Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă dezbaterea situaţiei politice actuale şi adoptarea unei declaraţii cu caracter politic, conform art. 1 punctul 22 din Regulamentul şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, au hotărât să propună timpul maxim afectat pentru dezbateri, după cum urmează: prezentării şi adoptării unei declaraţii cu caracter politic i se rezervă maximum 5 minute, iar grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor li se alocă timpul maxim de 10 minute pentru fiecare grup parlamentar.

Îl invit la microfon pe domnul Ovidiu Ganţ, reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din România, pentru a prezenta această declaraţie.

Vă rog să luaţi loc în sală, să ascultăm această declaraţie politică.

Domnule deputat Ganţ, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Parlamentul României, reunit în şedinţa comună în data de 20 octombrie 2009, în baza art. 1 punctul 22 din Regulamentul şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, constatând existenţa unei majorităţi parlamentare transparente, adoptă prezenta declaraţie:

1. Îşi afirmă susţinerea pentru desemnarea domnului Klaus Werner Iohannis drept candidat pentru funcţia de prim-ministru. Un Guvern de specialişti, condus de un premier independent faţă de partidele politice parlamentare este singura opţiune realistă pentru atingerea celor trei priorităţi imediate ale României: organizarea de alegeri libere şi corecte, gestionarea problemelor economice urgente ale ţării şi reclădirea încrederii dintre Guvern şi partenerii săi instituţionali.
2. Solicită preşedintelui Traian Băsescu retragerea propunerii fără susţinere parlamentară făcută pentru funcţia de prim-ministru. Candidatul desemnat, domnul Lucian Croitoru, este în imposibilitatea de a obţine susţinerea unei majorităţi parlamentare, iar continuarea demersurilor în care este angrenat înseamnă prelungirea crizei politice şi amplificarea costurilor economice şi sociale ale acesteia.
3. Cere Preşedintelui României să desemneze un candidat pentru funcţia de prim-ministru în persoana domnului Klaus Werner Iohannis, având în vedere că acesta este susţinut de o majoritate absolută şi transparentă în Parlament.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă invit la dezbateri generale.

Aveţi vreo intervenţie pe procedură?

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Doamnă preşedinte, vă cer scuze!

Am o rectificare pentru stenogramă.

Data este 21 octombrie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Intrăm în dezbaterea susţinută de grupurile parlamentare.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cezar Florin Preda, reprezentantul Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Domnul Cezar Florin Preda:

Doamnă preşedinte, Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aseară, când am fost anunţat că avem această şedinţă comună, mi s-a zis că trebuie să spunem şi noi, Grupurile parlamentare ale PD-L, ceva la acest punct din ordinea de zi şi m-am frământat câteva minute, întrebându-mă ce voi spune. (Rumoare în sală.)

Aşa cum v-am obişnuit - că am spus câte ceva de la acest microfon -, o să vă spun câte ceva şi astăzi.

În primul rând, v-aş spune că data nu era greşită, domnule deputat Ganţ, este data de la GRIVCO. (Aplauze.)

Acum aţi întors-o!

Atunci s-a stabilit, dar este bine că aţi corectat-o astăzi.

Este o instituţie fundamentală a statului care, astăzi, se află în faţa unei acţiuni care ar discredita-o încă o dată, dar o facem, pentru că dumneavoastră, PSD, PNL, UDMR - şi am văzut acum, paradoxal, şi minorităţile -, o vreţi, pentru că aşa este ordinul primit de la şefii dumneavoastră, şi o faceţi.

Aţi mai făcut-o o dată în 2007 şi aţi primit răspunsul care nu v-a întors sub nicio formă din aceste acţiuni, care, din punctul nostru de vedere, subminează fundamental democraţia.

Ne acuzaţi pe noi că nu suntem democratici, că nu vedem o majoritate constituită, cu bună ştiinţă faceţi abstracţie de ceea ce însemnă prevederile constituţionale şi încercaţi prin forţa unei majorităţi ostile cetăţenilor României să vă impuneţi punctul de vedere.

Stimaţi colegi, Nu veţi reuşi să-l obligaţi pe Preşedintele României să facă altceva decât ceea ce majoritatea dintre dumneavoastră aţi prevăzut în Constituţia revizuită în 2003.

Nu eu am revizuit Constituţia, nu eu am făcut din războiul Năstase-Iliescu capăt de ţară, nu eu am vrut să-i dau noului preşedinte Adrian Năstase drepturi pe care prim-ministrul să nu i le mai poată lua, ci dumneavoastră aţi făcut-o, şi acum o trageţi. (Aplauze.)

Domnilor lideri, Aveaţi posibilitatea să atacaţi la Curtea Constituţională imediat dreptul preşedintelui de a desemna un prim-ministru.

Nu aţi fi făcut-o, pentru că aţi fi primit un răspuns care v-ar fi demonetizat această acţiune, un răspuns prin care nu dumneavoastră impuneţi prim-ministrul României.

Eu nu sunt jurist, dar în art. 89 alin. (1) din Constituţie se vorbeşte despre dizolvarea Parlamentului.

Dragi colegi jurişti, De ce se mai prevede că Parlamentul poate fi dizolvat dacă pică două guverne?

Deci, iată, se constituie o majoritate ostilă şi, totuşi, preşedintele poate dizolva Parlamentul şi poate organiza noi alegeri, pentru că acesta este dreptul lui.

Nu dumneavoastră, liderii de partide, stabiliţi cine va fi prim-ministru, şi nici Preşedintele României.

Asta o stabilesc cetăţenii României.

În încheiere, vreau să vă mai spun că ceea ce s-a întâmplat ieri la întâlnirea cu prim-ministrul desemnat vă decredibilizează şi vă aruncă, ca lideri politici, într-o zonă care nu vă onorează.

Ieri, aţi avut posibilitatea să staţi de vorbă cu un prim-ministru desemnat care prezenta în faţa dumneavoastră un program pentru România, pentru următoarea perioadă, un program de care depind pensiile şi salariile cetăţenilor României. Nu v-a interesat.

Ce aţi făcut? I-aţi cerut prim-ministrului desemnat să-şi depună mandatul.

Cu ce drept aţi făcut acest lucru?

Cine sunteţi dumneavoastră, lideri ad-hoc, să cereţi primministrului desemnat acest lucru?

Faceţi acest lucru în Parlament, prin vot!

Dacă nu vă convine ceea ce vrea prim-ministrul desemnat, luaţi-i mandatul prin vot!

Dragii mei, Închei spunându-vă că niciodată Parlamentul României nu va fi un congres al partidelor pentru lansarea candidaţilor pentru diferite funcţii.

