Dezbateri parlamentare

Domnul Eugen Nicolicea:

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, şi anume alocuţiuni dedicate Zilei internaţionale a democraţiei.

Dau cuvântul domnului Vasile Bleotu, din partea Partidului Social Democrat.

Se pregăteşte domnul Lucian Augustin Bolcaş, din partea Partidului România Mare şi rog celelalte grupuri care doresc să aibă alocuţiuni să se înscrie.

Vă rog să luaţi loc în bancă.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Statele lumii au marcat pentru prima dată Ziua internaţională a democraţiei în data de 15 septembrie.

Decizia privind sărbătorirea acestei zile a fost luată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la data de 8 noiembrie 2007, ca rezultat al unei propuneri avansate iniţial de Qatar şi un grup de opt state, printre care şi România.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat salută sărbătorirea acestei zile, considerând că democraţia este conceptul de bază al civilizaţiei avansate, iar promovarea valorilor democratice este singura garanţie a unei vieţi libere şi prospere.

De asemenea, partidul nostru a susţinut cu tărie eforturile depuse de România în promovarea conceptelor şi practicilor democratice în plan internaţional, dintre care enumăr: găzduirea celei de a III-a Conferinţe Internaţionale a Democraţiilor Noi sau Restaurate, care s-a desfăşurat la Bucureşti în 2-4 septembrie 1997; asigurarea Preşedinţiei Mişcării Democraţiilor Noi sau Restaurate în această perioadă; iniţierea şi promovarea în perioada 2000-2005, în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a Comisiei Drepturilor Omului a unei serii de rezoluţii privind democraţia, statul de drept şi drepturile omului; organizarea unei conferinţe subregionale în cadrul procesului Comunitatea democraţiilor, cu tema "Parteneriatul între guverne, societatea civilă şi organizaţiile internaţionale, prin întărirea democraţiei", desfăşurată în 15 noiembrie 2003; coordonarea, în perioada 16 februarie 2005, sub auspiciile Comunităţii democraţiilor, a unei misiuni internaţionale de experţi pentru schimb de experienţă şi pentru asistenţă democratică în Georgia; asigurarea, în anul 2007, a Preşedinţiei Grupului de lucru privind Cooperarea regională şi interregională pentru guvernare democratică a Comunităţii democraţiilor; contribuţii voluntare la fondul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Democraţie şi la fondul ONU pentru asistenţă Electorală; reprezentarea Grupului est-european la ONU în cadrul Consiliului Consultativ al celei de a VI-a Conferinţe Internaţionale a Democraţiilor Noi sau Restaurate şi în Consiliul Consultativ al Fondului Naţiunilor Unite pentru Democraţie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul, din partea Partidului România Mare, domnului Lucian Augustin Bolcaş.

Se pregăteşte domnul Dragoş Dumitriu, din partea Partidului Conservator.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Mi se pare absolut paradoxal, dar bine-venit, faptul că omagiem Ziua democraţiei, sub cupola Parlamentului.

Dacă vreţi, suntem produsul democraţiei, dacă vreţi, suntem fundamentul democraţiei şi acest rol al nostru nu trebuie să îl uităm.

Democraţia înţeleasă ca simplă libertate mi se pare un concept absurd. Desigur, oricine are dreptul să mă asculte sau să nu mă asculte în acest moment, şi aceasta este democraţie. Dar, desigur, oricine are dreptul să-mi aducă alte argumente decât cele pe care le folosesc eu, şi aceasta este într-adevăr democraţia.

Democraţia însă fără limite şi concepută ca simplă libertate se transformă în contrariul ei.

Mai mult decât oricând, astăzi, de Ziua democraţiei, vreau să subliniez faptul că exacerbarea unor anume aşa-zise libertăţi, exacerbarea unor aşa-numite drepturi, mai mult sau mai puţin individuale sau colective, nu reprezintă democraţie, ci contrariul său.

Dacă ne cunoaştem limitele, vom şti să nu permitem ca democraţia să se transforme în anarhie, ceea ce mulţi o doresc, din păcate, în zilele noastre.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă rog să luaţi act că mă simt foarte mândru să pot vorbi despre democraţie în acest for democratic.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dragoş Dumitriu, din partea Partidului Conservator.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Cred că prezenţa în sală, în acest moment, şi mai ales atenţia de care se bucură această manifestare denotă foarte mult câtă democraţie avem în ţară în momentul de faţă.

Practic, noi vorbim de la tribuna unui parlament care funcţionează ca o maşină de vot; vorbim de la tribuna unui parlament lipsit de instrumentele sale fundamentale, şi anume moţiunea simplă, care, în loc să-şi facă efectul normal, şi anume să ducă la demiterea ministrului, nu mai are niciun rol. Moţiunea de cenzură a devenit o armă politică utilizată mai mult pentru şantaj. Aceasta este democraţie?

Sau vorbim cumva unui electorat interesat de proiecte politice, de programe? Nicicum. Vorbim unui electorat devenit mercenar. Lor ne adresăm, pe ei îi plătim, în fapt, nu îi învăţăm ceea ce este bine sau ceea ce nu este bine şi trebuie făcut, trebuie reparat.

