor miniştri. Aceştia nu au fost decât nişte turişti în zonele sinistrate. Au dat indicaţii şi s-au întors la Guvern, de unde România le pare mai frumoasă.

Dar, România reală rămâne aceea a sinistraţilor, care se gândesc cu groază că sezonul rece a venit, că nu au unde să stea, că nu-şi pot trimite copiii la şcoală, că oricând apele pot veni din nou să le ia şi ce le-a mai rămas.

Ce nu a spus ministrul Sulfina Barbu, dar suntem obligaţi noi să spunem, este adevărul. În cazul acumulărilor de apă de pe Siret, de la Călimăneşti, Galbeni, Răcăciuni şi Bereşti s-a dovedit clar că nu fenomenele meteorologice au fost de vină, ci profesioniştii numiţi pe criterii politice.

Din cauza faptului că nu a existat o coordonare a autorităţilor între situaţia hidrometeorologică şi situaţia acumulărilor de apă, pentru a nu se rupe barajele, s-a dat drumul la cantităţi de apă care au depăşit capacitatea proiectată a digurilor, provocând inundaţii dezastruoase.

Oare marii specialişti ai actualei guvernări, nu ştiau că dacă pe albia Siretului se dă drumul unui volum de apă, echivalent cu cel al Dunării, vor fi morţi şi case distruse?

Acum două luni de zile, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al României, declara că prioritatea Guvernului este legată de reconstrucţia ţării după inundaţii, de viaţa şi sănătatea sinistraţilor, de asigurarea unor condiţii de trai decent, de refacerea infrastructurii şi de sprijinul pentru reconstruirea caselor.

În debutul videoconferinţei cu prefecţii, primul-ministru a arătat că fondurile de care dispune România, în prezent, pentru reconstrucţie, sunt limitate. "Vor exista persoane care consideră, ar trebui reconstruită şi casa lor, dar măsurile pe care le-am luat sunt limitate de posibilităţile financiare pe care le avem", a spus premierul.

El a cerut autorităţilor locale să sprijine eforturile persoanelor care-şi reconstruiesc locuinţele, în special ale celor în vârstă. "Sunt convins că familiile mai tinere au posibilitatea fizică de a face acest lucru, dar există oameni bătrâni, femei singure care trebuie ajutate de autorităţile locale la reconstrucţie".

Aşadar, premierul Tăriceanu a trecut de la aroganţa de primăvară, când se răstea la sinistraţii din Banat, întrebându-i dacă nu vor să le construiască un hotel, la resemnarea de toamnă.

Guvernul, nu numai că este incapabil să-i ajute pe cei aflaţi în nevoi, dar nici măcar nu a catadicsit să întocmească o situaţie completă a acelor sinistraţi, şi un necesar de fonduri pentru ajutorarea acestora.

În lipsa gesturilor de solidaritate, venite din partea societăţii civile, concetăţenii noştri ar fi avut de aşteptat mult şi bine o mână de ajutor. Guvernul susţine că a alocat fonduri importante, raportat la posibilităţile unui buget vlăguit de efectele cotei unice de impozitare. Dar ce s-a făcut cu aceşti bani? La Năneşti, judeţul Vrancea, 165 de case ar fi trebuit construite până acum. Din materialele de construcţie s-au primit doar fărâmituri: foarte puţin fier-beton, foarte puţin ciment şi foarte puţină cherestea. În rest, doar promisiuni. Dar, cu promisiuni nu se pot construi case.

Adevărul este că persoanele private au construit mai multe case pentru sinistraţi decât Guvernul României.

Mai aflăm, de la o videoconferinţă cu prefecţii: autorităţile din judeţul Galaţi au început distribuţia materialelor de reconstrucţie - ciment 73%, oţel-beton 33%, cherestea, lemn - a afirmat prefectul Mihai Capră. Construcţia locuinţelor în localităţile afectate a demarat, şi până acum nu se înregistrează probleme deosebite. Prefectul de Timiş a afirmat că în judeţ a fost contractată realizarea a 548 de case. Până în prezent s-au trasat fundaţiile pentru 521 case, şi au fost turnate fundaţiile la 494. Au fost date în folosinţă 60 de case şi vor fi finalizate în scurt timp încă 137 de case. Contractul unei firme implicate în reconstrucţia caselor din zonă va fi reziliat, pentru că aceasta nu a construit nici o casă.

În prezent, se desfăşoară lucrările pentru refacerea liniilor de apărare pe râurile din judeţele Timiş, respectiv Caraş-Severin. Incredibil, dar adevărat! Miniştrii Sulfina Barbu şi Borbely Laszlo se întrec în raportări festiviste, iar prefectul de Timiş a aflat acum, la cinci luni de la inundaţii, că nu are cine să construiască locuinţele contractate de stat.

Dacă Ministerul Administraţiei şi Internelor raportează în mod special bilanţul intervenţiilor trupelor de jandarmi, care au contribuit efectiv la salvarea de vieţi omeneşti, cei care ar trebui să prezinte un raport detaliat despre cauzele care au determinat această amploare a calamităţilor, şi, mai important, un plan de măsuri pentru prevenirea unor astfel de dezastre, şi ne referim aici la specialiştii din Ministerul Mediului, aceştia păstrează o discreţie vinovată.

Când vine vorba de acţiuni concrete, Sulfina Barbu nu prea are cu ce se lăuda. A fost înlocuit directorul Apelor Române, Aurel Pană, care nu s-a remarcat în timpul mandatului său, decât prin ameninţările proferate la adresa ziariştilor, iar comisarul-şef al Gărzii Naţionale de Mediu a început să facă ceea ce ştie mai bine, şi anume dosare politice.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prognoza meteo pentru următoarea perioadă este sumbră. Asupra României cad, şi vor cădea iarăşi, însemnate cantităţi de precipitaţii, iar temperaturile vor fi în scădere. Este de presupus că vor fi afectate multe localităţi, iar Guvernul este din nou nepregătit.

Solicităm Guvernului să ia măsuri de urgenţă pentru ajutorarea sinistraţilor, mai ales că aceştia trăiesc în locuinţe improvizate sau pe la rude şi vecini. Guvernul, care susţine că va integra România în Uniunea Europeană, nu poate sau nu vrea să ajute sutele de sinistraţi în prag de iarnă.

Guvernul le refuză, mai ales sinistraţilor, dreptul la un trai decent.

Solicităm Guvernului să-şi depăşească starea de nepăsare şi să stabilească, de urgenţă, măsurile necesare pentru prevenirea unor noi pagube umane şi materiale. Solicităm un răspuns din partea Executivului, cu privire la stadiul măsurilor întreprinse până acum pentru ajutorarea sinistraţilor, conform angajamentelor asumate în faţa celor două Camere ale Parlamentului României.

Solicităm Guvernului un raport transparent şi exact cu privire la modul de gestionare a fondurilor destinate înlăturării efectelor calamităţilor.

Mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Au cuvântul reprezentanţii Guvernului pentru a prezenta un răspuns la moţiune.

Am fost informat că domnul ministru Bogdan Olteanu va prezenta o primă parte a acestui răspuns, urmând ca domnul ministru Borbely să completeze punctul de vedere al Guvernului la moţiune, sigur, în intervalul total de 45 minute, la care - sigur - în final vor fi posibile şi comentarii.

De asemenea, domnul ministru ne-a rugat să fim de acord cu distribuirea unor anexe ale punctului de vedere al Guvernului, distribuirea în sală a acestor anexe, veţi primi unele materiale care vor adăuga elementele de concreteţe pentru punctul de vedere pe care-l va exprima Guvernul.

Rog, până la finalizarea intervenţiei membrilor Guvernului, să transmiteţi la prezidiu, pentru secretarii de şedinţă, lista vorbitorilor, conform duratelor de timp stabilite pentru intervenţii.

Domnule ministru Olteanu, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Olteanu (ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş fi privit cu detaşare moţiunea de astăzi, dacă prezentul text nu ar fi sunat ca o tragică ironie din partea PSD, la adresa celor care se luptă cu inundaţiile.

În condiţiile în care ţara se află din nou sub ape, datorită schimbărilor climatice, considerăm cel puţin iresponsabil modul în care actuala opoziţie înţelege să blocheze lucrările Parlamentului, cu tot felul de artificii şi iniţiative, cum este şi această moţiune. Aşa că, pentru a încheia cât mai rapid participarea noastră la acest act demonstrativ, voi intra direct în subiect, cu menţiunea că deşi moţiunea este scrisă într-o manieră derizorie, răspunsul meu va fi cât se poate de serios, pentru că îl adresez, în primul rând, oamenilor - celor de faţă şi celorlalţi.

Să nu uităm că gestionarea dezastrelor provocate de inundaţii trebuie făcută pe o infrastructură ce nu a făcut pasul spre modernitate, din cauza sistemului clientelar al PSD de acordare a contractelor.

În condiţiile în care, în perioada 2000-2004, o mare parte a deţinătorilor funcţiilor de decizie din direcţiile descentralizate ale instituţiilor statului au fost promovaţi în funcţie pe grade de rudenie, acum nu ne rămâne decât a repara efectele deciziilor greşite pe care aceştia le-au luat. Mulţi dintre aceştia ocupă respectivele poziţii şi astăzi, conform Statutului funcţionarului public, iar adevărata lor valoare a putut fi observată în momente grele, cum au fost cele din perioada primelor inundaţii, din aprilie 2005.

În timpul guvernării PSD, contractele de proiectare şi execuţie a lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă şi de apărare împotriva inundaţiilor au fost atribuite în procent de aproximativ 90% prin procedura de negociere cu o singură sursă. Pentru a evita procedurile legale de licitaţie, şi pentru a alimenta clientela politică, PSD-ul a încredinţat direct, pe banii publici, proiectarea şi execuţia lucrărilor, fără ca acestea să fie afectate.

În unele cazuri, capacităţile tehnice efectiv realizate sunt mult mai mari decât cele aprobate prin studiile de fezabilitate sau actele normative emise. Exemplu: obiectivul de investiţii "Regularizarea şi îndiguirea râului Bistra, pe sectorul Oţelul-Roşu Iaz", promovat prin Hotărâre de Guvern, cu o valoare iniţială de 20 miliarde lei, ajunge - nejustificat - la o valoare de 300 miliarde lei.

În plus, s-au decontat lucrări fictive, neexecutate, cum este cazul Cantonului din comuna Obreja, judeţul Caraş-Severin, în valoare de aproximativ 4,6 miliarde lei, sumă care fusese, de fapt, alocată pentru regularizarea şi îndiguirea râului Bistra. Cantonul exista din anul 1968 pe teren şi a fost raportat, în mod fictiv, ca lucrare nouă de apărare împotriva incendiilor.

Pentru unele lucrări din zonele afectate de inundaţii, nici până în prezent nu au fost încheiate procese-verbale de recepţie finală, prin care să se confirme că lucrările au fost corect executate.

Nu încercăm să ne scuzăm, şi nici să facem un nou rechizitoriu al celor patru ani de guvernare, dar considerăm că, aflaţi cu doar o lună înaintea raportului de ţară, raport ce poate influenţa data aderării României la Uniunea Europeană, şi în contextul recentelor inundaţii, avem datoria să ne dovedim solidaritatea şi responsabilitatea de a face Parlamentul să funcţioneze, şi nu să-l transformăm în câmpul de bătaie al orgoliilor politice, cu acuze şi tertipuri ce nu fac decât să ne creeze o imagine proastă.

În răspunsul pe care vi-l dăm, vă punem la dispoziţie, inclusiv în anexa care s-a distribuit, toate datele pe care le-aţi solicitat, date din care puteţi vedea că responsabilitatea guvernării, chiar şi luând în considerare efectele negative ale proastei gestiuni a celor patru ani de PSD, ne-am asumat-o cu toată tăria, pentru a putea fi acel sprijin al cetăţeanului lovit de furia naturii.

Poate că prinşi în lupta pentru salvarea vieţilor omeneşti şi a bunurilor materiale, nu am avut timp să organizăm conferinţe de presă şi nici să ne perindăm pe la televiziuni.

Dar considerăm nedrept şi politicianist a intitula o moţiune "Nepăsarea", în condiţiile în care fenomenele meteorologice au atins maxime istorice pentru România.

Acest fapt arată diferenţa dintre dorinţa noastră de implicare şi responsabilitate în actul de guvernare şi sistemul corupt pe care PSD l-a promovat şi pe care, prin această moţiune, demonstraţi că încă îl apăraţi.

Nepăsarea caracterizează guvernarea Năstase, lucru demonstrat şi de faptul că, la preluarea mandatului, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor era în paragină, din punct de vedere instituţional, după o perioadă în care fusese chiar şi desfiinţat.

Patru ani de zile, Guvernului PSD nu i-a păsat de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în schimb, foarte mulţi responsabili PSD în domeniu s-au ales cu vile înfloritoare, în dispreţ faţă de cetăţeni.

Doamnelor şi domnilor deputaţi din opoziţie,

Trebuie să recunoaşteţi că nu este deloc lăudabil gestul dumneavoastră de a lovi prin toate mijloacele Guvernul României, atunci când ţara are nevoie de solidaritate pentru binele cetăţenilor care v-au ales şi pe dumneavoastră. Este nevoie de fapte, de fapte care să demonstreze solidaritatea, şi nu de declaraţii pe holurile Parlamentului.

În baza rapoartelor deja existente, pe care le puteţi consulta oricând, veţi putea contura concluzia că, în condiţiile pe care le-au avut, toţi factorii implicaţi în acţiunile ce au vizat înlăturarea efectelor inundaţiilor au reuşit rezolvarea problemelor cetăţenilor din zonele sinistrate, şi creşterea elementului de solidaritate umană la nivelul întregii ţări.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Conform prevederilor legislaţiei din domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor trebuie să asigure, prin intermediul prefecturilor, sub coordonarea unitară a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, informarea, înştiinţarea şi avertizarea populaţiei cu privire la posibilitatea producerii de fenomene hidrometeorologice periculoase.

Este foarte grav că autorii moţiunii ignoră importanţa avertizării hidrometeorologice, care are un rol decisiv pentru preîntâmpinarea pierderilor de vieţi omeneşti, acesta fiind obiectivul primordial al autorităţilor în situaţii de urgenţă.