Parlamentul va fi întotdeauna instituţia fundamentală pe care noi o respectăm.

Cu respectul pentru această instituţie, cu respectul pentru dumneavoastră, luaţi unul câte unul, vă anunţăm că noi părăsim sala din cauza acestei mascarade pe care vreţi să o faceţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Discuţii aprinse în sală. Grupurile parlamentare ale PD-L părăsesc sala de şedinţă.)

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Succes la şedinţă!

Să-l alegeţi pe preşedinte!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din timpul alocat domnului Mircea Geoană, dau cuvântul Grupurilor parlamentare ale Alianţei politice PSD+PC. (Discuţii aprinse în sală.)

Domnul Mircea Dan Geoană:

Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Am sperat că, măcar în acest moment atât de dificil pentru România şi pentru toţi românii, vom putea avea în Parlamentul României o dezbatere sobră şi care să încerce să găsească un răspuns la întrebări care îi frământă pe toţi românii: despre mediul economic, despre investitorii străini, despre finanţatorii internaţionali ai României şi despre tot ceea ce înseamnă lume democratică europeană şi euroatlantică.

Lumea este îngrijorată faţă de această evoluţie dramatică şi negativă pe care o vedem la Bucureşti.

Gestul pe care Grupurile parlamentare ale PD-L l-au făcut astăzi este un gest care întăreşte izolarea politică în care se află acest partid sub conducerea actualului preşedinte.

Gestul pe care îl facem astăzi este gestul natural al principalului for democratic al României în care încercăm să dăm un răspuns politic la criza în care actualul preşedinte, în mod cinic şi deliberat, ne-a împins.

Suntem, astăzi, în faza în care va trebui să influenţăm prin armele democraţiei deciziile care vor urma.

Întrebarea pe care o punem de aici, de la tribuna Parlamentului, este dacă, în acest moment, adevăratul plan al actualului preşedinte, de a păstra Guvernul Boc, cu doamna Udrea, cu domnul Blaga, cu domnul Videanu, cu domnul Berceanu - aceşti oameni experimentaţi, cum îi declara domnul preşedinte Băsescu -, este de preferat pentru a conduce România până la alegeri sau este de preferat ceea ce propune o majoritate transparentă a Parlamentului României, să dăm un Guvern rapid, bazat pe o majoritate de 65%, care are un candidat de calitate, fără reproş.

Astăzi, Parlamentul României transmite un semnal către actualul preşedinte şi către poporul român.

Nu există, în acest moment, o soluţie mai păguboasă, mai periculoasă şi mai dăunătoare interesului naţional decât continuarea acestei mascarade.

A mai existat şi există o instituţie din statul român pe care actualul preşedinte nu a târât-o în scandal, şi ea se numeşte Banca Naţională a României.

Prin selectarea unui om de bună calitate din Banca Naţională a României, preşedintele, de fapt, atrage într-un joc de dispută politică instituţia de care avem atât de mare nevoie, ca un fel de barometru de echilibru, într-o lume tulburată şi învolburată de acţiunile actualului preşedinte.

Sentimentul pe care îl avem, sentimentul pe care îl are poporul român şi sentimentul pe care îl are tot ce înseamnă partener internaţional al României este că asistăm la un final de regim politic.

Poate asistăm la un final de republică, dar, în mod evident, ceea ce face actualul preşedinte seamănă foarte mult cu ce făcea acum 2.000 de ani împăratul Nero care stă, se uită de pe deal şi dă foc la propria-i cetate.

Astăzi avem un singur răspuns.

Există o majoritate care susţine un candidat de foarte bună calitate.

În 2007, domnul Băsescu reproşa faptul că nu există o majoritate transparentă.

Astăzi o aveţi şi - pentru numele lui Dumnezeu! - îl rog şi pe domnul Croitoru - lucru pe care i l-am spus şi ieri la întâlnirea pe care am avut-o respectând procedurile instituţionale - să nu se lase târât în continuare într-un joc de imagine care îi afectează imaginea proprie, dar, mai rău, afectează şi imaginea de imparţialitate a acestei importante instituţii care se numeşte Banca Naţională a României.

De aceea, declaraţia noastră, care sper că va avea votul dumneavoastră, spune un lucru democratic, elementar:

preşedintele trebuie să recunoască şi, de asemenea, candidatul la funcţia de premier desemnat trebuie să recunoască, după consumarea rundei de consultări cu partidele parlamentare, că nu are sprijin politic.

În orice democraţie gestul următor este depunerea mandatului şi propun preşedintelui să reintrăm într-un proces legitim de consultare pentru găsirea şi degajarea unei soluţii la criza politică.

Grupurile parlamentare ale Alianţei politice PSD+PC, alături de Grupurile parlamentare ale PNL, Grupurile parlamentare ale UDMR şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, au iniţiat acest demers ca un gest de conştiinţă democratică şi ca un gest de avertizare democratică pentru depăşirea acestei situaţii.

Stimaţi colegi, Colegii de la PNL au propus ca această declaraţie să fie însoţită de o scrisoare semnată de toţi parlamentarii acestei majorităţi, care să fie adresată Preşedintelui României şi prezentată opiniei publice în acest moment.

Vreau să salut maniera responsabilă în care această majoritate a înţeles, în timp record, să vină cu un răspuns coerent la problemele României.

Suntem, astăzi, în faţa unui gest care descalifică, încă o dată, PD-L, care avea tot dreptul să-şi exprime un punct de vedere.

Au plecat la o întâlnire de partid, dar, de fapt, au plecat să-i facă campanie lui Băsescu.

Aplaud gestul majorităţii de 65% din Parlamentul României, care, astăzi, dă un semnal de normalitate şi o disponibilitate de a reveni la un Guvern care să aibă întreaga legitimitate pentru a lupta împotriva crizei.

Vom vota această declaraţie şi vom fi în continuare apărătorii democraţiei.

Mai este o veste bună: indiferent de demersul acesta, mai sunt câteva zile până la sfârşitul regimului.

Miroase a schimbare de regim politic şi aceasta este vestea cea mai bună pentru români. (Discuţii, rumoare, vociferări, aplauze, râsete.)

Pe 6 decembrie intrăm într-o nouă fază a democraţiei româneşti. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Aţi epuizat 7 minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale Alianţei politice PSD+PC.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, domnul senator Crin Antonescu. (Aplauze.)

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Doamnă preşedinte, Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Această dezbatere din Camerele reunite este, la rândul ei, o premieră în viaţa politică românească.

Este prima oară când Parlamentul României înţelege să discute şi să ia o poziţie foarte clară într-o problemă politică de actualitate, într-o problemă de interes public, fără ca această iniţiativă să vină din partea Guvernului, fără să sugereze acest lucru cineva din afara Parlamentului.

