Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Începem dezbaterile.

Primul-ministru al României se află deja în sală.

Ora primului-ministru.

La solicitarea Grupului parlamentar al PNL cu participarea primului-ministru avem astăzi tema Starea economiei româneşti.

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterii, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea, cinci minute pentru prezentarea temei; primul-ministru, cinci minute pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului, reprezentanţii grupurilor parlamentare, cinci minute fiecare grup parlamentar, cu excepţia majorităţii parlamentare, care are 15 minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere, reprezentantul deputaţilor neafiliaţi, două minute şi, la final, cinci minute primul-ministru pentru răspunsuri.

Din partea Grupului parlamentar al PNL cine intervine? Domnul deputat Alexandru Nazare.

Domnule deputat, aveţi cinci minute pentru a prezenta tema.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Dragi colegi,

În cadrul semestrului european, în cadrul sistemului european de supraveghere financiară, Comisia Europeană şi-a creat un tablou de bord, prin care detectează şi corectează dezechilibrele.

Luăm astfel act împreună de o nouă realitate. Bugetele şi strategiile economice nu se mai fac doar de la Bucureşti, Bruxelles-ul intervine, oferă recomandări, impune măsuri, stabileşte amenzi şi poate, la o adică, chiar să impună sancţiuni dincolo de litera actualelor regulamente.

Domnule prim-ministru,

Domnilor colegi,

Avem, practic, de ales, puşi în faţa acestor realităţi, să răspundem acestui mecanism doar în criză, când, de fapt, primim doar notele de plată sau putem să fim proactivi într-o dezbatere parlamentară anuală şi împreună putem să dăm un răspuns strategic, coerent, împreună, putere şi opoziţie, societate civilă şi mediu academic, astfel încât să prevenim România să mai fie luată prin surprindere de firescul mecanismelor europene.

Domnilor colegi,

Domnule prim-ministru,

PNL vă propune să fim proactivi. Acesta este motivul pentru care am iniţiat această dezbatere şi v-am convocat astăzi aici. Aceasta nu este o paradă electoral-economică, obişnuita pe care obişnuiţi să o creaţi, ci o piatră de temelie a unui mecanism solid şi serios, un veritabil semestru naţional, o stare a economiei naţionale pe care să o discutăm anual şi care să evite problemele de fond ale economiei româneşti.

De fapt, acest raport al Comisiei Europene, care este primul raport pe care Comisia Europeană îl publică despre starea economiei româneşti, este, domnule prim-ministru, martorul abilităţii dumneavoastră de a ignora adevăratele probleme, de a nu pune în aplicare şi de a frâna, pe cât de mult posibil, reformele profunde pentru a trata doar găselniţele electorale.

Comisia Europeană, în acest raport, ne recomandă, practic, trei lucruri: investiţii, reforme structurale şi responsabilitate bugetară.

Domnule prim-ministru, dumneavoastră reuşiţi, bineînţeles, să le ignoraţi pe toate trei. Să intrăm pe fond.

Şi acum vă citez, vă redau câteva dintre ideile principale ale raportului: proiectele de investiţii nu sunt pregătite temeinic, nu au justificare economică; reformele structurale stagnează; performanţa şi situaţia financiară a întreprinderilor de stat este îngrijorătoare; lipsesc priorităţile clare şi coordonarea; planurile bugetare nu sunt realiste, nu iau în calcul natura multianuală a proiectelor de investiţii; nu există cu adevărat predictibilitate fiscală - nu spun eu asta, spune raportul Comisiei Europene; politica fiscală este lipsită de continuitate, previzibilitate şi planificare strategică; este favorizată birocraţia şi excesul de reglementare; transparenţa e limitată şi afectează major competitivitatea economiei.

Evident, reforma administraţiei publice menită se clarifice mandatele şi competenţele între nivelul local şi central trenează, performanţele României astfel sunt inferioare mediei regionale în multe domenii-cheie.

Culmea e, domnule Victor Ponta, domnule prim-ministru, soluţii pentru aceste probleme v-au fost oferite tot de către partenerii internaţionali încă de anul trecut.