Referitor la acuzaţia privind refuzul actualilor guvernanţi de a declara starea de urgenţă, acuzaţia este eronată, având în vedere că, în situaţiile de genul celor produse în ultimele luni în România, sarcina prioritară a Guvernului este aceea de a mobiliza toate resursele materiale şi umane existente, pentru ajutorarea sinistraţilor şi înlăturarea efectelor calamităţilor.

Declararea stării de urgenţă ar fi generat efecte complexe, nejustificate de împrejurări, precum şi limitarea exercitării unor drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor.

Totodată, declararea stării de urgenţă ar fi afectat în mod deosebit derularea unor programe sociale, atât de necesare unor categorii ale populaţiei, precum şi implementarea unor măsuri şi programe obligatorii în cadrul programului de pregătire pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Guvernul României a decis în mod firesc să intervină în sprijinul celor afectaţi de inundaţii, cu utilizarea efectivelor şi echipamentelor armatei, într-un cadru de perfectă normalitate, fără măsuri forţate, care în situaţia creată nu-şi găseau locul.

Lipsa de informaţii a autorilor moţiunii este impardonabilă, şi consider această dezbatere o pierdere de timp. Resping cu vehemenţă politica bazată pe specularea suferinţei cetăţeanului român, aflat în aceste zile, iată, din nou, sub furia apelor.

Nu vă cerem, stimaţi colegi, decât să fiţi obiectivi şi să vă reamintiţi că cei care v-au trimis acum în Parlament au interesul major ca România să continue drumul spre Europa, să reuşească să se dezvolte într-un climat sănătos.

Referitor la solicitările adresate în moţiunea dumneavoastră, vă prezentăm acţiunile prioritare întreprinse în vederea diminuării efectelor prezentelor şi eventualelor inundaţii în trimestrul IV al anului 2005: executarea într-un ritm susţinut a lucrărilor pentru refacerea construcţiilor hidrotehnice grav afectate de viiturile produse în perioada aprilie-august 2005; organizarea unor acţiuni de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de pe râurile interioare şi de la Dunăre; stabilirea măsurilor şi lucrărilor necesare pentru punerea în siguranţă a acestora, cu termene şi responsabilităţi; verificarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, existente la deţinătorii de lucrări şi la comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi a modului lor de depozitare; verificarea modului de organizare a fluxului informaţional hidrometeorologic, de avertizare-alarmare a populaţiei, la nivel de bazin hidrografic şi judeţean, cu stabilirea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea acestuia; verificarea în teren, la nivelul fiecărui judeţ, a zonelor prestabilite în planurile de apărare pentru inundarea dirijată în situaţii de urgenţă, pentru cunoaşterea caracteristicilor acestora şi a criteriilor pe baza cărora au fost stabilite; organizarea unor instruiri la nivelul fiecărui bazin hidrografic, cu participarea personalului implicat în activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, în vederea completării şi reactualizării planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, existente la nivel local, judeţean şi bazinal.

A fost finalizat draftul strategiei naţionale de gestionare a inundaţiilor. Este în curs de elaborare un proiect de hotărâre de Guvern privind programul de realizare a Planului naţional pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor, şi finanţarea acestuia.

A fost prezentat, spre consultare şi spre formularea de observaţii, ministerelor implicate şi opiniei publice, "Manualul primarului". Va fi finalizată o metodologie pentru elaborarea Planului de acţiune în situaţii de urgenţă în domeniul apelor, la nivelul bazinului hidrografic. Este iniţiată elaborarea unei proceduri de inspecţie a lucrărilor hidrotehnice. A fost modificată şi completată Legea apelor. Prin noul proiect al Legii apelor, se interzice tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecţie a digurilor şi lacurilor de acumulare. Se interzice realizarea de balastiere sau lucrări de escavare în albie, în zona podurilor. Se interzice circulaţia autovehiculelor pe coronamentul digurilor şi barajelor neamenajate în acest scop. Se interzice blocarea golirilor de fund ale barajelor, cu scopul de a reţine în lacul de acumulare volume de apă suplimentare.

Conform noilor reglementări, activitatea de extragere a balastului, fără autorizaţie de gospodărire a apelor, constituie infracţiune, iar nerespectarea autorizaţiei constituie contravenţie. Încălcarea acestor obligaţii va fi pe viitor sancţionată mult mai drastic, întrucât au fost majorate semnificativ amenzile, limita maximă ajungând la 800 milioane lei.

Se află în derulare o propunere de hotărâre de Guvern privind realizarea unui sistem informaţional decizional integrat, la nivelul întregii ţări, pentru prevenirea şi combaterea efectelor dezastrelor.

Considerăm că nu am fost niciodată într-o stare de "nepăsare", iar măsurile de urgenţă pentru prevenirea unor noi pierderi umane şi pagube materiale sunt puse deja în aplicare.

De asemenea, suntem în termen cu angajamentele asumate în faţa celor două Camere ale Parlamentului României, în această vară, privind întreprinderea măsurilor pentru ajutarea celor sinistraţi.

În acest sens, vă prezentăm raportul transparent şi exact al modului de gestionare a fondurilor destinate înlăturării efectelor calamităţilor. În anexe legile sunt deja distribuite celor prezenţi în sală, precum şi reprezentanţilor mass-media.

Având în vedere cele expuse mai sus, solicităm plenului Camerei Deputaţilor să respingă astăzi, prin votul său, moţiunea care a făcut obiectul dezbaterii.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PD).

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc, domnule ministru.

În continuare, domnul ministru Borbely.

Domnul Borbely Laszlo (ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt onorat că mă aflu în faţa dumneavoastră să vă prezint care este stadiul actual privind reconstrucţia caselor.

Parlamentul este instituţia fundamentală a statului, şi voi veni să prezint aceste informări de câte ori este nevoie. Însă, trebuie s-o spun, nu neapărat în contextul în care a fost formulată această moţiune, care - cu părere de rău o spun - nu foloseşte nimănui.

Speram ca moţiunea să cuprindă soluţii, propuneri. Din păcate, nu este decât un exerciţiu de imagine, care nu îi ajută cu nimic pe sinistraţi.

Stimaţi colegi,

Anul acesta este anul inundaţiilor, care au început la sfârşitul lunii aprilie, iar de atunci, în fiecare lună am avut o nedorită continuitate, care a creat o situaţie fără precedent.

Va prezint câteva cifre care sper să vă fie folositoare, în legătură cu dimensiunea dezastrului pe zona unde am responsabilitatea de a reduce efectele calamităţilor.

În urma inundaţiilor din lunile aprilie şi mai, care au avut loc în zona Banatului şi în alte şapte judeţe, au fost grav avariate 1.420 de locuinţe, din care 905 se reconstruiesc prin A.N.L., iar 439 necesită consolidare. Alte 76 de locuinţe au fost adoptate pentru a fi reconstruite din donaţii.

După inundaţiile din lunile iulie şi august, au fost afectate total 7.230 de case din 31 de judeţe, din care 3.715 trebuie reconstruite, iar 3.515 necesită consolidare.

Ce a făcut Guvernul?, pentru că asta vă interesa. După primele inundaţii a adoptat Ordonanţa de urgenţă, care a devenit lege, pentru a avea baza legală în alocarea fondurilor pentru reducerea efectelor calamităţilor. A alocat imediat 725 miliarde lei vechi, 72,5 milioane ron, pentru a reconstrui casele din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi alte câteva judeţe.

Pentru a asigura o transparenţă totală, am făcut o licitaţie deschisă, reducând perioada pentru proceduri, în ceea ce priveşte reconstrucţia caselor. Prin această licitaţie am obţinut preţuri foarte bune pentru case. Am selectat trei tipuri de proiecte: pe zidărie portantă, pe lemn şi pe schelet metalic.

La licitaţia pentru lucrările de reconstrucţie s-au prezentat 42 de firme, fiind selectate 16. Dintre acestea s-au încheiat contracte cu 13 firme, care s-au încadrat în valorile stabilite de CT-ul ministerului.

Casele din Banat sunt construite la un preţ de circa 210 euro pe metrul pătrat. În Banat şi în celelalte judeţe afectate de inundaţiile din lunile aprilie şi mai, cum v-am spus, trebuie să reconstruim 905 case până în 30 noiembrie. Cifra iniţială era mult mai mică, însă după expertizarea a circa 900 de case, o expertizare responsabilă, s-a constatat că trebuie să reconstruim încă 294 de locuinţe. Aceste case trebuiau dărâmate, iar amplasamentele eliberate, pentru a putea începe reconstrucţia.

În acest moment, situaţia actuală se prezintă astfel: din cele 905 case care trebuie reconstruite, până azi s-au finalizat 150. Până la sfârşitul acestei luni, care înseamnă vineri, deci mai avem două zile - şi o afirm cu responsabilitate - vor fi predate încă 111 case, deci un total de 261.

Până la sfârşitul lunii octombrie se vor finaliza alte 225, iar până la sfârşitul lunii noiembrie vor fi gata încă 419 case. Ştiu că nu este uşor, dar ne-am angajat şi vom finaliza reconstrucţia acestor locuinţe.

Pentru celelalte judeţe afectate de inundaţiile din iulie şi august a trebuit să luăm o decizie şi în funcţie de timpul pe care îl aveam la dispoziţie până la sfârşitul anului.

Consultându-ne cu autorităţile publice locale, cu cetăţenii am decis să alocăm materiale de construcţie pentru zonele inundate în iulie, august, astfel încât, cu un efort conjugat al Guvernului, al autorităţilor locale, al cetăţenilor, al comunităţilor locale, casele să fie reconstruite până la venirea iernii.

Am organizat o licitaţie, deşi nu era obligatoriu, pentru că aveam urgenţa care ne permitea să decidem altfel, am organizat o licitaţie la Bursa română de mărfuri şi am obţinut preţuri bune pentru materialele pe care le-am contractat.

Până acum am reuşit să livrăm 85% din cantitatea de ciment contractată, ceea ce înseamnă 16.500 de tone, şi ceea ce era cel mai important, ca să livrăm, ca să poată să facă fundaţiile, şi 99,5% din cantitatea totală de armătură - 2.258 de tone. Să nu credeţi că este aşa de uşor, ca în mai puţin de o lună de zile să livrezi peste 20.000 de tone de materiale! Să nu credeţi că este aşa de uşor!

Până la 30 octombrie vom livra toată cantitatea de materiale de construcţie. Livrarea a fost organizată ţinând cont de etapele de construcţie, începând cu cimentul şi armătura necesară pentru fundaţie şi terminând cu materialele pentru acoperiş.

Pentru a veni în sprijinul sinistraţilor, am mai mobilizat 16,5 milioane RON, 165 de miliarde de lei vechi, din resursele proprii ale ministerului, pentru servicii de transport al molozului şi pentru a sprijini reconstrucţia caselor.

În plus, după inundaţiile din ultimile zile, în urma cărora, din păcate au fost distruse iarăşi mai mult de 230 de case, vom aloca din fonduri guvernamentale resursele necesare, chiar în şedinţa de mâine a Guvernului.

Până în acest moment am alocat de la bugetul statului 758 de miliarde de lei vechi pentru inundaţiile din lunile iulie şi august, iar pentru inundaţiile din aprilie şi mai 582 de miliarde de lei vechi.

Trebuie să fac precizarea că fondurile alocate iniţial pentru zona Banatului au fost, din aceste fonduri, 14,3 milioane RON, deci 143 de miliarde de lei vechi, redirijate pentru casele afectate din Moldova, sudul ţării şi Transilvania.

Mai menţionez faptul că din suma totală 365 de miliarde de lei vechi au fost din resursele proprii ale ministerului.

Din punct de vedere al reconstrucţiei, cea mai mare problemă este următoarea: inundaţiile au venit în valuri. Practic, din luna aprilie, în fiecare lună au fost inundaţii. Vremea ploioasă a împiedicat de multe ori turnarea fundaţiilor, eliberarea amplasamentelor, transportul materialelor de construcţii.

Pentru reconstrucţia caselor fiecare are responsabilitatea lui: Guvernul, autorităţile publice locale, constructorii, comunităţile locale!

Din păcate, trebuie să o spun, sunt primari care în loc să pună umărul la reconstrucţia caselor celor care i-au ales, frânează această acţiune.

Unii constructori nu au înţeles că această reconstrucţie a locuinţelor este o investiţie aparte, o investiţie de suflet, o lucrare care nu se poate ascunde în spatele unor cifre sau explicaţii.

De aceea, am luat măsura rezilierii contractelor acolo unde constructorii nici după somaţii repetate nu şi-au făcut datoria. Acest lucru nu înseamnă că vom amâna predarea caselor.

Este nevoie de solidaritate, stimaţi colegi. De solidaritate şi din partea clasei politice.

De aceea, mi-a lăsat un gust amar această moţiune, pentru că, în loc să vină cu soluţii, cu argumente, aruncă acuze, trebuie să o spun, chiar nefondate şi neadevărate. Şi, ca să fiu foarte concret, o să vă explic, pentru că aşa îmi este firea şi cred că am fost destul de explicit şi până acum.

În legătură cu comuna Năneşti, despre care se spune în moţiunea simplă că s-au primit doar fărâmituri din materiale, afirmaţia este nefondată, dacă nu chiar tendenţioasă, cum, de altfel, din păcate, este întregul text al moţiunii.

În Năneşti, atât cimentul, cât şi armătura au fost asigurate în procent de 100%. Armătura a fost livrată în totalitate încă din 8 septembrie, respectiv 114 tone, iar ultimul transport de ciment a fost dus în 27 septembrie, cantitatea totală livrată fiind de 816 tone, pentru această comună.

Fiind mai curios din fire, am luat datele reconstrucţiei unor locuinţe în perioada 2000 - 2004.

Iată ce am constatat. În 2002, în comuna Făcăieni au fost reconstruite 33 de locuinţe. Casele au fost reconstruite, cele 33, în două luni şi jumătate, fără licitaţie, cu un preţ de 240 de euro pe metru pătrat, faţă de 210 în 2005. Hotârârea de Guvern a fost emisă numai în 6 decembrie 2002, mult după terminarea lucrărilor, pentru a acoperi exact suma cheltuită de constructor.