Poate, alături de prima moţiune de cenzură votată în 20 de ani, acesta este încă un moment din maturizarea acestei instituţii pe calea pe care, într-adevăr, trebuie să o urmăm cu toţii, şi anume aceea de a da consistenţă formulei din Constituţie care defineşte Parlamentul României ca organ reprezentativ suprem al poporului român.

Noi am iniţiat o moţiune de cenzură pe care, aşa cum spuneam şi la dezbaterea ei, nu am susţinut-o doar în numele parlamentarilor noştri, ci am susţinut-o în numele a circa 800.000 de şomeri deja, a sute de mii de oameni care se tem pentru locul de muncă, a 5 milioane de pensionari care se văd puşi în situaţia de a trăi de azi pe mâine şi care se tem şi pentru pensia pe care o au, în numele tuturor celor care, în anul 2009, şi-au văzut risipite şi şansele profesionale, şi şansele materiale, şi, mai ales, speranţele.

Moţiunea a trecut pentru prima dată şi, la nici 24 de ore după ce aceasta a doborât un Guvern care nu mai avea reprezentativitate, credibilitate şi care, în mod evident, nu dădea niciun fel de speranţă că ar putea gestiona situaţia complicată economică, socială din România, din nou, pentru prima dată, toate partidele politice din Parlament, cu excepţia unuia singur, au convenit asupra unei soluţii.

Am prezentat preşedintelui această propunere privitoare la un prim-ministru independent, în persoana primarului Sibiului, Klaus Iohannis, care, încă o dată vreau să afirm, ca să ştie toată lumea, era o propunere nu cu caracter politic, nu cu caracter polemic, nu avea nimic pentru ca preşedintele să o poată respinge.

Această majoritate, care îşi va exprima voinţa politică şi astăzi prin votul care va urma acestor dezbateri, nu este o alianţă politică, nu este o coaliţie, ci este doar o majoritate de parlamentari din partide diferite - chiar aflate în confruntare! - care înţeleg că România are nevoie acum, cât mai urgent, de soluţii practice. Şi această soluţie noi, împreună, am găsit-o.

Klaus Iohannis este un independent.

Teoria unor parlamentari sau lideri democrat-liberali şi a unor susţinători publici ai acestora cum că Iohannis nu este independent fiindcă este la Forumul Democrat al Germanilor din România este un lucru caraghios.

Klaus Iohannis este independent în raport cu candidaţii principali în această bătălie pentru alegerile prezidenţiale, în raport cu partidele politice mari din România.

Singura ieşire partizană în public a lui Klaus Iohannis a fost în 2004, când l-a susţinut pe Traian Băsescu în campania prezidenţială.

Klaus Iohannis este un om asupra căruia m-am oprit şi ne-am oprit din motive pe care nu trebuie să le mai reiau aici, pentru că, în mod foarte fericit, propunerea noastră a fost imediat primită de opinia publică românească cu un val de încredere. Şi nu e nimic mai preţios în aceste momente dificile decât să găsim o persoană care poate mobiliza încrederea oamenilor. Şi am găsit-o.

Propunerea nu avea nimic neconvenabil, nimic provocator la adresa preşedintelui Traian Băsescu.

Ea a fost respinsă de preşedinte, în primă instanţă, pe motive care nu au nimic de-a face cu democraţia.

Când preşedintele spune: nu îl desemnez pe Klaus Iohannis pentru că în spatele lui este coaliţia de la GRIVCO, această afirmaţie este inacceptabilă pentru un preşedinte de stat.

E ca şi cum noi am refuza să lucrăm, să comunicăm cu Instituţia Prezidenţială din România pentru că nouă nu ne place preşedintele de la Golden Blitz.

Este ca şi cum Preşedintele României ar avea dreptul de a lucra la nivel politic doar cu cine îi place.

Nu este acceptabil aşa ceva! Un Guvern nu se poate constitui decât dacă în spatele lui există o majoritate parlamentară.

Această majoritate parlamentară i-a fost prezentată preşedintelui la consultări, s-a prezentat la discuţiile cu premierul desemnat de către domnul preşedinte Băsescu şi trebuie să se manifeste astăzi prin această declaraţie.

Preşedintele a afirmat că o majoritate parlamentară se manifestă doar în Parlament.

Noi, liberalii, vom vota astăzi - şi am propus această formulă a Camerelor reunite într-o şedinţă comună - pentru a manifesta voinţa parlamentară în Parlament.

Şi este de bun-simţ ca domnul Croitoru, după ce a discutat cu toate partidele, după ce a constatat în mod evident, fără echivoc, că nu există sprijin parlamentar pentru Domnia Sa, să depună mandatul.

Suntem pe deplin de acord, toţi parlamentarii liberali, cu ceea ce se susţine în această declaraţie, o vom vota, vom arăta o majoritate a parlamentarilor în Parlament, şi eu fac apel la preşedintele Băsescu ca, în al doisprezecelea ceas, să dea dovadă de raţiune şi de acţiune în interes naţional.

Domnul preşedinte şi-a asociat numele, pe parcursul a cinci ani, doar cu conflicte şi crize.

E momentul pentru România, pentru fiecare zi care trece pe spinarea tuturor românilor, nu pe spinarea PD-L sau a noastă, ca preşedintele să procedeze, în fine, raţional, pragmatic şi democratic.

Ultimul lucru pe care vreau să-l spun este că în aceste zile s-a auzit o teorie întru totul inacceptabilă, am auzit-o şi astăzi în cuvântarea reprezentantului PD-L, majoritate ostilă.

O majoritate este într-o democraţie o majoritate şi nu se califică prin faptul că este ostilă sau prietenoasă.

Ostilă cui? O majoritate se manifestă în Parlamentul României conform Constituţiei şi ea trebuie respectată ca atare.

Ceea ce ne propune Traian Băsescu de câteva zile încoace, ceea ce susţin reprezentanţii PD-L şi susţinătorii lor publici este pur şi simplu dictatura minorităţii aşa-zis conştiente, care este principiu fundamental bolşevic pe care s-a stabilit, s-a clădit şi cu care a operat regimul comunist şi pe care noi, la exact 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, nu-l putem accepta.

Preşedintele a dorit manifestarea voinţei majoritare în Parlament.

Să o manifestăm astăzi şi să sperăm că, în al doisprezecelea ceas, acţiunea complementară a preşedintelui, conform Constituţiei, se va manifesta cu raţiune, cu pragmatism şi cu respect faţă de democraţie, faţă de Constituţie, faţă de instituţiile politice şi publice şi, mai ales, faţă de cetăţenii României care au dreptul şi la democraţie, şi la un Guvern eficient, şi la o funcţionare respectabilă şi normală a democraţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, domnul Markó Béla. Vă rog.