Aceste soluţii dumneavoastră întârziaţi să le puneţi în aplicare, cu premeditare, şi au fost, evident, reluate de către experţii Comisiei Europene şi în raportul de luna trecută, şi în raportul din luna februarie.

De fapt, cred că cea mai mare nerealizare care vi se reproşează...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai aveţi un minut, domnule deputat.

Domnul Alexandru Nazare:

...este faptul că n-aţi pus în aplicare programul cu Comisia Europeană, Fondul Monetar şi Banca Mondială, deci aţi dus în eroare timp de doi ani de zile cu dibăcie experţii FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, chemându-i aici şi trimiţându-i acasă fără să încheiaţi, în premieră pentru istoria României cu partenerii internaţionali, nicio evaluare. Deci nicio evaluare cu succes din actualul acord cu Fondul Monetar.

Domnule prim-ministru,

Ce credibilitate poate avea astfel actualul Guvern?

Credibilitatea este zero. Laitmotivul guvernării dumneavoastră este dominat de limită, progrese limitate, la toate recomandările aveţi progrese limitate.

Şi mai degrabă puţinele progrese care s-au înregistrat sunt înregistrate în pofida Guvernării PSD nu datorită acestei guvernări, iar acestea se întâmplă doar forţate de către partenerii internaţionali.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi 15 secunde să închideţi dezbaterea. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Alexandru Nazare:

15 secunde, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

În fapt, ceea ce faceţi este să mimaţi, nu să creaţi prosperitate.

Aţi venit astăzi aici să ne povestiţi despre direcţiile pe care le ia economia, o direcţie pe care o ia economia. Despre ce direcţie aţi putea să veniţi astăzi să ne povestiţi după trei ani de guvernare?

Din punctul meu de vedere aveţi o singură direcţie: acasă. Plecaţi acasă, în opoziţie, pentru că ne-aţi demonstrat timp de trei ani de ce sunteţi în stare, domnule... (Rumoare.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult. Vă mulţumesc foarte mult.

Aţi depăşit cu 40 de secunde timpul alocat.

Domnule prim-ministru, aveţi cinci minute la dispoziţie pentru a prezenta punctul dumneavoastră de vedere.

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumesc pentru invitaţia de a prezenta, aşa cum este normal pentru orice guvern şi orice parlament democrat, situaţia economică a României, care sunt datele actuale, care sunt perspectivele pe termen scurt şi mediu şi, sigur, care sunt pericolele cu care România se poate confrunta.

Vreau să încep prin a vă felicita pentru modificările aduse Regulamentului. Cred că ideea ca, în fiecare lună, primul-ministru şi, respectiv, în fiecare săptămână miniştrii pe care-i chemaţi să vină să răspundă în faţa Parlamentului este o idee extrem de bună, extrem de normală pentru o relaţie normală între Parlament şi Guvern.

O să susţin cât timp voi fi prim-ministru şi când voi reveni în banca Parlamentului că Parlamentul este cel care conduce şi controlează Guvernul, că Parlamentul este o instituţie fundamentală căreia nimeni nu trebuie să-i dea lecţii, pe care nimeni nu trebuie s-o demonizeze şi fără de care nu vom avea niciodată democraţie în România.

Trecând la prezentarea de astăzi, cred că este extrem de important ca, la jumătatea anului 2015, să ştim exact unde ne aflăm. Şi pentru că nu vreau să emit doar opiniile noastre, ale mele, ale membrilor Guvernului, o să încep cu un citat din guvernatorul Băncii Naţionale, pe care evident că îl consider extrem de important: "Creşterea economică din prezent este nu doar robustă, dar judecând după standardele actuale, la nivel european, şi sustenabilă." Şi cred că vrea să se adreseze guvernatorul câtorva dintre colegii noştri din dreapta, "dacă nu vom greşi din nou, va fi o creştere de durată".

Asta înseamnă că România se află într-un moment economic extrem de bun, în care a reuşit să refacă distrugerea economică şi socială din anii 2010-2011, dar că este extrem de important să păstrăm acest ritm şi aceste direcţii.