Având în vedere aceste aspecte, se pune şi o problemă de legalitate, nemaivorbind de lipsa de transparenţă.

Dar nu este timpul să arătăm cu degetul unii către ceilalţi. Eu cred că este nevoie de solidaritate, de empatie, de înţelegere a situaţiei de excepţie în care se află România. Trebuie să ne unim forţele cu toţii pentru a depăşi această situaţie. Nu este momentul dezbinării şi al disputelor politicianiste.

Anul acesta este unul al inundaţiilor, al reconstrucţiei caselor şi al refacerii infrastructurii, cât putem să refacem.

Anul viitor, sper să fie într-adevăr anul investiţiilor în infrastructură, şi aici doresc să am sprijinul Parlamentului la discutarea bugetului, pentru că ceea ce au distrus inundaţiile din acest an nu poate fi reconstruit în totalitate în câteva luni.

Eu cred cu tărie că în situaţia în care ne găsim acum, spiritul de întrajutorare şi sprijinul pentru acţiunile pe care le întreprind instituţiile statului sunt prioritare.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Începem dezbaterile. Rog grupurile care nu şi-au desemnat vorbitorii să facă acest lucru.

Începem cu Grupul P.S.D. Va urma reprezentantul Grupului P.R.M.

Are cuvântul domnul deputat Dan Nica, din partea Grupului P.S.D.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi cetăţeni,

Ar trebui să restabilim astăzi adevărul.

L-am ascultat pe domnul ministru Olteanu, încercând să vină cu o perdea de fum.

2001-2004.

Domnule ministru, iată ce spunea astăzi dimineaţă economist Intelligence unit: "În 2001-2004, produsul intern brut a crescut cu peste 5%, înregistrând chiar o creştere de 8,3% anul trecut".

Dacă privim motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru, putem vorbi de un angajament politic mai mare în privinţa reformelor, a stabilizării, inflaţia a scăzut sub 10%, au sporit investiţiile şi încrederea investitorilor autohtoni şi străini. Dar aceste lucruri, domnule ministru, n-aţi vrut să le spuneţi.

După cum vreau să spun că astăzi, faptul că doamna ministru Sulfina Barbu nu este prezentă aici, este un act de sfidare a Parlamentului.

Discutăm de inundaţii, discutăm despre efectele catastrofale ale inundaţiilor, iar ministrul mediului nu este prezent în Parlament? Acest lucru este inadmisibil şi intolerabil.

Dar ştiţi de ce? Pentru că ceea ce noi vrem să spunem astăzi, adevărul, deranjează. Şi o deranjează pe doamna ministru Sulfina Barbu, pentru că spunea domnul ministru Borbely că anul 2005 a fost anul inundaţiilor.

Domnule ministru, anul 2005 a fost anul incompetenţei şi al prostiei, nu anul inundaţiilor!

În Galaţi, toate comunele care sunt pe malul Siretului: Cosmeşti, Umbrăreşti, Iveşti, Fundeni, Nămoloasa, Tudor Vladimirescu, Piscu, Braniştea, n-au fost inundate datorită celui de sus, ci datorită incompetenţei, nepăsării şi delăsării.

Doamna ministru Sulfina Barbu ştia aceste lucruri, de aceasta nu a venit astăzi aici. Pentru că toate aceste sate au fost inundate pentru că nu au fost luate măsurile necesare pe lacurile de acumulare din bazinul Siretului.

La Călimăneşti, acolo unde trebuia să fie ultima stavilă, dacă erau ploi, lacul de acumulare, ca de altfel şi toate celelalte lacuri de acumulare au fost menţinute pline 99%, iar în noaptea de 13 iulie, la ora 3 dimineaţa a venit ordinul criminal, ordinul care a acoperit cu ape Cosmeştiul, şi aveţi aici, stimaţi colegi, 50 de familii din Cosmeşti, oameni care au venit să afle adevărul şi să ştie dacă vor fi pedepsiţi cei vinovaţi şi să ştie când anume vor avea un acoperiş deasupra capului în această iarnă!

Iar acest ordin criminal, care a venit, oamenii s-au trezit cu apa deasupra capului, fără să fie preveniţi de nimeni şi fără să poată să-şi salveze bunurile! Nici măcar prefectul judeţului Galaţi nu a ştiut de acest lucru!

De ce n-a venit doamna Sulfina Barbu? Pentru că toate aceste lucruri le avem aici!

Care a fost volumul lacurilor de acumulare? Iar oamenii din Cosmeşti au spus: "Cu o zi înainte traversai Siretul cu piciorul!". Când au dat drumul, criminal, la acest baraj de acumulare a venit o apă cât fluviul Dunărea şi stăteau şi se minunau:"Şi cum, domnule, au inundat?!". Păi cum să nu inunde! Când au dat drumul la aproape 6.000 de metri cubi pe secundă! Capacitatea digului era de 3.000! A spulberat totul! Iar oamenii n-au ştiut absolut nimic!

Au fost şi victime, dar ceea ce este foarte grav este că numărul celor care şi-au pierdut agoniseala de o viaţă se cifrează la mii! Oameni care la ora actuală sunt părăsiţi! Şi ce aud în schimb? Doar o simplă demagogie! Guvernul care zice că va face şi va drege! Unde? Când?! Întrebaţi-i pe cei care sunt sinistraţi. Când vor avea un acoperiş deasupra capului? Noaptea temperatura scade la 3-4 grade şi aceşti oameni întreabă: "Şi noi unde vom dormi?" Copiii lor unde vor dormi? Părinţii acestor oameni unde vor dormi? Aceasta este nepăsarea, dar ceea ce este cel mai important este faptul că nu a fost mâna celui de sus, ci a fost mâna omului.

Mâna omului a fost cea care a distrus comunele din judeţul Galaţi!

Cei care am mers şi ne-am întâlnit cu aceşti oameni, i-am văzut cu lacrimile practic uscate, uitându-se la mâinile bătătorite de muncă şi spunând: aceste mâini au adunat o agoniseală, pentru ca să avem şi noi pentru copiii noştri şi să avem şi noi o bătrâneţe liniştită.

Totul s-a dus! Şi totul s-a dus pentru că cei care trebuiau să se ocupe şi să-şi facă datoria pentru care sunt plătiţi şi-au bătut joc! Şi-au bătut joc de ei, au dat drumul la apele barajului de la Călimăneşti şi au nenorocit zeci de sate şi de comune.

Apa era la acoperişul caselor, oameni disperaţi, copii plângând! Nimeni nu ştia dacă va scăpa cu viaţă! De ce? Pentru că cei de la Apele Române nu şi-au făcut datoria, nu au luat măsurile pe care trebuiau să le ia! De aceea s-au construit lacuri de acumulare! Când vine o viitură opreşti care este partea cea mai mare şi dai drumul controlat la vale.

Dar aceste lucruri nu s-au dorit a fi cunoscute! Ce să ne mai mirăm că în Galaţi, director la Apele Române l-au adus de la Loto Pronosport?! Că aşa a picat pe algoritmul politic!

Din 8 iulie s-a dat avertizare că vor veni ploi torenţiale în zona Moldovei! Din 8 iulie, conform situaţiei pe care noi o avem, nu s-a luat măsura să se deverseze nici un litru de apă din lacurile de acumulare! De aceea i-am nenorocit pe toţi! Din acest motiv şi-au pierdut oamenii casele, bunurile. Cine trebuie să-i despăgubească? Cei care sunt vinovaţi! Li s-au dat în bătaie de joc 8 milioane de lei celor care - atenţie! - şi-au pierdut casa. Celui care a avut doar doi pereţi dărâmaţi sau doi pereţi care au mai rămas în picioare i s-a spus: "Dumneata ai 50% afectat! Nu meriţi nici un ban!".

Nici un cuvânt despre bunurile pe care le-au pierdut şi care trebuie să le despăgubească cei care sunt vinovaţi! Apele Române! Pentru că aceşti oameni şi-au pierdut tot ceea ce au agonisit datorită incompetenţei, nepăsării acestor oameni. Şi acest lucru îl spunem astăzi! Nu din alt motiv să ştiţi că ne-am strâns, Camera Deputaţilor, să discutăm despre această moţiune, pentru că nu mai avem alte mijloace. Să convingem Guvernul, să convingem autorităţile competente că trebuie să ia măsuri şi trebuie să facă dreptate. Aceşti oameni îşi merită despăgubirile de care au nevoie, iar Guvernul trebuie să le asigure un acoperiş: măcar o cameră şi cu ceva deasupra capului. Nu slogane! Nu armături şi ciment care ajung cu o zi înainte de a discuta noi moţiunea sau tocmai pentru că discutăm moţiunea, ci măsuri corecte, responsabile!

Stimaţi domni miniştri, veţi avea sprijinul Partidului Social Democrat în orice acţiune pe care o întreprindeţi în acest sens. În orice acţiune care se referă la banii pe care trebuie să-i alocaţi pentru ca aceşti oameni să supravieţuiască în această iarnă.

Şi vă aduc aminte, domnule ministru Olteanu, că am depus Proiectul de Lege pentru acordarea despăgubirilor pentru cei sinistraţi. N-aţi vrut să-l discutăm, că poate astăzi eram cu un pas înainte! Aveau oamenii materiale de construcţie! Ce aşteptăm? Să vină iarna? Aceasta este responsabilitatea noastră şi aceasta este dreptatea pe care noi o vrem. Dreptate pentru cei care şi-au pierdut agoniseala de o viaţă, nevinovaţi, datorită greşelilor! Cei vinovaţi să plătească, să le dea despăgubiri pentru bunurile pe care şi le-au pierdut aceşti oameni nevinovaţi şi asigurarea unui acoperiş deasupra capului.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Liviu Codîrlă de la P.R.M. Se pregăteşte domnul deputat Cezar Preda din partea Coaliţiei.

Domnul Liviu Codîrlă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Doamnă ministru a mediului, din "nepăsare" absentă,

Dezbatem astăzi, moţiunea simplă, înaintată de deputaţii P.S.D, cu tema: "Nepăsarea". Înainte de a citi această moţiune, ştiindu-i doar titlul, "Nepăsarea", am încercat să ghicesc despre ce ar putea fi vorba în interiorul ei, la ce s-ar fi putut referi ea, având titlul acesta aşa de general. S-ar fi putut referi la nepăsarea guvernului faţă de acutizarea crizei din sistemul asigurărilor pentru sănătate şi al asistenţei sanitare; sau s-ar fi putut referi foarte bine la nepăsarea guvernului faţă de diminuarea accentuată a resurselor sistemului de protecţie socială; sau s-ar fi putut, la fel de bine, referi la neputinţa şi incapacitatea guvernului de a gestiona criza inundaţiilor din ţară, care durează de şase luni şi pare că nu se mai termină; sau s-ar fi putut referi, din păcate, la prea multele probleme care macină, în acest moment, răbdarea şi puterea de a rezista a românilor: pensiile promise şi nerecalculate, dezastrul din şcoli, gravele probleme din agricultură, asta pentru a enumera doar câteva dintre ele. După cum vedeţi, mi-a fost imposibil să-mi dau seama.

Doamnelor şi domnilor,

Din aprilie şi până astăzi, "dezastru" a fost cuvântul ce a stat la ordinea zilei. România a trecut prin şase valuri succesive de inundaţii, care au măturat, rând pe rând, toate zonele ţării. Şi pentru a exemplifica, mă voi referi doar la judeţul Galaţi, al cărui reprezentant sunt în acest Parlament: 9 comune mari şi un cartier al municipiului Galaţi au fost atinse de ape, cu 2.415 gospodării afectate, 1.771 de case inundate, 5 unităţi sociale (2 şcoli, o grădiniţă, 2 biserici) complet distruse, 4.932 persoane evacuate, 14.000 ha de teren agricol inundat. Şi asta într-un singur judeţ! Ce mai putem spune, după un astfel de coşmar? Putem spune că oamenii se dovedesc neputincioşi în faţa naturii dezlănţuite; dar mai putem spune şi că reprezentanţii lor, cei care îi guvernează, au făcut dovada lipsei totale de strategie coerentă în gestionarea efectelor acestor catastrofe naturale. Chiar şi după atâtea valuri de ploi şi inundaţii, guvernul e încă luat prin surprindere. Piesa se repetă, ca de pe un disc de gramofon stricat: inundaţii, imagini televizate cu reportaje de la faţa locului, vaietele oamenilor, dezvinovăţirile autorităţilor locale sau lipsa totală a acestora, în unele cazuri, premierul, elicopterul, promisiunile... şi iată, s-a oprit ploaia, oficialităţile se întorc, cei sinistraţi rămân să aştepte ajutoarele promise şi care nu vin, şi iarăşi plouă, inundaţii, imagini, premierul, elicopterul, promisiunile ş.a.m.d.

Pe fond, lucrurile sunt mult mai grave. Nu sunt pompe pentru scoaterea apei, nici măcar în magazine, pentru a putea fi cumpărate, ce să mai vorbim de cele din partea guvernului, care nu vin, sau vin întotdeauna cu întârziere, nu sunt bărci, iar cele care sunt nu au motoare, ci doar vâsle, podurile de lemn ale armatei sunt de unică folosinţă, nu ţin decât o singură ploaie, şi, din păcate, n-au fost decât patru şi acum s-au terminat. Şi eu vorbesc de strategie!? Pentru premier, aceste şase luni de chin, cred că au avut şi o parte bună: şi-a completat garderoba cu cizme de cauciuc şi pelerine de ploaie, s-a plimbat cu elicopterul, şi-a făcut norma la "vizite de lucru" şi chiar şi-a creat şi un hobby, la mare întrecere cu preşedintele Băsescu: "Podul de la Mărăcineni". Nu pot decât să deplâng situaţia în care ne aflăm şi incapacitatea guvernului de a lua măsuri. După cum aţi citit şi dumneavoastră în moţiune, în judeţul Galaţi se distribuie procente: 74% ciment, 33% oţel-beton, nu ştiu cât la sută cherestea. Case nu distribuie nimeni. Am citit undeva că la nivelul întregii ţări sunt aproape gata doar 49 de locuinţe. Şi peste o lună vine iarna !