Domnul Markó Béla:

Doamna preşedinte,

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În primul rând, permiteţi-mi ca, având o experienţă parlamentară de aproape 20 de ani, să resping aroganţa cu care reprezentantul PD-L a calificat această dezbatere ca fiind o mascaradă.

Sunt convins că nu suntem dispuşi să acceptăm astfel de lecţii, înţelegând, în acelaşi timp, supărarea sau dezamăgirea celor care, într-un anumit moment, nu au câştig de cauză.

Stimaţi colegi, Pregătindu-mi luarea de cuvânt pentru astăzi, am recitit şi eu câteva articole ale Constituţiei noastre.

Sunt nevoit să-mi dau seama că, în ultima vreme, noi comitem o greşeală majoră în ceea ce priveşte interpretarea conflictelor politice existente, şi anume: afirmăm că, de fapt, Constituţia României are o problemă, că, de fapt, este defectuoasă şi de acum câţiva ani nu am reuşit, nici prin amendarea ei, să facem o lege fundamentală coerentă a României, consecventă şi care să dea răspunsul la toate situaţiile problematice.

Nu este aşa!

Dumneavoastră cunoaşteţi opinia noastră în legătură cu Constituţia României şi că, după părerea noastră, ea are mai multe articole, mai multe dispoziţii care, în acest moment, fiind deja membri în Uniunea Europeană, sunt depăşite, dar acest lucru nu înseamnă că nu avem o Constituţie care să dea răspuns la toate problemele ridicate de Parlament, de Guvern sau de Instituţia Prezidenţială.

Noi avem o problemă, stimaţi colegi, noi, cei care suntem responsabili pentru respectarea şi aplicarea adecvată a Constituţiei, şi nu cred că, în acest moment, singurul vinovat pentru această situaţie ar putea fi, de exemplu, preşedintele ţării, care are, într-adevăr, o mare parte din vină în ceea ce priveşte o interpretare forţată a Constituţiei.

Noi înşine am făcut o serie de greşeli în ceea ce priveşte interpretarea Constituţiei: am acceptat, de exemplu, ca o dispoziţie, după ce am recitit articolul privind ordonanţele de urgenţă, după părerea mea, să fie interpretată de toate Guvernele care au aplicat această Constituţie în aşa fel încât, în anii precedenţi, să fie aprobate sute şi sute de ordonanţe de urgenţă, în timp ce Constituţia, fără echivoc, dispune în legătură cu existenţa unei situaţii de urgenţă, unei situaţii extraordinare.

Din această singură dispoziţie reiese că ori în România în anii precedenţi, timp de 10 ani sau nu ştiu câţi, a existat în permanenţă o situaţie extraordinară - suntem o ţară extraordinară cu o situaţie extraordinară -, ori noi, cu toţii, cei care am fost în Guvern - şi cu toţii am fost în aceşti 10 ani -, am aplicat abuziv, excepţie grupul minorităţilor - mă scuzaţi! -, un anumit articol din Constituţia României.

Astfel, am ajuns într-o situaţie când preşedintele ţării sau o minoritate din Parlamentul României crede că se poate guverna cu un Guvern minoritar, fără să aibă o susţinere majoritară în Parlamentul României, că se poate guverna prin asumări de răspundere, nu pe o singură lege, ci, eventual, cu 3-4-5 - nici nu am stabilit care ar fi numărul legilor care pot fi incluse într-un pachet de asumare a răspunderii -, că se poate guverna prin ordonanţe de urgenţă.

Şi, astfel, am ajuns într-o situaţie în care preşedintele ţării încearcă să impună ideea că o minoritate, care, eventual, este preferată de preşedinte, poate guverna prin ordonanţe de urgenţă, fără să aibă acceptul Parlamentului, fără să aibă susţinerea majorităţii.

Acesta a fost motivul principal pentru care UDMR, la momentul respectiv, a semnat moţiunea de cenzură şi a votat-o.

Acesta este unul dintre motivele cele mai importante pentru care, în acest moment, susţinem ideea majorităţii care a desemnat o persoană pentru funcţia de prim-ministru şi care, de altfel, respectă întru totul Constituţia.

După părerea noastră, bineînţeles că preşedintele ţării are un anumit rol în ceea ce priveşte formarea unei majorităţi guvernamentale şi în ceea ce priveşte propunerea unui candidat la funcţia de prim-ministru.

Constituţia este fără echivoc şi în acest sens.

Atunci când există un impas în cazul partidelor parlamentare, preşedintele trebuie să-şi asume rolul de mediator, consultându-se cu diferitele partide, trebuie să încerce să formeze o majoritate sau să ajute la formarea ei şi, desigur, are un rol în ceea ce priveşte persoana care va fi desemnată ca prim-ministru, atunci când nu se ajunge în această privinţă la un consens al majorităţii, dar nu este cazul acum.

Repet: nu fac parte dintre cei care afirmă că preşedintele nu trebuie să aibă niciun rol în ceea ce priveşte formarea Guvernului, crearea unei majorităţi, inclusiv încercarea - în mod parţial, dacă vreţi - de a impune, de a crea o majoritate care îi este pe plac preşedintelui.

Când s-a format o majoritate în Parlamentul României, bineînţeles că preşedintele are rolul de a respecta voinţa acelei majorităţi.

Suntem, în acest moment, într-o astfel de situaţie.

Încă o idee, dacă îmi permiteţi.

Noi suntem dispuşi să acceptăm că avem o problemă cu Constituţia, şi nu este adevărat.

Constituţia este fără echivoc în această privinţă şi acceptăm că este vorba despre o dispută privind caracterul sistemului nostru, dacă este vorba despre un sistem parlamentar sau despre un sistem prezidenţial.

Nu este adevărat.

Disputa nu se referă la această problemă.

Şi în sistemele prezidenţiale există coabitare, inclusiv în Franţa de mai multe ori a existat o coabitare între preşedinte şi o majoritate parlamentară de altă culoare.

Nu este o problemă legată de caracterul sistemului.

În acelaşi timp, în acest moment, se încearcă inventarea unei alte soluţii: o coabitare între Guvern şi Parlament - un Guvern de o anumită culoare şi o majoritate parlamentară de altă culoare.

Acest lucru este imposibil!

O coabitare între preşedinte şi Guvern este posibilă!

O coabitare între Guvern şi Parlament este absurdă şi imposibilă!