Vorbim de la tribuna unui parlament care a votat o lege electorală care nu mai este astăzi pe placul nimănui, pentru că este plină de greşeli, aflată într-o confuzie totală, o lege pe care mulţi ar dori să o schimbe, unii chiar radical, chiar s-o înlocuiască cu vechile prevederi.

Vorbim, practic, de la tribuna unui parlament care permite funcţionarea în ilegalitate a unor instituţii fundamentale ale statului, cum ar fi Curtea de Conturi; vorbim, practic, despre instituţii care funcţionează doar pe hârtie. Aceasta nu mi se pare a fi democraţie!

Şi îmi aduc aminte, în '90, când Brucan a rostit două adevăruri care ne-au supărat. Şi anume faptul că "Vor mai trebui să treacă 15 ani până când în România să se instaureze democraţia", şi aici s-a înşelat - iată că au trecut aproape 20 de ani şi nu se întrezăresc speranţe că democraţia va fi în România. Şi al doilea adevăr, pe care l-am negat atunci, care ne-a enervat, dar pe care trebuie să îl recunoaştem astăzi, că "Românii sunt stupid people".

Într-adevăr, asta dovedim că suntem şi noi ca politicieni, şi electoratul căruia noi ne adresăm, din păcate. Pentru că speranţa unei schimbări ar trebui să vină de la electorat, însă nu vine. De la electorat nu vin decât cereri pentru ca sistemul să meargă înainte, şpaga să fie din ce în ce mai mare, mita, fie ea electorală, fie ea directă pentru diverse servicii, să continue să fie mai mare.

Acesta este adevărul, aşa încât, îmi pare rău, dar această zi a democraţiei, sărbătorită prin prezenţa, sau mai bine zis prin absenţa a 90% dintre parlamentari, în fapt ar trebui să fie o zi oarecum în doliu pentru democraţia românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că este un moment bine-venit pentru a ne gândi în baza cărui fapt putem discuta astăzi despre democraţie în România.

Cred că este momentul să ne aducem aminte, că, dacă n-ar fi avut loc Revoluţia din decembrie 1989, care a început la Timişoara şi care ne-a adus un sistem democratic prin sacrificiul, prin jertfa unor concetăţeni ai noştri, astăzi n-am fi putut vorbi despre democraţie în România şi n-am fi avut astăzi această instituţie de bază a oricărei democraţii, şi anume Parlamentul.

Dincolo de aceasta, cred că este momentul să ne aducem aminte că au avut loc transformări extrem de importante în societatea românească, în trecerea de la dictatură la statul democratic pe care-l cunoaşte România astăzi. Şi aceste transformări n-au fost uşoare, n-au fost liniare, au fost mai degrabă sinuoase, dar cred că putem să vorbim despre un mare succes. Dincolo de deficienţe, care au fost amintite aici de anumiţi colegi, cred că inclusiv în ceea ce priveşte construcţia democratică din România, în ceea ce priveşte politica în domeniul minorităţilor naţionale, putem vorbi despre un succes. Iar consfinţirea şi recunoaşterea internaţională a acestui succes îl reprezintă aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Nu cred că procesul s-a încheiat, cred că este un proces continuu de edificare şi de îmbunătăţire a sistemului democratic din România. Dar, revin cu afirmaţia: cred că România poate să fie mândră de sistemul democratic pe care l-a edificat după o cruntă dictatură, pe care mulţi dintre noi am trăit-o.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Vorbim astăzi de la acest microfon despre democraţie, într-o ţară în care, într-adevăr, multe dintre instrumentele democraţiei funcţionează.

Avem o constituţie, aşa cum o avem, prin care s-a instaurat un sistem democratic, prin care, în limitele acestei constituţii şi în limitele legilor pe care le avem, poporul, într-adevăr, îşi poate spune cuvântul, prin reprezentanţii săi.

Totodată, suntem într-o perioadă în care încă ne temem de anumite cuvinte, prin care, de fapt, însăşi democraţia ar trebui să-şi spună cuvântul. Ne temem de cuvinte ca "subsidiaritate", cuvinte ca "autonomie"; ne temem de ideea ca o comunitate să aibă dreptul să-şi spună cuvântul în acele lucruri care o vizează direct, să aibă chiar un rol decizional în acele decizii pe care să le ia pentru ea însăşi.

Suntem într-o perioadă, totodată, în care există un partid care promite în campania electorală să reducă rolul Parlamentului, să mărească rolul preşedintelui, deci, în loc de descentralizare, se promite o centralizare. O schimbare într-un alt sistem democratic, iubit de unii, care tot democraţie se cheamă, ca unele sisteme existente cam la est de noi.

Ne aflăm într-o astfel de situaţie şi eu, cu toate că sunt de acord că avem o lege proastă pentru alegerea Parlamentului, o lege nedemocratică, care opreşte să candideze pe toţi cetăţenii - unii dintre ei, dacă n-au banii necesari ca să depună acea garanţie, nu pot candida; este o prevedere total neconstituţională, pe care, din păcate, Curtea Constituţională a găsit-o constituţională. Deci, cu toate acestea, sper să fie ales un parlament care să menţină această democraţie în România, mai mult, s-o aprofundeze.

Cu această speranţă cred că putem porni în campania noastră electorală.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.