Noi, cei de la Partidul România Mare, am reuşit să dăruim o casă unei femei din Teleorman, am donat peste un miliard şi jumătate de lei - strânşi prin donarea salariului pe o lună a tuturor parlamentarilor - sinistraţilor din comunele Tudor Vladimirescu din judeţul Galaţi şi Vadu Roşca din judeţul Vrancea şi câteva camioane cu ajutoare strânse de membrii noştri.

Doamnelor şi domnilor,

Solicităm guvernului să iasă din starea de amorţeală în care se află şi să treacă la măsuri urgente pentru ajutorarea sinistraţilor, până nu va fi prea târziu pentru ei!

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Cezar Preda din partea Coaliţiei. Se pregăteşte domnul deputat Florin Iordache, din partea P.S.D.

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi invitaţi din zonele sinistrate,

Coaliţia majoritară consideră că lipsa de informaţii, ca să nu spunem reaua-credinţă a autorilor moţiunii, este impardonabilă. Respingem cu vehemenţă politica bazată pe specularea suferinţei. De 15 ani politica autorilor moţiunii a fost bazată pe dezbinare, pe suferinţa cetăţenilor, pentru a profita politic şi material.

Se face campanie electorală pe suferinţa oamenilor! În Cosmeşti, de unde sunt stimaţii invitaţi, sunt alegeri parţiale în 30 octombrie. Încă o dată autorii acestei moţiuni, pe suferinţa oamenilor, încearcă să câştige capital politic.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, doar o clipă vă rog să aşteptaţi. Am o rugăminte: să nu luaţi interviuri în sală. Dacă doriţi să daţi sau să luaţi interviuri, puteţi să faceţi acest lucru în afara sălii de şedinţă.

Îi rog şi pe ziarişti să ţină seama de aceste reguli pe care de fiecare dată le-am respectat în sala de şedinţă.

Vă rog, domnule deputat, să continuaţi.

Domnul Cezar Florin Preda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Politica noastră, a Coaliţiei, este de a solidariza în jurul suferinţei şi greutăţii toţi cetăţenii României.

Nouă ne pasă. Sprijinim un guvern care ne-a demonstrat că acţionează pentru ca suferinţa concetăţenilor noştri să fie scurtă şi viaţa să reintre în normal.

Respingem fără echivoc această moţiune!

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Florin Iordache. Se pregăteşte domnul deputat Petre Andea.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor invitaţi,

Nu este de mirare cum ne tratează doamna Sulfina Barbu pe noi, Parlamentul, în mod similar ...

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să aşteptaţi o clipă! Este a doua oară când spun că nu aveţi voie să luaţi interviuri în sala de şedinţă! Dacă vă spun a treia oară, am să invit chestorii să vă scoată din sală. Vorbesc şi de ziarişti şi mă refer şi la invitaţi. Sunt reguli stricte, le respectăm cu toţii. Puteţi să daţi interviuri în afara sălii, dacă doriţi. Sau să luaţi interviuri, în măsura în care se doreşte acest lucru.

Vă rog, domnule deputat, să continuaţi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Doamna Sulfina Barbu, de modul în care tratează Parlamentul, la fel tratează şi ţara în videoconferinţe şi în vizite cu elicopterul.

În acest an, România a fost lovită de şapte valuri de inundaţii, asistând la un adevărat dezastru, soldat cu zeci de morţi, mii de sinistraţi şi pagube materiale greu de evaluat.

Pentru a ne dovedi neputinţa, am putea spune că Dumnezeu s-a supărat pe români şi se răzbună pe ei!

Realitatea este, însă, alta. Nu este vorba de neputinţa omului de rând în faţa naturii, ci de incompetenţa, incapacitatea, lipsa de profesionalism şi buna-credinţă a celor care conduc astăzi România. Să nu uităm că actualul guvern este rezultatul unor acorduri politice imorale, a unor jocuri de culise care nu respectă votul popular acordat în noiembrie 2004.

De fiecare dată puterea a susţinut că furia naturii dezlănţuite a găsit-o nepregătită, dar nu a avut puterea să recunoască că cei care conduc astăzi vremelnic ministerele nu sunt cei mai potriviţi!

Nu au fost respectate criteriile de competenţă şi corectitudine, cât şi capacitatea de a răspunde intereselor cetăţenilor, numirile au fost făcute exclusiv pe criterii politice şi clientelare.

Oamenii a căror agoniseală de o viaţă a fost înghiţită de furia apelor nu visează să trăiască în hoteluri de lux, însă realitatea crudă este că în prag de iarnă ei nu vor avea deasupra capului nici măcar un acoperiş.

Au răbdat şi au îndurat multe! Au mâncat ce au găsit, cu speranţa că statul îi va ajuta să revină la viaţa de dinainte de inundaţii.

În judeţul Olt, în urma inundaţiilor, au avut de suferit locuitorii din 47 de localităţi, au fost înregistrate victime, peste 2000 de case fiind grav afectate şi peste 250 fiind complet distruse. S-a promis mult, s-a realizat, din păcate, puţin.

Unii, sătui de promisiunile pe care le-au făcut actualii guvernanţi, s-au apucat să-şi ridice singuri casele. Dar, cu siguranţă, vor tremura portocaliu în această iarnă!

Ceilalţi, a căror sănătate sau vârstă nu le permite să depună efort fizic mare, aşteaptă şi se roagă la Dumnezeu ca iarna să vină cât mai târziu.

Cu nepăsare şi sfidare a nevoilor oamenilor au fost tratate şi rugăminţile locuitorilor din Coloneşti, care, în nenumărate rânduri au solicitat Ministerului mediului şi Agenţiei Naţionale "Apele Române" sprijin pentru decolmatarea şi amenajarea pârâului Vediţa. Aceşti oameni au ajuns exact ca în timpul invaziei otomane, când sătenii părăseau din calea invadatorilor locuinţele, aceştia, atunci când plouă, pleacă în pribegie.

Ce vină au aceşti oameni ca să-i trataţi în acest fel, domnilor guvernanţi? Deşi au avut parte de totala mediatizare a aşa-ziselor acţiuni ale guvernanţilor, de rezolvarea problemelor sinistraţilor, toate acestea au rămas în faza de promisiune.

Deşi există planuri de avertizare-alarmare pentru barajele din administrare, urmărirea şi elaborarea acestora făcându-se în Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă, acestea au rămas numai pe hârtie.

Trebuiau constituite la nivelul localităţilor, echipe de intervenţie operativă, de dezvoltare a sistemului pentru avertizare şi alarmare a populaţiei.

Realitatea în teren este cu totul alta decât cea prezentată în timpul video-conferinţelor şi cea văzută din elicopter.

Este timpul să coborâţi în mijlocul oamenilor, pentru că li s-a promis că vor trăi mai bine dar, din păcate, este din ce în ce mai rău.

Înţelegem să fim solidari, dar am constatat că acest Guvern este incapabil şi incompetent să conducă mai departe România.

Este timpul să plecaţi odată cu ultimul val de inundaţii. (Aplauze din partea opoziţiei).

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Andea Petre. Se pregăteşte domnul deputat Corneliu Ciontu.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Opoziţia, ca şi puterea, pe căile specifice, de care dispun, încearcă să reducă din efectele dezastrului care a lovit România în acest an.

Un singur lucru, cu certitudine nu se mai poate recupera. Este vorba de vieţile omeneşti care au dispărut în viituri. Aş propune ca, în memoria acestor suflete nevinovate, să păstrăm un moment de reculegere în aula Parlamentului. (Se păstrează un moment de reculegere).

Vă mulţumesc.

La al şaselea val de ploi diluviene ale acestui an nu avem voie să-l uităm pe primul. Reamintesc că, în aprilie, Banatul a fost transformat într-o adevărată deltă ce acoperea peste 25 de localităţi şi aproape 160.000 de hectare de teren. În faţa potopului, solidaritatea şi seriozitatea nemţească a bănăţenilor s-a manifestat exemplar. Cetăţenii s-au mobilizat şi s-au ajutat salvând, atât cât se putea, din calea puhoaielor.

Guvernanţii şi autorităţile locale s-au trezit, însă, foarte târziu. de-abia după trei săptămâni au venit, au văzut, au uitat. A rămas în urma lor doar o specie de firme, firme fantomă sau firme căpuşă, le-am putea spune, de culoare portocalie, setoase de fondurile guvernamentale alocate pentru construirea de case pentru sinistraţi.

Căldura verii a evaporat însă şi din fonduri şi din firme. Din mâlul Deltei Banatului au crescut, până acum, ceva peste 60 de case din cele aproape 900 de case promise.

Aşa cum s-a mai spus, bănăţenii, loviţi de primul val de apă, sunt lăsaţi fără ajutor şi în faţa valului de frig ce se apropie. Autorităţile din judeţul Timiş, în frunte cu prefectul Ovidiu Drăgănescu, au acţionat, de asemenea, tardiv, dezlânat şi contraproductiv. Se grăbiseră să-l schimbe din funcţie pe fostul director PSD-ist al Apelor Române, înlocuindu-l cu un client politic, susţinut de PD, de profesie şi ocupaţie contabil la o întreprindere. Noul director, care a luat funcţia ca o sinecură, a fost complet depăşit de situaţie şi de responsabilităţi. A fost necesară rechemarea vechiului director, PSD-ist dar specialist.

Dacă la acestea adăugăm haosul distribuirii ajutoarelor, lentoarea lucrărilor de reconstruire a zonelor sinistrate, capacitatea scăzută de coordonare a eforturilor, apreciem că sunt motive suficiente pentru demiterea actualului prefect al judeţului Timiş.

Recent, parlamentarii Partidului Social Democrat din Timiş au lansat un nou apel energic pentru Guvern, care are obligaţii mari, în general, dar şi mai mari într-un judeţ în care cetăţenii, înşelaţi de promisiunile electorale, au votat masiv un "da" mincinos.

De patru luni însă, dinspre Banat, nu vedem la Palatul Victoria decât cinism, duplicitate, nepricepere şi nepăsare. Cinică, considerăm, a fost enervarea domnului prim ministru Tăriceanu în dialogul cu sinistraţii, pe care îi bănuia că dorm sub cerul liber doar pentru a li se construi un hotel.

Duplicitare au fost acuzele la adresa firmelor care, înaintea erei diluviene, au executat lucrări de consolidare a digurilor râurilor Timiş şi Bega. Aceste firme, lista există, în mod inexplicabil câştigă şi astăzi toate licitaţiile organizate de Ministerul Mediului pentru proiectarea şi executarea unor noi lucrări de hidroamelioraţii în zonele calamitate ale Banatului.

Dar, ne întrebăm retoric, cine să se mai intereseze, măcar din zborul elicopterului, de nevoile celor din Banat?

Preşedintele ţării şi primul-ministru au alte priorităţi, iar doamna ministru Sulfina Barbu este, probabil, încă supărată că nu a fost primită de sinistraţi cu mare pompă.

După două luni de nepăsare, de uitare şi tăcere, Guvernul se trezeşte şi-l trimite în Timiş pe domnul ministru László Borbély cu unica misiune, apreciem, de a deveni candidat sigur la demisie şi de a spăla astfel onoarea pierdută a aliaţilor la guvernare.

Am ascultat, recunosc, stupefiat, textul prezentat de domnul Olteanu care ne prezintă un şir lung de măsuri. Citez din aceste măsuri de combatere a calamităţilor şi de prevenire a celor viitoare: verificări, instruiri, caietul primarului ş.a.m.d. Chiar dacă aş comenta măsura tehnică legată de exploatările de balastru... Bucureştiul nu are astfel de probleme, nu s-a excavat balastru nicăieri. Lacurile au ajuns să inunde capitala sau Costineştiul ş.a.m.d. Evident că lista măsurilor trebuie să continue şi sunt încă multe altele care trebuie adăugate.

Pentru a exprima, cât mai sintetic, ce a devenit ţara şi, în particular, şi Banatul sub guvernarea portocalie, am ales câteva cuvinte cheie, astfel: apă de ploaie - promisiunile electorale ale Alianţei; Delta Banatului - obiectiv pentru turism guvernamental fără hotel asigurat; Mărăcineni - cuvânt rezonant în limba română, puncte de legătură, considerăm rimată, între "mărăcine" şi "să trăiţi bine!"; calamităţi - aici enumăr prefect, ministru ş.a.m.d.; potop - este ceea ce rămâne după actuala guvernare.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea opoziţiei).

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Corneliu Ciontu, se pregăteşte domnul deputat Vlase. (Adresându-se domnului deputat Manda).

Doar o clipă, după domnul Ciontu vă dau cuvântul pentru o chestiune de procedură, bănuiesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

M-ar bucura dacă această dezbatere şi aceste cuvinte pe care le împărţim cu generozitate ar avea un sens, o eficienţă. Din nefericire, mă tem că ele fac parte din coregrafia politică la care asistăm neputincioşi în ultimele luni. Ne cufundăm în ridicol. Cufundăm în ridicol Parlamentul şi nici măcar nu mai ştim cine este vinovat, care este sursa dezbinării politice dintre noi.

Eu, unul, nu sunt aici pentru a căuta responsabilităţi, ci pentru a vă reconfirma intenţia Grupului popular independent de a sta departe de această dispută. Ştim bine că această moţiune nu este străină de lupta pentru putere politică, ea fiind un răspuns la presiunile neconstituţionale ale puterii. Altfel spus, nu gospodăriile inundate ne interesează, ci funcţiile. Din acest motiv nu putem trata moţiunea de faţă decât cu o seriozitate trunchiată, deşi subiectul este foarte grav şi dureros.

În consecinţă, ne vom abţine de la vot dar ne vom preciza poziţia ca şi cum ne-am afla în faţa unei clase politice responsabile. Vinovaţii pentru actualele inundaţii nu sunt deasupra noastră, în cer, ci chiar şi aici, în sală. Este o vinovăţie difuză, întinsă pe 15 ani. Ea începe în 1990, când a fost stopat programul pentru îmbunătăţiri funciare şi protecţie împotriva inundaţiilor.