În încheiere, permiteţi-mi să vă citesc un alineat din comunicatul Consiliului Permanent al UDMR privind majoritatea parlamentară şi desemnarea persoanei primministrului.

"Conform principiilor democraţiei parlamentare, în Parlamentul României s-a format o majoritate de peste 65%, cu scopul de a asigura într-o perioadă dificilă pentru România o guvernare stabilă, context în care am propus un primministru independent, în persoana primarului municipiului Sibiu, domnul Klaus Iohannis.

Considerăm că preşedintele are dreptul să analizeze propunerea făcută, dar fără argumente de legalitate şi constituţionalitate adecvate nu poate refuza această propunere, motiv pentru care susţinem, în continuare, varianta propusă, care ar putea contribui în mod semnificativ la echilibrul intern şi extern al României, precum şi la imaginea pozitivă a ţării noastre pe plan internaţional."

Prin urmare, susţinem textul declaraţiei şi îl vom vota.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule preşedinte al Senatului, Stimaţi colegi, Îmi pare rău că domnul Preda nu este în sală, fiindcă voiam să-i răspund la cuvântul "paradoxal" cu o întrebare.

Dacă unul dintre colegii Domniei Sale ar fi propus de către o majoritate parlamentară pentru funcţia de prim-ministru al României, ar vota împotrivă?

Eu cred că nu.

Eu cred că paradoxal este să votezi împotriva propriilor tăi colegi de grup parlamentar, de organizaţie.

Cred că asta este paradoxal. (Discuţii, râsete.)

Cred că paradoxal ar fi fost... (Discuţii, râsete.) ...dacă, am fi avut Forumul Democrat al Germanilor din România în Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, am fi spus că nu-l susţinem pe Iohannis.

Da. Asta ar fi fost paradoxal. (Discuţii, râsete.)

Şi probabil că ar fi trebuit să ne întrebăm ce s-a întâmplat cu noi, că nu ne susţinem primul reprezentant posibil la un asemenea nivel al grupului nostru în 20 de ani.

Ar fi fost, într-adevăr, paradoxal. (Discuţii, râsete.)

Cred că este un răspuns suficient în ceea ce priveşte cuvântul "paradoxal", care a fost folosit aici.

În ceea ce priveşte susţinerea faţă de domnul Klaus Iohannis, evident că îl susţinem, dar noi nu-l susţinem numai pentru că este din rândul nostru, ci îl susţinem şi pentru calităţile lui personale, dar şi pentru că omul ăsta a reuşit, în ultimii 10 ani, să aducă o minoritate naţională cu foarte puţini membri - germanii nu mai sunt mulţi, ci sunt foarte puţini în România - la Primăria Sibiului, la Consiliul Judeţean Sibiu şi la primărie a unui număr foarte mare de oameni. Şi a reuşit lucrul acesta, evident, cu votul germanilor, aceia puţini, dar şi cu votul unui număr foarte mare de cetăţeni ai României.

Asta înseamnă că domnul Iohannis a plăcut tuturor, că ceea ce a făcut minoritatea germană prin domnul Iohannis a plăcut tuturor.

Iată, este o perioadă în care toată lumea îşi face propria campanie electorală pentru alegerea Preşedintelui României.

Noi nu suntem implicaţi în această campanie şi veţi vedea aceasta în toate acţiunile noastre.

OK, unii se pot implica de o parte, alţii de altă parte, dar noi, ca grup parlamentar, nu avem nicio implicare în chestiunile acestea.

În schimb, pe noi ne interesează foarte mult implicarea în campanie alături de minoritatea germană şi de domnul Klaus Iohannis, într-un alt fel de campanie, o campanie prin care să demonstrăm că, în România, o minoritate naţională mică poate face lucruri de ispravă şi pe placul tuturor. (Discuţii.)

Cred că este o campanie importantă pentru noi.

Dacă regret ceva, regret că, atunci când am fost la Preşedintele României - noi am fost primul grup parlamentar invitat -, nu am avut inspiraţia să-l propunem noi, poate am avut prea multă modestie, cu toate că germanii şi domnul Iohannis dovediseră foarte multe.

Cred că ar fi fost mai uşor acceptat astăzi.

Din păcate, numai faptul că a apărut această propunere în perioada unei campanii pentru prezidenţiale leagă persoana domnului Klaus Iohannis într-un fel sau altul, în mintea unora sau altora, de această campanie.

Noi nu o legăm de aşa ceva.

Şi pentru că nu o legăm de aşa ceva, reafirm aici un lucru pe care l-am mai spus de foarte multe ori şi este bine să rămână în stenogramă: indiferent cine va fi Preşedintele României, dacă vom fi invitaţi la consultări pentru formarea unui nou Guvern şi pentru a propune un prim-ministru, domnul Klaus Iohannis va fi prima noastră opţiune, ceea ce nu este absolut deloc paradoxal. (Rumoare, discuţii, râsete, aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupurile parlamentare ale Alianţei politice PSD+PC mai au 3 minute.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, de asemenea.

Mai sunt intervenţii?

Nu mai sunt. (Rumoare, discuţii.)

Supun votului dumneavoastră declaraţia politică.

Cine este pentru?

Pe procedură?

Vă rog, domnule deputat Nicolăescu.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Doamna preşedinte, am găsit o Constituţie aici, la tribună.

Poate ne foloseşte.

Voiam să vă propun să daţi drumul la sonerie, pentru a chema deputaţii şi senatorii care sunt pe hol şi să votăm peste două minute.

Vă mulţumesc. (Discuţii, râsete, aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Nicolăescu, obligaţia parlamentarilor este să fie în sală.

Nu este vot final, ci este o declaraţie politică.

Cred că - nu-i aşa? - este o chestiune de bun-simţ. (Discuţii.)

Am dat drumul la sonerie.

Supun votului dumneavoastră declaraţia politică.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Din sală:

Pentru ce? (Discuţii, râsete.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pentru declaraţia politică, normal, că asta discutăm astăzi. (Discuţii, rumoare, vociferări, aplauze, râsete în timpul numărării voturilor.)

Există două variante ale secretarilor.

Una este 234 - îl salutăm pe domnul Adomniţei -, 235 de voturi, iar cealaltă numărătoare este 237 de voturi.

Deci undeva, aici, sunt lucrurile.

Domnul Ludovic Orban:

Doamnă preşedinte, Ca să nu existe niciun fel de discuţie, propun să se voteze prin apel nominal. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Absolut de acord.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Doamna preşedinte, Eu cred că putem rezolva mai uşor.

Dumneavoastră aţi enunţat 234 sau 235, sau 237.

Vă rog să supuneţi votului cine este contra şi cine se abţine.