Conform datelor oficiale prezentate de către Eurostat, România a avut o creştere medie în ultimii ani de 3%, iar în primul trimestru, cu o creştere de 4,2% a produsului intern brut suntem şi noi, în sfârşit, pe primul loc la un lucru bun, la un lucru important, la un lucru esenţial, creşterea economică între cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene.

Această creştere a influenţat, de altfel, şi prognozele oficiale ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional şi îmi doresc, stimaţi colegi, ca la finalul mandatului acestui Parlament, al dumneavoastră, al tuturor şi al Guvernului la sfârşitul anului 2016 să puteţi să spuneţi că aţi fost membri ai Parlamentului şi noi membri ai Guvernului în patru ani de creştere economică neîntreruptă după anii cei mai negri din punct de vedere economic şi social pentru România, anii 2010-2012.

Pentru aceste realizări vreau să mulţumesc tuturor membrilor Uniunii Social Liberale, toţi cei care au sprijinit programul de guvernare, cei care au fost, aşa cum sunteţi cea mai mare parte, credincioşi votului pe care l-au cerut în 2012 şi l-au primit din partea electoratului.

Cel mai important este că, după ce am preluat guvernarea în recesiune economică, repet, sunt trei ani şi sper să fie patru, cinci ani de creştere economică şi e important că această creştere nu se bazează pe elemente conjuncturale şi pe motoare interne şi externe, consumul intern, exporturi, o creştere din industrie şi servicii şi, cel mai important, anul acesta avem o creştere importantă şi în zona construcţiilor, care trebuie încurajată în continuare. O rată de creştere economică de peste 3%, 4 chiar, devine, în acest moment, un obiectiv posibil.

Vreau să mulţumesc Parlamentului şi miniştrilor care, pe rând, au răspuns de fiecare domeniu în parte, pentru deblocarea şi repararea celei mai grele moşteniri pe care am primit-o, şi anume blocarea totală a fondurilor europene, toate programele suspendate, grad de absorbţie 7%. Putem să terminăm în acest an exerciţiul 2007-2013 cu o rată de absorbţie între 65 şi 80% şi, cel mai important, avem, după cum ştiţi, acordul de parteneriat şi majoritatea programelor operaţionale pentru 2014-2020 deja aprobate de către Comisia Europeană.

Anul 2015 a început cu o creştere semnificativă a investiţiilor străine directe...

Încerc, domnule preşedinte, să mă încadrez în cele cinci minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Dacă aş fi fost în Guvernul Boc, terminam într-un minut, că n-aveam despre ce să vorbesc. (Aplauze.) Fiind, totuşi, şeful Guvernului USL, sunt foarte multe lucruri bune de spus.

Şi aş vrea să spun despre faptul că am plătit aproape în totalitate împrumutul luat şi consumat de către colegii de la PDL, că ne-am încadrat, de fiecare dată, în toate ţintele de deficit stabilite cu partenerii internaţionali, că suntem după patru luni... (Rumoare; comentarii.) Pot doar să spun că vă rog să reţineţi că, având sprijinul dumneavoastră, putem să mergem mai departe cu aceste rezultate.

Mă bucur să mă aflu în faţa Parlamentului la o zi după ce a intrat în vigoare reducerea la 9% a TVA-ului la toate produsele alimentare şi dublarea alocaţiilor pentru copii. Două măsuri extrem de importante, una propusă de către Guvern şi sprijinită de dumneavoastră, cealaltă propusă şi aprobată de către dumneavoastră, Parlament, şi pusă în practică de către Guvern.

Deci o colaborare foarte bună şi vă mulţumesc pentru asta.

În acelaşi timp, este extrem de important ca în perioada imediat următoare - şi mă adresez Camerei Deputaţilor - să aprobăm noul Cod fiscal cu toate măsurile incluse acolo, să punem în practică odată cu aprobarea oficială a Masterplanului de transport toate modificările şi proiectele de investiţii şi să ne sprijiniţi în aprobarea noului pachet privind achiziţiile publice.