Sigur, era un program limitat, specific comunismului târziu, dar el şi-ar fi dovedit eficienţa în această perioadă. Am lăsat atunci pe drumuri mii de oameni. Am abandonat lucrări finalizate în proporţie de 70% şi nu am pus nimic în loc.

După 1990, nimeni nu a furnizat o strategie reală, pe termen lung, pentru amenajarea şi reamenajarea teritoriului. În momentul în care ne aflăm, că vom deveni din ce în ce mai expuşi capriciilor vremii, ajungem şi la concluzia că infrastructura naţională a expirat. Că nu mai avem poduri trainice, lacuri de acumulare suficiente, baraje funcţionale. Aceasta pentru că responsabilii politici, indiferent de partid, au preferat licitaţiile dubioase, lucrările de mântuială, defrişările ilegale.

Chiar şi atunci când s-au efectuat lucrări, logica lor a fost parţială şi ritmul lor inegal. Am făcut un dig pe Trotuş, un pod pe Siret, un baraj pe Argeş, dar fără a integra toate aceste construcţii într-un plan autentic de protecţie nu am avut rezultatele scontate.

De asemenea chestiuni avem nevoie pentru a preveni asemenea efecte.

Din punct de vedere politic voi crede cu adevărat că ne pasă de efectele inundaţiilor atunci când partidele implicate în actualul blocaj parlamentar vor suspenda, până la venirea iernii, ostilităţile.

Haideţi să luăm o pauză până vom rezolva problema celor care, în acest moment, nu mai au un acoperiş deasupra capului şi până când vom pune pe hârtie o strategie pe termen lung pentru amenajarea teritoriului.

Haideţi să le cerem specialiştilor români, reputaţi în domeniu, ca, plecând de la proiectul îmbunătăţirilor funciare, care nu trebuie judecat ideologic (pentru că nu a fost întocmit cu Marx în braţe) să dezvolte un nou şi autentic plan pe termen lung în care să fie prevăzute şi salbe de lacuri şi o mai bună distribuţie a apei în perioadele secetoase şi măsuri de siguranţă împotriva alunecărilor de teren. Vorbesc de un plan minuţios, care cere un efort uriaş de concentrare în care fiecare pârâu sau hectar de teritoriul naţional contează.

Pentru un astfel de efort avem nevoie de o pace politică de trei luni, apoi, nestingheriţi, putem reveni la lupte partinice.

Aceasta este propunerea noastră în faţa acestei moţiuni. Propunem un armistiţiu politic până la 1 ianuarie 2006, când acest ciclu al inundaţiilor va fi depăşit şi când vom avea motive să credem că putem ţine piept unui alt eventual ciclu.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat, şi, după aceea, domnul deputat Vlase.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Nu aş fi vrut să iau cuvântul pentru că nu sunt un specialist în inundaţii. În afară de faptul că, alături de colegii mei din judeţul Dolj, i-am ajutat pe cei de acolo, atâta cât am putut, nu pot să vorbesc foarte mult. Însă, ascultându-i pe colegii mei de la Guvern şi ascultând şi moţiunea prezentată de doamna Rovana, îmi permit să vă fac, domnule preşedinte, câteva propuneri.

În primul rând, aş vrea să o cert pe colega mea, doamna Rovana Plumb, pentru că a avut iniţiativa...

Voci din sală:

Propuneri!

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Imediat, ajung şi la propuneri, imediat, domnule preşedinte.

Deci voiam să o cert pe colega mea, doamna Rovana Plumb pentru că a avut iniţiativa să prezinte în Parlament o moţiune de cenzură, o moţiune simplă în condiţiile în care toate lucrurile merg bine în România din acest punct de vedere, în Banat s-au făcut case, s-au făcut şi hoteluri, nu s-au pierdut vieţi omeneşti. Îmi aduc aminte că actualul Guvern...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă rog pe procedură. Dacă nu, vă înscrieţi pe lista de vorbitori la grupul parlamentar.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

În regulă, domnule preşedinte.

Pe procedură spuneam aşa şi închei ce am început din respect pentru colegii mei. Spuneam doar că îmi aduc aminte că la Iaşi s-au alocat fonduri pentru rezolvarea problemelor inundaţiilor, deşi nu fuseseră inundaţii în perioada respectivă.

Acum pe procedură vreau să vă fac următoarele propuneri. În primul rând v-aş propune să facem un apel nominal pentru cei de la presă şi pentru cei care au venit din judeţe, unde au avut probleme, să-i vadă pe parlamentarii de la putere cât de interesaţi sunt de acest subiect şi de ce se întâmplă în România reală.

În al doilea rând, v-aş ruga să invitaţi liderii de grup parlamentar, de la Alianţă, să vină şi să ne explice nouă, să explice celor de la mas media şi celor din sală de ce, atunci când domnul Marcu venea şi ne propunea să sistăm discuţiile despre regulament şi să abordăm problemele reale ale românilor, nu au făcut nimic în acest sens. Dimpotrivă, având majoritate în Parlament şi în Biroul permanent fac astfel de lucruri.

La fel, aş vrea să citez şi sper să uzeze de dreptul la replică parlamentari din partidele parlamentare de la putere din judeţele Vrancea, pe domnul Momanu V. Corneliu, Săpunaru C. Nini,... (Comentarii în rândul Puterii).

Da, îi citez să vină, să ne spună de ce...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă informez, cronometrez timpul în care vorbiţi şi voi scădea timpul din timpul afectat Grupului PSD.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule preşedinte, închei cu o singură frază, şi anume vreau să fac o propunere Biroului permanent pentru că am ascultat aici, cei de la PSD şi din opoziţie spuneau că sunt probleme grave, cei de la Putere spun că situaţia este sub control, vreau să vă propun ca, de acum în colo, şedinţele la Parlament să se încheie, cel mai devreme, la ora 19,00, indiferent dacă sunt comisii sau plen. Astfel, parlamentarii de la Putere se pot uita la televizor să vadă ce se întâmplă în România reală, pentru că din datele pe care ni le prezintă credem că lucrurile merg foarte bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, am scăzut două minute de la Grupul parlamentar al PSD. În legătură cu chestiunile de procedură, apelul nominal nu pot să-l fac la acest moment. În ceea ce priveşte responsabilitatea deciziilor la nivelul grupurilor, colegii noştri şi le asumă, lideri sau membri ai grupului, şi, sigur, fiecare răspunde în faţa electoratului aşa cum doreşte.

Domnule deputat Vlase, aveţi cuvântul. Urmează, de la PRM, domnul deputat Ioan Rus.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Stimată doamnă ministru, sper că ne priviţi la televizor din biroul dumneavoastră.

Zona Valea Muntelui din judeţul Bacău, dar şi din întreaga ţară, au fost, în acest an, grav afectată de inundaţii. În urma deplasărilor pe care le-am făcut în teren în zonele afectate pentru a vedea cum decurg lucrările de refacere şi reabilitare a locuinţelor şi infrastructurii afectate ca urmare a dezastrelor produse de inundaţii, am constatat deficienţe ale celor abilitaţi de Guvern să gestioneze în situaţia de criză existentă.

Este îngrijorător faptul că reprezentanţii Guvernului în teritoriu tind să cosmetizeze rapoartele cu realizări. Din întâlnirile cu cetăţenii, din relatările presei se observă că situaţia din teren este diferită faţă de rapoartele oficiale. Aspect constatat, cu siguranţă, chiar şi de domnul prim ministru în timpul vizitei efectuate în judeţul Bacău. Realitatea este crudă, iarna se apropie, oamenii locuiesc în corturi sau prin vecini, nu au locuinţe şi mai este doar o lună în care se mai poate construi câte ceva.

Au fost 950 de case afectate şi astăzi, când vorbim, numărul aflat în diverse stadii de execuţie este sub 10.

Oameni năpăstuiţi, rămaşi fără acoperiş în prag de iarnă, întreabă, pe bună dreptate, la ce a folosit acea desfăşurare de forţe care dă bine la imaginea guvernanţilor din perioada iulie-august, când oraşul Comăneşti a devenit o adevărată bază de elicoptere.

Rămâne memorabil şi, vă rog să-mi permiteţi să vă povestesc acest moment, în care domnul ministru Flutur ne-a dat jos pe noi şi reprezentanţii Romsilva, ai drumurilor judeţene, Apelor Române din elicopter pentru a face loc reprezentanţilor presei, astfel făcându-se un survol al zonelor inundate doar pentru imaginea domnului ministru şi nu pentru a constata, împreună cu specialiştii, ce probleme sunt.

Dacă avem în vedere situaţia mai multor cetăţeni din comuna Asău, caz relatat şi în mas media, care nu au apelat la ajutorul jandarmilor şi al militarilor pentru a-şi scoate mâlul din case şi s-au descurcat singuri, fiind trataţi de parcă nu ar fi păţit nimic şi, în consecinţă, neprimind nici un fel de ajutoare materiale, se naşte, în mod inevitabil, următoarea întrebare: care a fost modalitatea de distribuire a acestor ajutoare, domnule ministru, pe care aţi făcut-o cu colegii dumneavoastră şi cu cei abilitaţi de Guvern cu atribuţii în acest sens şi dacă situaţia din judeţul Bacău nu cumva este generalizată la nivelul întregii ţări. În acest context v-aş solicita să prezentaţi punctul dumneavoastră de vedere referitor la modalitatea de împărţire a acestor ajutoare la nivelul întregii ţări.

Lipsa terenului pentru case face ca materialele de construcţie acordate cetăţenilor să fie inutilizabile. Cred că nu este corect să stăm să aşteptăm ca oamenii să intre în greva foamei. Avem un caz, chiar zilele acestea, cazul domnului Ştefănescu, din comuna Agăş, pe care chiar domnul prim ministru l-a cunoscut în ultima vizită efectuată în judeţul Bacău, care are 8 saci de ciment, dar nu are pământ pe care să construiască o casă. În contextul în care acest teren nu există la Romsilva, aşa cum pe bună dreptate v-aţi exprimat la întâlnirea din judeţul nostru, de unde îl veţi lua? De unde se va procura acest teren şi care va fi soluţia legală în acest sens?

La nivelul întregii ţări care este situaţia terenurilor de construcţie a acestor case? Este oare corect, domnule ministru, să daţi iarna o astfel de hotărâre de guvern care să soluţioneze problema terenului de construcţie al caselor sinistraţilor, aşa cum aţi precizat în timpul vizitelor efectuate în judeţul nostru? Iar dacă această hotărâre va apărea iarna, aşa cum aţi precizat, când se vor apuca oamenii de construcţii? Pentru că, sincer să vă spun, domnule ministru, eu am o problemă. Mie îmi este frig acum în casă, unde stau, şi nu ştiu cum este să stai afară.

S-au lansat fel şi fel de acuzaţii la adresa celor care au defrişat pădurile. Au fost toate organismele de control ale Guvernului şi au constatat în aceste nouă luni de controale sistematice pe Valea Muntelui că nu este nimeni vinovat.

Mai mult decât atât, în zonele afectate de inundaţii nu sunt exploatări forestiere. La Direcţia Apelor Siret care, surprinzător, în anul 2005 are în dotare câteva tractoare şi un buldozer nu s-a efectuat nici un metru măcar de lucrări hidrologice a Râului Trotuş şi nici fonduri pentru asemenea lucrări esenţiale, de altfel, nu au fost alocate.

De asemenea, aş vrea să informez colegii şi pe dumneavoastră, domnilor miniştri, că directorul Direcţiei Apelor Siret, care era un specialist în hidrologie, numit în funcţie în perioada guvernării de tristă amintire a Convenţiei Democratice şi păstrat de PSD datorită profesionalismului şi datorită faptului că era un specialist, a fost schimbat pe criterii pe care, probabil, tot dumneavoastră le ştiţi. Se naşte, fără dubiu, problema inexistenţei unei strategii unitare a Guvernului României referitoare la remedierea efectelor inundaţiilor. Ce eficienţă au politicile duse şi cât de bine sunt ele conturate în contextul în care reprezentanţii dumneavoastră în teritoriu nu reuşesc să gestioneze această problemă. Aşa cum este precizat în media locală şi cum cetăţenii din localităţile afectate reclamă, sunt tratate efectele şi nu cauzele. Lipsa unor lucrări eficiente la regularizările râurilor şi lipsa unor programe eficiente de împădurire creează premisele unor noi catastrofe.

Când va oferi Guvernul o strategie cu termene clare de implementare şi cu resurse suficiente pentru rezolvarea cauzelor care au condus la asemenea inundaţii catastrofale?

În acest context, vă solicit să prezentaţi punctul de vedere oficial al Guvernului cu privire la lipsa terenurilor de construcţii la nivelul întregii ţări şi dacă Guvernul a întocmit evaluări exacte la nivelul fiecărui judeţ.

De asemenea, vă solicit să prezentaţi punctul de vedere oficial al Guvernului cu privire la soluţiile juridice referitoare la acordarea acestor terenuri de construcţie pentru cetăţeni şi să ne spuneţi dacă, cumva, această hotărâre de guvern va veni în luna decembrie, 2005.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea opoziţiei).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Rus, de la PRM, se pregăteşte domnul deputat Vlad Mănăstireanu.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doamnă ministru al mediului,

Domnilor miniştri,

Stimaţi invitaţi,

Anul 2005 a fost unul cu totul nefast pentru România. Cu o conducere superioară, bazată numai pe căpătuială şi răzbunare, România a ajuns ţara lui Papură Vodă. Dumnezeu ne-a bătut pentru nevredniciile ce zilnic le săvârşim. Astfel, din primăvară, în Banat, şi până astăzi, iată, şapte valuri de ploi, urmate de inundaţii, au terorizat România şi pe cei cuprinşi de ape.

Neputinţele Guvernului s-au răsfrânt în teritoriu. Erau cuprinse de ape localităţile din Banat şi la Guvern nu se mişcase nimic. Totul se rezuma doar la ştiri şi declaraţii. Neputinţa domina Guvernul.

Cei puşi să apere pe cei în necaz erau depăşiţi. Moartea şi sărăcia şi-au dat mâna, triumfând împreună în faţa celor slab pregătiţi şi fără orientare. De ce râul Timiş a trebuit să fie lăsat să facă atâta dezastru, iar cei care l-au provocat n-au calculat consecinţele? Cine se face vinovat că haosul şi dezordinea erau la ele acasă?