Am constatat că cei din prezidiu nu au votat nicicum, deci cvorumul, în mod evident, va exista, după ce vă veţi exprima votul într-un fel şi dumneavoastră, şi secretarul din dreapta dumneavoastră, iar atunci, şi cu 234, plus două persoane, suntem 236, adică cvorumul minim necesar.

Deci nu avem nevoie să cerem apel nominal.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Márton Árpád, S-a adunat şi prezidiul, cel puţin partea, să spunem, favorabilă acestei solicitări.

Erau cuprinse şi cele două voturi.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Am înţeles, doamna preşedinte.

V-am solicitat să întrebaţi cine este împotrivă şi cine se abţine, pentru că nu aţi făcut acest lucru.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect.

Voturi împotrivă?

Două voturi împotrivă. (Au votat împotrivă doamna preşedinte Roberta Alma Anastase şi domnul secretar Dumitru Pardău.) (Aplauze, vociferări.)

Aşa e într-o democraţie, nu?

Abţineri?

Nu sunt. (Discuţii la masa prezidiului.)

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Ludovic Orban, de a se vota prin apel nominal.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Să începem apelul nominal pentru vot.

Îl invit pe domnul secretar Pardău să citească prezenţa. (Discuţii la masa prezidiului.)

Domnule Pardău, rugămintea domnului preşedinte Geoană este să începem cu Senatul.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Astăzi este activitate de plen în Senat.

Adresăm rugămintea să fim înţeleşi de colegele şi colegii deputaţi, întrucât avem şedinţă în plen, avem o activitate de legiferare importantă.

Doamna Doina Silistru:

- Albert Álmos - pentru
- Andrei Florin Mircea - absent
- Andronescu Ecaterina - pentru
- Antonescu George Crin Laurenţiu - pentru
- Arcaş Viorel - pentru
- Ariton Ion - absent
- Badea Viorel Riceard - absent
- Banias Mircea Marius - absent
- Bara Ion - absent
- Başa Petru - absent
- Bădescu Iulian - absent
- Bălan Gheorghe Pavel - pentru
- Belacurencu Trifon - pentru
- Berca Gabriel - pentru
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bîgiu Marian Cristinel - pentru
- Bîrlea Gheorghe - absent
- Blaga Vasile - absent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boitan Minerva - pentru
- Bokor Tiberiu - pentru
- Borza Dorel Constantin Vasile - absent
- Bota Marius Sorin Ovidiu - pentru
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Câmpanu Liviu - pentru
- Chelaru Ioan - pentru
- Chirvăsuţă Laurenţiu - pentru
- Chivu Sorin Serioja - pentru
- Cibu Constantin Sever - pentru
- Cinteză Mircea - absent
- Coca Laurenţiu Florian - pentru
- Constantinescu Florin - pentru
- Constantinescu Viorel - absent
- Cordoş Alexandru - pentru
- Corlăţean Titus - delegaţie
- Crăciun Avram - pentru
- Cseke Attila Zoltán - pentru
- Daea Petre - pentru
- David Cristian - pentru
- David Gheorghe - absent
- Diaconescu Cristian - pentru
- Diaconu Mircea - pentru
- Dobra Nicolae - absent
- Dumitru Constantin - absent
- Fekete-Szabó András Levente - pentru
- Feldman Radu Alexandru - absent
- Filip Petru - delegaţie
- Fodoreanu Sorin - absent
- Frâncu Emilian Valentin - pentru
- Frunda György - pentru
- Găină Mihăiţă - pentru
- Geoană Mircea Dan - pentru
- Ghişe Ioan - pentru
- Greblă Toni - pentru
- Grosu Corneliu - pentru
- Günthner Tiberiu - pentru
- Gyerkó László - delegaţie
- Haşotti Puiu - pentru
- Hărdău Mihail - absent
- Humelnicu Augustin Daniel - absent
- Ichim Paul - pentru
- Igaş Traian Constantin - absent
- Ion Vasile - pentru
- Iordănescu Anghel - pentru
- Jurcan Dorel - absent
- Lazăr Sorin Constantin - pentru
- Luca Raymond - pentru
- Mang Ioan - pentru
- Marcu Gheorghe - pentru
- Mardare Radu Cătălin - pentru
- Marian Ovidiu - absent
- Marian Valer - pentru
- Markó Béla - pentru
- Mazăre Alexandru - pentru
- Măgureanu Cezar Mircea - pentru
- Mărcuţianu Ovidius - delegaţie
- Meleşcanu Teodor Viorel - pentru
- Mihăilescu Petru Şerban - pentru
- Mitrea Elena - pentru
- Mitrea Miron Tudor - pentru
- Mîrza Gavril - pentru
- Mocanu Alexandru - absent
- Mocanu Toader - absent
- Moga Nicolae - pentru
- Mustăţea Vasile - pentru
- Mutu Gabriel - absent
- Necula Marius Gerard - absent
- Nedelcu Vasile - pentru
- Nicoară Marius Petre - pentru
- Nicoară Romeo Florin - pentru
- Nicolaescu Sergiu Florin - pentru
- Nicula Vasile Cosmin - pentru
- Nistor Vasile - absent
- Niţă Mihai - absent
- Onofrei Orest - absent
- Oprea Dumitru - absent
- Oprea Mario Ovidiu - pentru
- Panţuru Tudor - absent
- Paşca Liviu Titus - pentru
- Păran Dorin - absent
- Pereş Alexandru - absent
- Pintilie Vasile - absent
- Plăcintă Sorina Luminiţa - absentă
- Pop Gheorghe - pentru
- Popa Cornel - pentru
- Popa Mihaela - absentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Prunea Nicolae Dănuţ - pentru
- Rasaliu Marian Iulian - absent
- Rădulescu Cristian - absent
- Rădulescu Şerban - absent
- Robu Nicolae - pentru
- Rotaru Ion - pentru
- Ruşanu Dan Radu - pentru
- Ruşeţ Ion - absent
- Saghian Gheorghe - pentru
- Savu Daniel - pentru
- Sârbu Ilie - pentru
- Sbîrciu Ioan - absent
- Secăşan Iosif - absent
- Severin Georgică - absent
- Silistru Doina - pentru
- Staicu Dumitru Florian - absent
- Stănişoară Mihai - absent
- Şova Dan Coman - pentru
- Tămagă Constantin - pentru
- Toma Ion - pentru
- Ţopescu Cristian George - pentru
- Ţuţuianu Adrian - pentru
- Udriştoiu Tudor - absent
- Urban Iulian - absent
- Valeca Şerban Constantin - pentru
- Vasilescu Lia Olguţa - pentru
- Verestóy Attila - pentru
- Voicu Cătălin - pentru
- Voiculescu Dan - pentru
- Vosganian Varujan - pentru

Domnul Dumitru Pardău:

- Adomniţei Cristian Mihai - pentru
- Albu Gheorghe - absent
- Alecu Valeriu - absent
- Almăjanu Marin - pentru
- Amet Aledin - pentru
- Ana Gheorghe - pentru
- Anastase Roberta Alma - împotrivă
- Andon Sergiu - pentru
- Andronache Gabriel - absent
- Anghel Florin Serghei - absent
- Antal István - pentru
- Antochi Gheorghe - pentru
- Apostolache Mihai Cristian - pentru
- Ardeleanu Sanda Maria - absentă
- Arion Viorel - absent
- Atanasiu Teodor - pentru
- Avram Marian - absent
- Axenie Carmen - absentă
- Balan Ioan - absent
- Balcan Viorel - pentru
- Banu Mihai - pentru
- Barbu Sulfina - absentă
- Barna Maria Eugenia - absentă
- Bădălan Eugen - absent
- Bădulescu Adrian - absent
- Bănicioiu Nicolae - pentru
- Bărbulescu Daniel Ionuţ - absent
- Bejinariu Eugen - pentru
- Berci Vasile - pentru
- Béres Ştefan Vasile - pentru
- Blaga Iosif Veniamin - absent
- Bleotu Vasile - pentru
- Boabeş Dumitru - pentru
- Bobeş Marin - absent
- Bode Lucian Nicolae - absent
- Boghicevici Claudia - absentă
- Boiangiu Victor - absent
- Boldea Mihail - absent
- Borbély László - pentru
- Bordeianu Dan - absent
- Bostan Emil - pentru
- Bot Octavian - absent
- Botiş Ioan Nelu - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brătianu Matei Radu - pentru
- Brînză William Gabriel - absent
- Buciuta Ştefan - absent
- Bud Nicolae - absent
- Buda Daniel - absent
- Buda Viorel Vasile - pentru
- Budurescu Daniel Stamate - pentru
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buican Cristian - pentru
- Burcău Doina - pentru
- Burlacu Cristian Ion - absent
- Burnei Ion - absent
- Buta Sorin Gheorghe - absent
- Calimente Mihăiţă - pentru
- Canacheu Costică - absent
- Cantaragiu Bogdan - absent
- Cazan Mircea Vasile - pentru
- Călian Petru - absent
- Călin Ion - pentru
- Cărare Viorel - absent
- Cherecheş Cătălin - pentru
- Chircu Doiniţa Mariana - absentă
- Chirilă Constantin - absent
- Chiriţă Dumitru - pentru
- Chisăliţă Ioan Narcis - absent
- Chiţoiu Daniel - pentru
- Chiuariu Tudor Alexandru - absent
- Cindrea Ioan - pentru
- Ciobanu Gheorghe - absent
- Ciocan Gheorghe - pentru
- Cionca-Arghir Iustin Marinel - absent
- Ciucă Liviu Bogdan - pentru
- Ciuhodaru Tudor - absent
- Coclici Radu Eugeniu - pentru
- Coroamă Gheorghe - absent
- Covaci Dorel - pentru
- Cristea Victor - pentru
- Cristian Horia - pentru
- Croitoru Cătălin - absent
- Damian Ioan - pentru
- Dascălu Constantin - absent
- Derzsi Ákos - absent
- Dobre Ciprian Minodor - pentru
- Dobre Cristina Elena - absentă
- Dobre Victor Paul - pentru
- Dolineaschi Andrei - pentru
- Donţu Mihai Aurel - pentru
- Dragomir Gheorghe - pentru
- Drăghici Mircea Gheorghe - pentru
- Drăghici Sonia Maria - pentru
- Drăgulescu Iosif Ştefan - absent
- Dugulescu Marius Cristinel - absent
- Dumitrache Ileana Cristina - pentru
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrică George Ionuţ - pentru
- Dumitru Georgică - absent
- Dumitru Ion - pentru
- Duşa Mircea - pentru
- Edler András György - absent
- Erdei-Dolóczki István - pentru
- Farago Petru - pentru
- Farkas Anna Lili - pentru
- Fenechiu Relu - pentru
- Firczak Gheorghe - pentru
- Florea Damian - pentru
- Florescu Adrian - absent
- Frunzulică Doru Claudian - pentru
- Fuia Stelian - absent
- Gabor Gheorghe - pentru
- Ganţ Ovidiu Victor - pentru
- Gavrilescu Graţiela Leocadia - pentru
- Geantă Florian Daniel - absent
- Georgescu Filip - absent
- Gerea Andrei Dominic - pentru
- Gheorghe Tinel - absent
- Gherasim Vasile - absent
- Ghiţă Cornel - absent
- Ghiţă-Eftemie Stelian - absent
- Ghiveciu Marian - pentru
- Giurgiu Mircia - absent
- Gliga Vasile Ghiorghe - absent
- Göndör Marius Sorin - absent
- Gorghiu Alina Ştefania - pentru
- Gospodaru Gabriel Dan - absent
- Grama Horia - pentru
- Grosaru Mircea - pentru
- Gurzău Adrian - absent
- Gust-Băloşin Florentin - pentru
- Hogea Gheorghe - absent
- Holban Titi - pentru
- Holdiş Ioan - absent
- Horj Pavel - pentru
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Iacob-Ridzi Monica Maria - absentă
- Iacob-Strugaru Stelică - absent
- Ialomiţianu Gheorghe - absent
- Iancu Iulian - pentru
- Ibram Iusein - absent
- Iftime Dragoş Adrian - absent
- Ignat Miron - pentru
- Ionescu George - absent
- Iordache Florin - absent
- Iordache Luminiţa - pentru
- Iorguş Zanfir - absent
- Irimescu Mircea - pentru
- Itu Cornel - pentru
- Jipa Florina Ruxandra - pentru
- Jolţa Nicolae - pentru
- Kelemen Atilla Béla Ladislau - pentru
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - pentru
- Korodi Attila - pentru
- Kötő Iosif - absent
- Lakatos Petru - pentru
- Leşe Doru Braşoan - absent
- Liga Dănuţ - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Lubanovici Mircea - absent
- Luca Ciprian Florin - pentru
- Lup Mircea Silvestru - pentru
- Lupu Mihai - pentru
- Macaleţi Costică - pentru
- Manda Iulian Claudiu - pentru
- Manolescu Oana - pentru
- Marian Dan Mihai - absent