Nu s-a decretat stare de urgenţă sau de necesitate, deşi cadrul legal exista. Acest refuz de a decreta starea de urgenţă s-a datorat unui strict calcul politicianist. Guvernul Tăriceanu era terorizat de Cotroceni, cu declanşarea alegerilor anticipate, premierul fiind nevoit să-şi anunţe demisia, apoi să revină, timp în care mii de români se confruntau cu inundaţiile. Aici s-a văzut mintea bolnavă a marinarului, de a fi preocupat de mărire şi conducere; nu conta că cei care ar trebui conduşi rămâneau fără casă.

Aici trebuia intervenit prompt, domnule preşedinte. Preşedintele CSAT trebuia să retragă militarii din Irak şi să-i trimită în Banat, nu să vină cei din Ungaria, umilindu-ne şi mai rău.

Trecuse prima săptămână de inundaţii şi ministrul mediului da ordine din Bucureşti şi nu se deplasase pe teren. Doar premierul trecuse pe acolo şi le explicase oamenilor că nu le poate construi un hotel, atrăgându-şi oprobiul public şi demonstrând că a scăpat situaţia de sub control. Au urmat măsurile în Banat. Întrebare: după cinci luni, câte case sunt gata în această zonă şi câţi le locuiesc ? Din raportul prefectului de Timiş, în judeţ s-a contractat realizarea a 548 de case. Astăzi sunt trasate fundaţiile a 521 de case şi sunt terminate doar 494 de fundaţii.

După cinci luni, timp în care atât ministru Laszlo Borbely cât şi Sulfina Barbu s-au întrecut în raportări festiviste şi şi-au plasat la construit case pe bani publici favoriţii lor, prefectul de Timiş declară că nu are cine să construiască locuinţele contractate de stat.

Au venit ploile din vară şi 21 de judeţe au fost cuprinse de apă. În Teleorman, o bătrână a rămas fără casă şi, plângându-şi soarta la o emisiune pe postul OTV, a fost auzită de preşedintele PRM, dl. senator doctor Corneliu Vadim Tudor. Cu ajutorul unor oameni de bine, peremişti din comuna Râşca, jud. Suceava, biata bătrânică a primit cheile unei case noi, chiar din mâinile omului cu suflet mare, Vadim, în care s-a şi mutat, fiind asigurată că iarna nu o va prinde sub cerul liber. Este vorba de Popa Călina, de 75 de ani, din comuna Dobroteşti, jud. Teleorman.

Domnule preşedinte, parlamentarii din Teleorman, din opoziţie, vor să mai adauge ceva. (Râsete din partea Puterii).

Domnul Adrian Năstase:

Îi rog pe toţi parlamentarii să ia loc.

Stimaţi colegi din Coaliţie, aveţi nenumărate minute pe care le puteţi folosi pentru intervenţii. Am înţeles că aţi decis să vorbiţi doar 10 secunde pe această temă. Vă rog să vă păstraţi decizia până la capăt şi să nu vorbiţi din bănci, totuşi.

Vă rog să continuaţi.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După ce, în vară, la iniţiativa preşedintelui PRM, toţi parlamentarii acestui partid şi-au dat leafa pe luna iulie, în valoare de 30 milioane lei vechi de persoană, însumând peste 1,5 miliarde lei vechi, a venit rândul celor din judeţele afectate să se implice şi pe plan local. Filiala PRM Bistriţa Năsăud a dus ajutoare în localitatea Ţagu, acelaşi judeţ, unde 24 de case au fost distruse de furia apelor, dar şi în comunele Capu Câmpului şi Boroaia, jud. Suceava.

Atenţie! Inundaţiile nu au ocolit nici judeţul Harghita. Acolo torenţii au produs inundaţii de-a dreptul apocaliptice, cum nu s-au mai înregistrat nicăieri, nici în România, nici în Europa. Un simplu pârâu, altădată trecut cu piciorul şi de un copil, în doar 15 minute şi-a mărit debitul de numai puţin de 200 ori. În Harghita, preşedintele Băsescu nu s-a deplasat doar pentru ravagiile meteorologice, ci datorită faptului că a primit informaţii că în zonă s-a creat o atmosferă tensionată, oamenii dând vina pe senatorul "drujbă", a se înţelege Attila Verestoy, cel care "a bărbierit" versanţii munţilor cu numeroasele sale gatere şi exploatări forestiere, care i-au adus averi apreciabile.

Ca termen de comparaţie, rugăm a se consta că în judeţul învecinat Covasna, care nu are un "mafiot" de talia celui din Harghita, inundaţiile au fost mult mai mici. Suita prezidenţială, venită în sprijinul lui Versetoy, avea un pitic tip Charlie Chaplin, pe numele său Gabriel Naghi, directorul SPP, despre care gurile rele spun că are unele interese lemnoase prin pădurile Transilvaniei.

Ţara se chinuia rău, Siretul chiar zdruncinase neputinţa Guvernului.

Ţara se afla sub ape. Şi mureau oameni. Iar marinarul şef chefuia la mare la Cireşica, jucând geamparalele cu nişte ţigănci. Ba chiar s-a aşezat în genunchi în faţa lor, izbind duşumeaua cu palmele. Situaţie degradantă şi pentru un pierde-vară, darămite pentru un preşedinte de stat.

La ultimul val de inundaţii, ce a cuprins Costineştiul, Tuzla, o parte a litoralului, judeţul Ialomiţa şi chiar capitala, Bucureşti, de aici, din Camera Deputaţilor, nu s-a vrut să fie lăsaţi parlamentarii să meargă în judeţe.

Dorinţa oarbă de schimbarea preşedinţilor celor două Camee ale Parlamentului României a întunecat mintea celor din patrulaterul negru, care au decis lupta pentru scaun. Numai că s-a întâmplat ceva. Casa Poporului a devenit Casa Potopului, din păcate. Dar pentru asta nu este de vină Parlamentul, ci indolenţa care a pus stăpânire peste ţară de 15 ani încoace.

Dacă parlamentarii nu se duc la inundaţii, vin inundaţiile în Parlament.

În urma apelurilor făcute de Biserica Ortodoxă Română, de diferite fundaţii şi ONG-uri, de posturile de radio şi televiziune, de toată media naţională, s-au organizat teledonuri şi colecte pentru ajutorul sinistraţilor, însă nimeni nu ştie câţi bani s-au adunat şi ce s-a făcut cu ei.

Am primit astăzi un centralizator din partea Guvernului, nu se regăsesc câteva ministere. Ministerul Justiţiei nu a dat nici un ban pentru inundaţii? Biserica Ortodoxă Română nu apare aici, deşi sumele au fost foarte mari. Ministerul de Externe, Ministerul Culturii şi Cultelor, care avea un ministru plimbăreţ, pe toate ecranele arătând că se mişcă dintr-un loc în altul foarte uşor, Ministerul Comunicaţiilor şi Informaţiilor. Dacă din aceste ministere oamenii se simt lezaţi prin ceea ce am spus eu, să spună adevărul, să vedem câţi bani s-au adunat pentru sinistraţi şi ce a făcut acest guvern iresponsabil cu ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Aţi depăşit timpul cu un minut.

Are cuvântul domnul deputat Vlad Mănăstireanu. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Domnul Alexandru Vladimir Mănăstireanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi cetăţeni,

Inundaţiile din acest an au afectat, pe lângă miile de case şi gospodării, şi infrastructura rutieră şi feroviară. Au afectat, de asemenea, şi viteza de reacţie a conducerii Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Locuinţelor, lăsându-l pe inegalabilul ministru Dobre fără replică verbală, dar şi faptică.

Au căzut sub furia apelor 1064 de poduri şi podeţe, au fost avariate 75 de punţi pietonale, 9 km de drumuri naţionale, 265 km drumuri judeţene şi 906 km drumuri comunale. Au fost refăcute, în schimb, zero poduri şi podeţe, zero punţi pietonale, zero km de drumuri.

Mai mult decât atât, au fost alocaţi banii pentru refacerea infrastructurii prin licitaţii mai mult sau mai puţin deschise, dar nu s-a făcut aproape nimic. S-a urmărit doar restituirea fondurilor către clientela politică a dezastruoasei alianţe portocalii, însă pe suferinţa celor care stau sub cerul liber. În schimb, am putut asista cu stupoare cu ministrul Gheorghe Dobre, urmând exemplul şefului său de partid, nu s-a ocupat decât de de-acum vestitul pod rupt de la Mărăcineni devenit între timp loc de sărbătorit ziua de naştere a preşedintelui ţării şi de pelerinaj electoral pentru actuala putere, lansându-se concursul cu tema "Vii mai des, câştigi mai mult!"

Şi toate acestea în timp ce la doar câteva zeci de kilometri, pe drumul european, se prăbuşeşte un alt pod de mare importanţă pentru traficul rutier.

În plină criză a inundaţiilor, în perioada în care ministrul ar fi trebuit să se ocupe de reconstrucţia zonelor afectate, acesta nu găseşte altceva mai bun de făcut decât să suspende din funcţii toţi directorii din minister, invocând ineficienţa acestora, compensată, de altfel, de capacitatea debordantă a ministrului şi a secretarilor de stat.

Domnule ministru, cine se ocupă cu refacerea podurilor, a aleilor de cale ferată, a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale, tot patronii de la Golden Blitz, între două feluri de mâncare servite găştii portocalii?

Dacă forţăm un paralelism cu un bine-cunoscut personaj de film, ministrul Gheorghe Dobre ar putea fi lejer agentul 000. Zero drumuri reparate, zero poduri refăcute, zero podeţe reconstruite. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D.)

Numai că spre deosebire de eroul filmelor americane, eroul Alianţei nu face bine nimănui.

Cu tot efortul firmelor, a teledonurilor, a donaţiilor şi altor acte de omenie normale şi necesare în astfel de momente, precum şi prin fondurile alocate de la buget, sumele strânse depăşesc cu puţin 300 milioane de euro, insuficienţi, dar atât de necesari pentru semenii noştri care vor trece iarna în corturi. Şi asta deoarece autorităţile statului, luate prin surprindere de câştigarea guvernării, nu şi-au revenit nici după nouă luni de guvernare şi nici după ploile catastrofale, şi gestionează deficitar fondurile, şi, mai presus decât nevoile oamenilor, pun interesele personale privind deţinerea puterii absolute. Nici nu este de mirare că nu s-a reconstruit mai nimic, când de-abia în luna septembrie apare hotărârea de guvern pentru aprobarea localităţilor şi a sumelor ce se acordă reparării caselor din zonele în care s-au produs calamităţi naturale.

Aţi făcut, domnule ministru Borbely, o înşiruire ameţitoare de sume alocate, de procente care mai de care mai ridicate. Ne-aţi înşiruit miile de tone de materiale pe care le-aţi alocat pentru reconstrucţie şi ne-aţi spus ce eforturi deosebite aţi făcut pentru a-i ajuta pe sinistraţi.

Însă eu vă întreb ca om, ruşinat de incapacitatea dumneavoastră, nu era normal să faceţi aşa? Nu era normal să faceţi şi ce opoziţia v-a cerut pentru a veni mai repede în sprijinul semenilor noştri? Să decretaţi starea de urgenţă? Să ţineţi cont de sugestiile pe care vi le-am dat noi, social-democraţii? Să nu vă ocupaţi de demiteri şi reveniri asupra demisiilor, de concedii, de mese pe litoral şi să ajutaţi oamenii rămaşi fără agoniseala de o viaţă şi unii fără rude?

Răspunsul din partea dumneavoastră a venit pe cât de sec, pe atât de inconştient: "Sunt cereri politicianiste".

O să ne vorbiţi probabil de solidaritate, şi ne-aţi vorbit chiar de ea, inclusiv de cea a clasei politice, iar eu vă spun, am fost şi suntem solidari. Însă vă întreb: nu vă este ruşine? Când toate întâmpinările noastre au fost primite cu acuze ieftine şi stereotipe, de parcă noi suntem la putere, şi dumneavoastră în opoziţie.

Stimaţi colegi, aţi mai vizitat în ultimele luni localităţile afectate din Banat şi Moldova? Eu sunt convins că nu, deoarece priorităţile dumneavoastră sunt lupta pentru fotolii înalte, şi nu pentru nevoile oamenilor.

Vă spun că realitatea în zonele afectate este aproape la fel de tristă. Apele s-au retras, însă oamenii care stau sub cerul liber au rămas fără ajutoarele şi sprijinul promis. Drumurile distruse care izolează localităţi întregi sunt încă nereparate.

Priviţi în ochii trişti ai oamenilor care astăzi sunt o parte între noi şi care şi-au pierdut speranţa de a mai trăi, nemaispunând cum, şi o să vedeţi probabil casele pe care şi le-au pierdut, pământurile pe care nu le mai au, rudele care le-au dispărut şi promisiunile care s-au dus pe apa sâmbetei.

E timpul să vă treziţi la realitate şi să guvernaţi ţara. Ţara care acum este a nimănui.

Aţi crezut că este uşor, aţi constatat probabil că nu, şi vă ascundeţi după alte aşa numite priorităţi.

Am să închei şi am să fac o propunere. În videoconferinţa de acum două săptămâni, primul-ministru s-a declarat nemulţumit de ritmul refacerii caselor şi a infrastructurii afectate de inundaţii.

Domnule Călin Popescu-Tăriceanu, aveţi soluţia la îndemâna dumneavoastră şi vă cerem s-o aplicaţi. Continuaţi remaniera guvernamentală şi de această dată începeţi cu ministrul Gheorghe Dobre. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Se pregăteşte doamna deputat Rovana Plumb.

Se ocupă secretarii de şedinţă de contabilizarea timpului.

Doamna Rovana Plumb va fi ultimul vorbitor.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Mihai Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să fiu foarte scurt în intervenţia mea. Salut invitaţii care sunt prezenţi în această dimineaţă aici, în sala Parlamentului. (Aplauze).

N-aş fi vrut iniţial să iau cuvântul, dar această hârtie a ministrului Borbely mă face să vin în faţa dumneavoastră şi să spun: minciună, minciună, minciună!