- Marin Mircea - absent
- Marinescu Antonella - absentă
- Martin Eduard Stelian - pentru
- Márton Árpád Francisc - pentru
- Máté András Levente - pentru
- Mazilu Constantin - pentru
- Merka Adrian Miroslav - absent
- Militaru Constantin Severus - absent
- Mircovici Niculae - pentru
- Mitrea Manuela - pentru
- Mocanu Adrian - pentru
- Mocanu Vasile - absent
- Mocioalcă Ion - absent
- Moldovan Carmen Ileana - pentru
- Moldovan Emil Radu - pentru
- Morega Dan Ilie - pentru
- Motreanu Dan Ştefan - pentru
- Movilă Petru - absent
- Munteanu Ioan - absent
- Mustea-Şerban Răzvan - absent
- Nassar Rodica - pentru
- Năstase Adrian - absent
- Neacşu Marian - pentru
- Nechifor Cătălin Ioan - absent
- Neculai Marius - absent
- Negoiţă Robert Sorin - pentru
- Negruţ Clement - absent
- Nica Dan - pentru
- Nica Nicolae Ciprian - pentru
- Nicolăescu Gheorghe Eugen - pentru
- Nicolicea Eugen - pentru
- Niculescu-Duvăz Bogdan - pentru
- Niculescu-Mizil-Ştefănescu-Tohme Oana - pentru
- Nistor Laurenţiu - pentru
- Niţă Constantin - pentru
- Niţu Adrian Henorel - absent
- Nosa Iuliu - pentru
- Novac Cornelia Brînduşa - absentă
- Oajdea Vasile Daniel - absent
- Olar Corneliu - absent
- Olosz Gergely - absent
- Oltean Ioan - absent
- Oprea Gabriel - absent
- Oprişcan Mihai Doru - absent
- Orban Ludovic - pentru
- Pál Árpád - pentru
- Palaşcă Viorel - pentru
- Palăr Ionel - pentru
- Paleologu Theodor - Guvern
- Pálfi Mózes Zoltán - pentru
- Pambuccian Varujan - pentru
- Pandele Sorin Andi - absent
- Panţîru Tudor - pentru
- Pardău Dumitru - împotrivă
- Păduraru Nicuşor - absent
- Păsat Dan - absent
- Păun Nicolae - absent
- Pâslaru Florin Costin - pentru
- Pető Csilla Mária - pentru
- Petrescu Cristian - absent
- Petrescu Petre - absent
- Pieptea Cornel - pentru
- Pirpiliu Ştefan Daniel - absent
- Plăiaşu Gabriel - pentru
- Pocora Cristina Ancuţa - pentru
- Ponta Victor Viorel - pentru
- Pop Georgian - pentru
- Pop Virgil - pentru
- Popa Daniela - pentru
- Popa Florian - absent
- Popa Octavian Marius - pentru
- Popeangă Vasile - pentru
- Popescu Adrian - absent
- Popescu Cosmin Mihai - absent
- Popescu Dan Mircea - pentru
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - pentru
- Popov Duşan - pentru
- Popoviciu Alin Augustin Florin - absent
- Postolachi Florin - absent
- Potor Călin - absent
- Preda Cezar Florin - absent
- Prigoană Vasile Silviu - absent
- Radan Mihai - pentru
- Răţoi Neculai - pentru
- Rebenciuc Neculai - absent
- Resmeriţă Cornel Cristian - pentru
- Riviş-Tipei Lucian - absent
- Rizea Cristian - pentru
- Rogin Marius - absent
- Roman Gheorghe - absent
- Roman Ioan Sorin - pentru
- Roşca Lucreţia - pentru
- Rusu Valentin - absent
- Sava Andrei Valentin - absent
- Săftoiu Ana Adriana - absentă
- Săniuţă Marian Florian - pentru
- Săpunaru Nini - pentru
- Sârbu Marian - absent
- Scutaru Adrian George - pentru
- Seremi Ştefan - absent
- Seres Dénes - pentru
- Socaciu Victor - pentru
- Solomon Adrian - absent
- Soporan Vasile Filip - absent
- Spînu Teodor Marius - absent
- Stan Ioan - absent
- Stan Ion - pentru
- Stan Nicolae - absent
- Stanciu Anghel - pentru
- Stavrositu Maria - absentă
- Steriu Valeriu Andrei - pentru
- Stoica Mihaela - absentă
- Stragea Sorin Constantin - pentru
- Stroe Ionuţ Marian - pentru
- Stroe Mihai - absent
- Stroian Toader - absent
- Surdu-Soreanu Raul Victor - pentru
- Surpăţeanu Mihai - absent
- Surupăceanu Mugurel - pentru
- Şandru Mihaela Ioana - absentă
- Ştefan Viorel - pentru
- Ştirbeţ Corneliu - absent
- Ştirbu Gigel Sorinel - pentru
- Tabără Valeriu - absent
- Tabugan Ion - pentru
- Taloş Gheorghe Mirel - pentru
- Tărâţă Culiţă - absent
- Teodorescu Horia - pentru
- Timiş Ioan - pentru
- Tiţa-Nicolescu Gabriel - absent
- Tîlvăr Angel - pentru
- Toader Mircea Nicu - absent
- Trăşculescu Alin Silviu - absent
- Tudose Mihai - pentru
- Turcan Raluca - absentă
- Tuşa Adriana Diana - pentru
- Ţaga Claudiu - pentru
- Ţintean Ioan - pentru
- Ţîmpău Radu Bogdan - pentru
- Ţurcanu Florin - pentru
- Ţurea Răzvan - pentru
- Udrea Elena Gabriela - Guvern
- Uioreanu Horea Dorin - pentru
- Uricec Eugen Constantin - absent
- Vainer Aurel - pentru
- Varga Attila - pentru
- Varga Lucia Ana - pentru
- Vasile Aurelia - pentru
- Vasilică Radu Costin - pentru
- Vişan Gelu - absent
- Vîlcu Samoil - absent
- Vladu Iulian - absent
- Vlase Petru Gabriel - pentru
- Vlădoiu Aurel - pentru
- Voicu Mădălin Ştefan - absent
- Voicu Mihai Alexandru - pentru
- Voinescu-Cotoi Sever - absent
- Vreme Valerian - absent
- Zamfirescu Sorin Ştefan - absent
- Zătreanu Dan Radu - absent
- Zgonea Valeriu Ştefan - absent
- Zisopol Dragoş Gabriel - pentru
- Zoicaş Gheorghe - absent

Doamna Roberta Alma Anastase:

252 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi nicio abţinere. (Aplauze.)

Cu aceasta, am epuizat ordinea de zi de astăzi şi şedinţa noastră a luat sfârşit.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.15.