Cum puteţi să veniţi, domnule ministru, cu un asemenea document în faţa noastră, să ne spuneţi că sunt cheltuiţi pe anul 2005 16 mii de miliarde din ăia vechi. Spuneţi că sunt venituri din privatizare, nu ştiţi legea, domnule ministru?! Veniturile din privatizare se folosesc cu altă destinaţie, şi nu pentru inundaţii.

Veniţi, domnule ministru, şi ne spuneţi că veţi cheltui din împrumuturile de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi de la Banca Mondială bani?!

Domnule ministru, ca să puteţi să cheltuiţi aceşti bani trebuie să aveţi bani în buget, iar dumneavoastră, în inconştienţa dumneavoastră, aţi cedat la rectificare 13 mii de miliarde. De ce, domnule ministru? Şi veniţi acum şi cereţi solidaritate Parlamentului să vă dea mai mulţi bani pentru infrastructură în bugetul pe 2006? E ruşine, domnule ministru! Veniţi cu demagogii în faţa acestor oameni care se uită la dumneavoastră şi vă cred.

Nu vă spun decât un singur lucru: minciuna şi incompetenţa dumneavoastră duc ţara asta de râpă. (Aplauze din partea Opoziţiei).

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat Rovana Plumb.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi invitaţi,

Dragi colegi şi domnilor miniştri,

Am ascultat cu mare atenţie punctul de vedere pe care dumneavoastră l-aţi prezentat ca reprezentanţi ai Guvernului şi m-aş fi aşteptat să aud măcar un regret din partea dumneavoastră pentru persoanele care au decedat în urma inundaţiilor, o minimă decenţă v-ar fi obligat, domnilor miniştri, să admiteţi că dincolo de fenomenele meteorologice...

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, am o rugăminte, dacă puteţi să vorbiţi exclusiv în microfoane.

Doamna Rovana Plumb:

Da, domnule preşedinte. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Rovana Plumb:

O minimă decenţă v-ar fi obligat, domnilor guvernanţi, să admiteţi că dincolo de fenomenele meteorogice, aveţi şi dumneavoastră o mare parte din vină. Vorbiţi de patru ani de guvernare social-democrată, vorbiţi de cei patru ani marca Năstase? Ştiţi ce s-a întâmplat în această perioadă? Performanţă, domnilor, în domeniul protecţiei mediului! (Aplauze din partea Opoziţiei). Performanţă pentru că au fost programe investiţionale de patru ori mai mari decât în perioada... domnule preşedinte, vă rog să-mi asiguraţi liniştea.

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, doamna deputat. Vă rog să opriţi cronometrele.

Stimaţi colegi, nu vă înfierbântaţi, nu, nu, dumneavoastră. (Se adresează deputaţilor de la Putere). Dacă doriţi să luaţi cuvântul, aveţi posibilitatea s-o faceţi, dar nu din bancă! Pentru că nu acestea sunt regulile parlamentare şi sunt oameni care au venit aici să vadă cum funcţionează Parlamentul.

Fiecare are dreptul să se exprime. Vă rog să respectaţi acest drept şi încă o dată vă rog insistent să faceţi linişte în sală.

Doamna deputat, puteţi continua.

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

2001-2004 au însemnat programe investiţionale în domeniul protecţiei mediului de patru ori mai mari decât în perioada anterioară, între '96 şi 2000.

S-au alocat pentru cheltuieli de capital 9 mii de miliarde, din care peste 7 mii de miliarde au fost dedicate în exclusivitate strategiei împotriva inundaţiilor.

S-a elaborat strategia în domeniul dezvoltării apelor, precum şi de luptă şi de apărare împotriva inundaţiilor. Habar n-are doamna ministru Sulfina Barbu că au fost elaborate în anul 2003, pe baza schimbărilor climatice... Ştiţi ceva? În domeniul protecţiei mediului, Guvernul Năstase v-a dat o maşină la cheie. Dumneavoastră nici măcar nu puteţi să-i puneţi benzină.

Vorbiţi de paragina din domeniul sistemului de protecţie a mediului?! Dumneavoastră, care aţi distrus model instituţional european implementat de Guvernul Năstase printr-un program PHARE de 3,5 milioane euro?

Dumneavoastră, care aţi schimbat în sistemul de gospodărire a apelor specialiştii în plină criză a inundaţiilor?

Nu e adevărat că pentru lucrările de pe râul Bistra s-au acordat 300 de miliarde de lei. Nu e adevărat că s-a decontat vreo lucrare pentru cantonul Obreja din judeţul Caraş-Severin, dar este adevărat, doamnelor şi domnilor, că au încredinţat direct o lucrare de infrastructură tot în judeţul Caraş-Severin, în sumă de 135 de miliarde pentru o firmă care nici măcar nu are staţie de betoane. (Aplauze din partea Opoziţiei).

Aţi spus, prin punctul de vedere pe care l-aţi prezentat, că în România fenomenele meteo au atins în acest an maxime istorice. Maxime istorice, doamnelor şi domnilor, dublate de maxime istorice de incompetenţă ale actualului guvern.

După şase valuri de inundaţii, cum aţi spus, preşedintele şi premierul au reuşit, în sfârşit, să-şi facă rost de o viitură de protocol, o viitură de protocol previzibilă şi localizabilă. A fost chemat chiar regimentul de gardă pentru a ridica un dig pe care puteau să-l facă localnicii.

S-a jucat o operetă proastă, în timp ce oamenii din Tuzla şi din Bărbuleşti stăteau sub ape.

Pentru actuala putere, doamnelor şi domnilor, România se reduce doar la zonele unde poate ajunge regimentul de gardă. Dumneavoastră spuneaţi, domnule ministru Olteanu, că aţi reuşit rezolvarea...

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, vă rog să încheiaţi, aţi depăşit timpul.

Doamna Rovana Plumb:

Închei, domnule preşedinte, imediat.

Spuneaţi că aţi reuşit rezolvarea problemelor cetăţenilor din zonele sinistrate. Aveţi curajul să spuneţi acelaşi lucru şi cetăţenilor care sunt aici, astăzi, în faţa noastră, şi vin din zonele sinistrate? (Aplauze din partea Opoziţiei).

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, deoarece au fost colegi care au boicotat finalul dumneavoastră de discurs, care era apoteotic, mai aveţi încă 30 de secunde. (Rumoare în sală).

Doamna Rovana Plumb:

Închei, domnule preşedinte spunând: nepăsare, numele tău este Guvernul Alianţei! (Aplauze din partea Opoziţiei).

Domnul Adrian Năstase:

Rog să se consemneze în stenogramă că aplauzele au venit în mare măsură şi din zona Coaliţiei?! Nu erau mai mulţi colegi care...

Stimaţi colegi, domnul deputat Mircovici, din partea Grupului de minorităţi, care până acum n-au cerut cuvântul, dar au dreptul să facă acest lucru, mi-a solicitat să spună câteva cuvinte.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Niculae Mircovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Vorbesc în nume personal, şi nu în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Şi vorbesc din următorul considerent: având un acord politic cu alianţa, e firesc că nu pot vota moţiunea Partidului Social Democrat, respectând ceea ce Grupul minorităţilor naţionale a stabilit - să sprijine alianţa de guvernare. Fiind dintr-o zonă calamitată din judeţul Timiş şi având o mare parte din voturi din această zonă, pe de altă parte, nu pot să votez împotriva moţiunii Partidului Social Democrat, pentru că şi una şi alta au anumite elemente de adevăr.

Nu m-am pregătit să iau cuvântul. Iau cuvântul din următorul considerent: am renunţat la cariera militară pentru a veni în Parlamentul României. Mi-e ruşine că sunt deputat în Parlamentul României. Mi-e ruşine pentru faptul că s-a ajuns la situaţia ca nişte fenomene naturale grave să reprezinte capital politic pentru Partidul Social Democrat care, patru ani cât a guvernat, nu a ţinut cont de nişte recomandări care au fost făcute în ideea de a conduce către structurile administrativ-teritoriale nişte decizii care ar fi putut influenţa renunţarea la astfel de situaţii şi la prevenirea sau dacă nu la uşurarea cel puţin a efectelor unor astfel de situaţii.

Am luat cuvântul şi pentru faptul că sprijinind Alianţa de guvernare, am găsit situaţii în care soluţiile puteau fi mult mai bune decât cele care au fost adoptate în ceea ce priveşte evenimentele din Banat.

La momentul respectiv, am făcut o declaraţie politică. Era în prima fază a inundaţiilor, am încercat să dau şi nişte soluţii. N-a interesat presa, n-a interesat puterea, n-a interesat opoziţia. Era venită din partea unui minoritar.

Pentru că Bulgaria este ţara mamă a minorităţii bulgare din România, doamnelor şi domnilor, aş vrea să vă dau un singur sfat: începând cu 25 iunie, Bulgaria a intrat într-o criză politică similară celei în care suntem noi în momentul de faţă.

Pe 16 august au găsit soluţia şi, culmea, Ministerul pentru dezastre, care există în organigrama Guvernului bulgar, este condus de un turc, şi efectele inundaţiilor în Bulgaria au fost mai mici decât efectele care sunt la noi.

Închei cu următoarea remarcă: nu pot fi în nici un fel de acord cu acuzele care au fost aduse domnului ministru Borbey. Personal, l-am văzut în mai multe situaţii în Banat şi poate că a fost unul dintre cei mai serioşi membri ai Guvernului, care a acţionat pentru limitarea acestor inundaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Au cuvântul, în final, pentru a comenta dezbaterile, pentru a răspunde la unele întrebări, reprezentanţii Guvernului, mai întâi domnul ministru Borbely, iar apoi domnul ministru Bogdan Olteanu.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Borbely Laszlo:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Într-adevăr, mi-a lăsat un gust amar această discuţie de astăzi. Am treabă şi avem cu toţii treabă.

În legătură cu sinistraţii care sunt aici, să ştiţi că în această perioadă, atât în judeţul Vrancea, cât şi în judeţul Galaţi, cât şi în alte judeţe, am stat de vorbă de foarte multe ori cu cetăţenii, care ştiu cel mai bine ce li s-a întâmplat şi de ce au nevoie.

Să ştiţi că avem curajul să stăm faţă în faţă şi să discutăm, şi în aceste luni de zile consider că un ministru nu poate fi zilnic în judeţele inundate, dar trebuie să meargă să vadă şi la faţa locului şi să ia măsurile care sunt necesare pentru reconstrucţie.

Eu cred că asta am făcut în aceste luni. Îi invit de fapt pe cei care au venit de la Cosmeşti, pentru că nu înşir aici datele pe care le am, stimaţi colegi, dar vreau să informez ce este la dânşii în comună, vreau să aud ce ne propun şi, în continuare, vom face ceea ce avem de făcut.

Deci, după şedinţă, rog să ne întâlnim şi să discutăm aceste probleme. (Aplauze).

În legătură cu afirmaţiile care s-au făcut, am constatat că ceea ce am declarat aici, şi cu mare respect o să-i dau un exemplar din răspunsul meu la această moţiune domnului deputat Tănăsescu, care a avut o funcţie importantă în guvern timp de patru ani de zile, şi la Făcăeni nu trebuia să-i lăsaţi pe colegii dumneavoastră din Guvern să luaţi o decizie după patru luni de zile sau trei luni de zile după ce au fost construite casele. Acele 33 de case, domnule deputat.

La ceea ce v-aţi referit au fost pur şi simplu nu ştiu de unde scoase aceste cifre. Ceea ce v-am explicat eu este foarte clar, Guvernul a alocat până în momentul de faţă 36 de milioane de euro, din care 10 milioane de euro au fost mobilizate din sursele Ministerului Transporturilor şi am reconstruit până acum, până vineri, şi văd că sunt unele discuţii deja făcute înainte şi nici n-aţi ascultat ceea ce v-am spus eu, pentru că altfel măcar reflectaţi la această cifră, până vineri se predau la sinistraţi 261 de case.

Până la sfârşitul lunii noiembrie, 905. Şi le vom preda. Fiţi convinşi!

În legătură cu refacerea infrastructurii, nu ştiu dacă mai este în sală domnul deputat din partea PSD-ului care a zis că zero lei, zero bani şi zero infrastructură refăcută.

Păi, domnule deputat, păi dacă erau zero lei, zero bani, dumneavoastră n-aţi reuşi să circulaţi pe drumurile şi căile ferate din România. Păi cum se poate ca un deputat în Parlamentul României să fie atât de inconştient. (Aplauze).

S-au alocat în această perioadă circa 3000 de miliarde de lei, că e mult, că e puţin, apreciaţi şi dumneavoastră, pentru refacerea infrastructurii, mâine, în şedinţă de Guvern, eu sper, cel puţin 2000 de miliarde de lei vechi să fie alocaţi, şi lucrăm în continuare. Păi, au căzut 200 de poduri care ţin de Ministerul Transporturilor. Credeţi că s-ar putea circula pe aceste poduri dacă nu se alocau fonduri?

Şi, haideţi să vorbim puţin şi despre jandarmii, care unii stau în apă de luni de zile, haideţi să vorbim şi despre primari şi toţi cei care au pus umărul. Haideţi să nu arătăm cu degetul unul la celălalt. Haideţi să punem umărul şi să reconstruim ţara, pentru că e nevoie să reconstruim.

În acest demers, ştiu şi deputaţii, şi cei care vin din judeţ, îi primesc pe toţi la minister, mă duc în judeţe şi încerc, împreună cu colegii mei, să reparăm ceea ce nu au făcut unii între 2000 şi 2004, şi apropo de bani, domnule deputat, dacă vorbim de bani, trebuia să vă uitaţi mai bine pentru ce cheltuiesc banul public. Pentru că s-au construit 423 de săli de sport şi a fost bine şi a fost un program bine recepţionat de către populaţie. Dar din 423 de săli de sport, eu mă ocup să repar în 163, pentru că a fost un proiect prost, s-au băgat bani cu nemiluita în aceste săli de sport, în comune unde se putea cu săli de gimnastică, şi acum, într-adevăr, am făcut un nou proiect, un proiect mai mare, arondat la mai multe şcoli, şi un proiect de tip sală de gimnastică.

Aşa se cheltuie banii publici, domnule deputat. (Aplauze) Îmi pare rău şi efectiv să mă credeţi, eu n-aş fi venit la microfon dacă n-aş fi auzit acuze total nefondate şi lipsite de orice fărâmă de realitate. N-am auzit în schimb, nu vă supăraţi, poate eu nu am fost atent, n-am auzit propuneri viabile. Haideţi să ne ajutăm reciproc. Veniţi cu propuneri, 10 puncte în care spuneţi: ministrul Borbely să meargă şi să facă cutare lucru. Ministrul Borbely este un ministru responsabil şi colegii sunt miniştri responsabili.

Este un an cum n-am mai avut în România, credeţi-ne! Şi dacă credeţi că nu este un an de excepţie, uitaţi-vă la CNN şi la Euronews. Deci, este un an de excepţie pentru România. Trebuie să punem cu toţii umărul şi aceasta este sarcina... şi în Guvern, şi autorităţile publice locale care în judeţul Bacău şi acum se chinuie să dea terenuri, şi nu este vina Guvernului, ci a celor care acolo se ceartă pe terenuri şi nu reuşesc să strămute satele. Noi avem treabă de făcut şi asta o să facem în continuare.

Acesta este apelul nostru către dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

În continuare, îi dau cuvântul domnului ministru Bogdan Olteanu. La sfârşit, drepturile la replică solicitate de domnul Mănăstireanu şi de domnul Mihai Tănăsescu.

Dacă mai doreşte cineva drept la replică pe baze regulamentare, am să-l acord şi pentru cei care vor cere suplimentarea.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule preşedinte,

Am auzit de multe ori în ultimele minute, aici, cuvântul minciună. Cuvântul minciună vă este cu siguranţă foarte bine cunoscut, domnilor colegi, pentru că aţi practicat-o chiar astăzi.

Unul dintre colegii care au vorbit azi au vorbit de lacuri ţinute pline pe Siret. Domnule coleg, care acum lipsiţi pentru că aţi vorbit şi nu vă interesează de fapt ce are Guvernul să vă răspundă, v-o spun foarte clar şi anchetele făcute de noi au dovedit-o, acumulările de pe Siret, de la Galbeni, de la Răcăciuni, de la Bereşti, de la Călimăneşti au fost golite înainte de inundaţiile din iulie. Au preluat o mare parte a apelor.

Dar a plouat, a plouat, domnule deputat Nica. Au plouat 150 de litri pe metru pătrat, dacă nu ştiaţi. Poate trăiţi într-o altă ţară, domnule deputat. (Vociferări).

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vă rog să nu mai distribuiţi documente în sală.

În ceea ce priveşte ceea ce spune domnul ministru, cei care ştiu cel mai bine sunt cei care participă astăzi la dezbateri, de la Cosmeşti, ei ştiu foarte bine care a fost situaţia acolo.

Va rog, domnule ministru, să continuaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru intervenţie.

Ca şi la moţiunea de săptămâna trecută, PSD arată din nou că trăieşte într-o altă lume. Săptămâna trecută trăia într-o lume în care afacerile mergeau prost în lumea PSD-ului. Nu i-am compătimit pentru asta, am spus că e de unde.

Astăzi, PSD spune că anul acesta nu a plouat. E cam mult de data aceasta, domnilor colegi; astăzi PSD spune că se preocupă de protecţia mediului.

Să vă spun ce s-a întâmplat în 2002? În 2002, când Compania "Apele Române" a vândut toate utilajele pe care le avea în dotare, astfel încât n-au mai putut fi întreţinute râurile? Când în 2002, Regia Apele Române a vândut bărcile de salvare, a vândut pompele, aşa încât nu am mai găsit cu ce să lucrăm? Să vă spun preocuparea pentru mediu a guvernării PSD a culminat cu desfiinţarea Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, care a fost reînfiinţat doar în urma presiunii Uniunii Europene? Aţi desfiinţat Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, de atâta preocupare pentru mediu.

Şi, în cele din urmă, astăzi, prin vocea preşedintelui Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, PSD se opune, înţeleg, alocării de bani pentru combaterea efectelor inundaţiilor?

Înţeleg, domnilor colegi, că nu sunteţi de acord decât cu alocările pe care le faceţi dumneavoastră. (Rumoare)

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Nu am să dau cuvântul decât pentru drepturile la replică prevăzute în Regulament. De aceea, sunt convins că aţi vrea să continuăm această dezbatere.

Eu sunt foarte bucuros, deocamdată, că această moţiune, indiferent de votul final, a prilejuit posibilitatea unei întâlniri între domnul ministru şi invitaţii de la Cosmeşti. Este deja un lucru câştigat. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Să vedem şi mai departe, ce se poate face, pentru ca, într-adevăr, noi să ne îndeplinim atribuţiile pe care le avem.

Invit la microfon pe colegul nostru, Mănăstireanu, pentru un drept la replică, care nu va depăşi două minute.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

În primul rând, aş vrea să-mi cer scuze faţă de cetăţenii care sunt astăzi invitaţi aici, pentru neplăcuta discuţie la care asistaţi, dar vă asigur că tot ceea ce v-am spus noi, reprezentanţii PSD-ului, nu sunt decât adevăruri pure. (Rumoare)

Domnilor miniştri,

Eu va înţeleg nervozitatea, pentru că adevărul întotdeauna supără. Dar, domnule Borbely, îmi pare foarte rău, se pare că nu aţi ascultat bine ceea ce v-am spus, am spus că s-au alocat fonduri. Şi-au alocat, recunoaştem, dar nu s-a refăcut nimic. Înţelegeţi sensul acestui cuvânt "nimic"?

Dacă tot vă lăudaţi că sunteţi foarte informat, ştiţi că la CET-Govora, nici în ziua de astăzi nu ajunge cărbunele, pentru că linia de cale ferată nu este reparată? Ştiţi sau nu ştiţi? (Aplauze).

Aţi spus că avem un an cum n-am mai avut. Recunoaştem, aşa este. Dumnezeu aşa a gândit şi a vrut, probabil. Dar, avem şi un Guvern cum n-a mai avut România din 1990 încoace: dezastruos! Spuneţi că aţi făcut ceva. N-aţi făcut nimic, pentru că şi acum colegii noştri, care stau în Moldova, merg prin Braşov acasă.

Dumneavoastră vă plimbaţi cu maşina? Nu, zburaţi cu elicopterele! Vă rog să reveniţi cu picioarele pe pamânt!

Aţi dat termene reale pentru tot ceea ce aţi vrut să reconstruiţi. Intenţia a fost bună, dar faptele au rămas fără nici un fel de ecou şi de finalitate.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vă rog foarte mult, pe chestiunea dreptului la replică, pe chestiunile concrete care au fost ridicate, nu o intervenţie pe fond.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc. Şi am să închei, spunându-vă: aţi făcut propunerea să mergem în teritoriu. Suntem cu toţii de acord cu ea, şi vă propun să suspendăm orice discuţie pe Regulament şi să ne deplasăm în zonele calamitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Mihai Tănăsescu.

După aceea, este adevărat, şi domnul deputat Dan Nica, care a fost menţionat. După aceea, trecem la vot.

Aveţi cuvântul, domnule deputat, strict la chestiunea care a fost menţionată.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Strict la chestiune, domnule preşedinte.

Am să-l rog pe domnul ministru Olteanu să-i înmâneze şi domnului ministru Borbely documentul care a fost împărţit sălii. Dar, de fapt, aşa lucrează Coaliţia, nu ştie stânga ce face dreapta.

În momentul în care domnul ministru Borbely ar fi avut acest document de la colegul său, domnul ministru Olteanu, pe care l-am primit în această dimineaţă, am înţeles că l-aţi primit acum... aţi fi văzut că ce am spus eu este corect. Acest document este o minciună de cifre, şi, sigur, cu toată dragostea şi prietenia, o să stau din timpul meu, să-i ofer domnului Borbely, să-i explic de ce acest document este minciună.

Domnul ministru vrea propuneri concrete. Sigur, aceste propuneri concrete au fost făcute de către noi din 19 iulie. Acest proiect de lege, pe care nu vreţi să-l promovaţi, domnilor, acest proiect de lege care este privind sprijinirea populaţiei în vederea diminuării efectelor produse de inundaţii. Nu vreţi să-l introduceţi pe ordinea de zi.

Haideţi, dacă sunteţi aşa de deschişi, astăzi, să preluăm în regim de urgenţă, să discutăm acest proiect de lege, să lăsăm Regulamentul deoparte, şi să ajutăm oamenii pentru a scăpa de aceste necazuri pe care le au.

Acestea sunt propunerile noastre concrete, domnilor miniştri, nu vorbe goale şi nu demagogie! (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Nica.

Domnule deputat, ce vreţi să-mi arătaţi, că nu ştiţi la ce se referă Regulamentul?

Dreptul la replică vizează colegii care au fost menţionaţi şi care pot să intervină pentru a spune ceva în apărarea lor.

Deci, vă rog foarte mult, citiţi Regulamentul!

Domnul deputat Nica.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Vreau să încep prin a-i mulţumi domnului ministru Borbely, că a ascultat de acest apel pe care l-am făcut, şi va avea această întâlnire cu aceşti oameni necăjiţi şi care aşteaptă o soluţie de la dânsul.

Şi-i mulţumesc în numele grupului social-democrat, şi-n numele acestor oameni. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL-PD).

Domnule preşedinte,

Domnul Bogdan Olteanu m-a acuzat că sunt mincinos. Mi-a spus că la Călimăneşti toate lucrurile au fost în regulă. Că nu e adevărat că, cu o zi înainte, se trecea Siretul cu piciorul şi că nu este adevărat că a doua zi a venit peste Cosmeşti, primul sat din judeţul Galaţi, fluviul, egal cu debitul Dunării. Că toate aceste lucruri nu sunt adevărate. Mi-am permis, şi i-am dat, şi-mi cer scuze pentru impoliteţea care am comis-o, domnule preşedinte, documentul oficial de la Administraţia Apelor Române domnului ministru Olteanu, pentru că în Guvern se petrece un lucru inacceptabil. Sunt miniştri minţiţi! Minţiţi! Minţiţi! (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Şi această chestiune trebuie să înceteze. Este inadmisibil ca un ministru atât de onorabil, cum este domnul Bogdan Olteanu, să fie pus în situaţia să vină în faţa Camerei Deputaţilor fără o minimă informare, fără să i se pună la dispoziţie documentele pe care, culmea!, noi le-am primit ca urmare a solicitărilor noastre.

Şi această chestiune, domnule ministru, vreau să vă spun că vă compătimesc, dar, realitatea este aceea pe care v-am spus-o: datorită incompetenţei şi nepăsării, lacurile de acumulare, din fericire am şi o copie, au fost menţinute la o capacitate de 99%, începând din 8 iulie, data la care a fost emisă avertizarea că vor veni inundaţiile. Şi, în loc să înceapă procesul de golire a lacurilor de acumulare, inclusiv de la Călimăneşti, acestea au fost menţinute pline.

Când a venit ploaia de sus, din Moldova, s-au speriat şi au dat drumul ...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, aţi explicat acest lucru, l-aţi o dată.

Domnul Dan Nica:

Domnule preşedinte,

Acesta a fost dreptul la replică şi vă mulţumesc că mi l-aţi acordat.

Încă o dată, regretele mele pentru domnul ministru Olteanu. N-aş vrea să fiu în pielea dânsului şi să fiu pus în asemenea situaţie grea.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Poate cu altă ocazie, va avea loc chiar o dezbatere între parlamentarii Coaliţiei şi parlamentarii Opoziţiei.

Deocamdată, din păcate, Guvernul a fost lăsat singur în faţa celor care au luat cuvântul din partea Opoziţiei. În sfârşit, nu vreau eu să comentez strategiile de dezbatere. Ceea ce este sigur, este că am ajuns la momentul votului.

Rog liderii de grup să-i invite în sală pe toţi parlamentarii.

Vă rog, în legătură cu procedura.

Vă rog, domnule deputat Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Având în vedere importanţa acestei moţiuni, v-aş ruga ca votul să se desfăşoare prin apel nominal.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt şi alte propuneri pentru modalitatea de vot?

Vă rog, domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Având în vedere graba colegilor noştri de a rezolva problemele ţării, propun un vot mult mai rapid, cel cu ridicarea mâinilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Da, domnul deputat Nicolicea, pe chestiuni de procedură, bănuiesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Propun votul deschis, prin ridicare în picioare, ca să-i vadă toată ţara. (Aplauze).

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Avem trei propuneri. Am să le supun votului dumneavoastră în ordinea în care au fost făcute.

Prima propunere: votul deschis prin apel nominal.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 112 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 136 voturi împotrivă.

Propunerea nu a fost aprobată.

Următoarea modalitate de vot propusă: votul deschis cu ridicare de mâini.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 138 voturi pentru.

Împotrivă? 112 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Stimaţi colegi,

Această propunere a fost aprobată. Nu are rost să trecem la varianta a treia, propusă de domnul deputat Nicolicea. De aceea, supun votului dumneavoastră moţiunea. Urmează să ne pronunţăm asupra moţiunii simple, care a fost prezentată şi dezbătută.

Supun votului dumneavoastră moţiunea simplă.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 113 voturi pentru.

Împotrivă? 138 voturi împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Rezultatul votului: 113 voturi pentru, 138 voturi împotrivă şi 7 abţineri.

Domnul deputat Băeşu, pe o chestiune de procedură referitoare la explicaţia votului.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere că sunt deputat de Vadu-Roşca, vă rog frumos să-mi permiteţi să spun câteva lucruri în justificarea votului.

Domnul ministru Borbely ne-a invitat să ne uităm la BBC şi CNN şi alte posturi de televiziune americane. Acolo o să vedem că americanii au dat dezastrelor două nume: Rita şi Catrina. Avem şi noi un nume pentru dezastrul naţional: Sulfina!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă mulţumesc pentru intervenţie.

Stimaţi colegi,

Întrerupem lucrările în acest moment.

Reluăm lucrările, conform programului, după o pauză, aşa cum am stabilit, la orele 15,00.

Între timp, la orele 13,00 vom avea şedinţa Biroului permanent.

Vă mulţumesc.