Există o perspectivă foarte bună şi trei provocări pe care îmi fac datoria să le prezint în faţă Parlamentului.

În primul rând populismul pe care, din păcate, îl văd folosit ca singura armă împotriva unei economii performante; în al doilea rând, instabilitatea politică - şi sunt convins că acest Parlament şi acest Guvern îşi vor duce la bun sfârşit programul de guvernare pentru a acorda stabilitate şi predictibilitate vieţii economice; şi în al treilea rând tensiunile regionale pe care, lucrând împreună, Parlament, Guvern, Banca Naţională, Preşedinţie, mediu de afaceri, sindicate, putem să le prevenim sau să pregătim România să reziste la orice fel de efecte negative ale unei eventuale crize regionale.

Vă mulţumesc.

Şi repet, reţineţi, sper să terminaţi, vom termina acest mandat, această legislatură dumneavoastră, membrii Parlamentului României, şi noi, membrii Guvernului, cu patru ani de creştere economică, cu patru ani de şomaj mai mic, de patru ani de creştere a pensiilor şi salariilor şi e un lucru pentru care vreau să vă mulţumesc şi pentru care sunt convins că oamenii vor aprecia această activitate.

Vă mulţumesc mult de tot şi sunt gata să răspund la întrebări. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Sunt nevoit să acord un plus de minute opoziţiei, ca să putem să avem o dezbatere corectă.

Are cuvântul, din partea Partidului Naţional Liberal, a opoziţiei...

Domnule Orban, aveţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule viitor fost prim-ministru Victor Ponta,

Ar fi trebuit să vorbiţi un minut, că aţi spus că, dacă aţi fi fost în Guvernul Boc, ar fi trebuit să vorbiţi un minut.

Aţi fost în Guvernul Boc, domnule Ponta, aţi fost în anul de graţie 2009, în care an de graţie 2009 să ştiţi că s-a luat creditul la FMI, dar probabil nu vă aduceţi aminte, că activitatea dumneavoastră în Guvern, în perioada respectivă, era egală cu aproape zero.

Tot despre plătirea datoriei, domnule prim-ministru, vreau să vă spun că gradul de îndatorare a României a crescut de când aţi venit dumneavoastră în poziţia de prim-ministru şi nu prea am văzut pe ce a crescut gradul de îndatorare.

În mod normal, ar fi trebuit să crească pe proiecte de investiţii, pe tot ceea ce înseamnă asigurarea dezvoltării economice. În conformitate cu legea, autorităţile locale nu pot să se împrumute decât pentru a finanţa obiective de investiţii, în timp ce dumneavoastră aţi folosit aceşti bani din împrumuturi, i-aţi aruncat pe apa sâmbetei.

Permiteţi-mi, stimaţi colegi, să spun şi ceea ce nu vrea să spună primul-ministru şi am să încep prin a vă da câteva date.

În România, după trei ani de guvernare Ponta, peste 8.600.000 de români se află sub pragul sărăciei, în risc de sărăcie şi excluziune socială, parametru care nu numai că nu a suferit o modificare favorabilă, ci dimpotrivă, a suferit o modificare negativă.

Din păcate, aceşti concetăţeni ai noştri sunt în această situaţie nu datorită voinţei lor, ci pentru că premierul Ponta nu-şi aduce aminte de aceşti cetăţeni decât în campania electorală, în care, timp de doi ani jumătate, nu a făcut nimic pentru oamenii aflaţi sub pragul de sărăcie, şi-a adus aminte, în mod evident, în noiembrie 2014, în care, prin intermediul Ordonanţei nr.26, a majorat câteva - să spun - plăţi, alocaţii de sprijin pentru familii, care, din păcate, nu şi-au atins efectul.

Vă mai dau o altă dată, stimaţi colegi, în România există sub 6 milioane de angajaţi, de locuri de muncă efective de oameni care muncesc. Gândiţi-vă că în Ungaria, în Cehia, care au jumătate din populaţia românească, există un număr de angajaţi apropiat de numărul de angajaţi din România. Ce înseamnă asta? Înseamnă că economia românească, de fapt, nu produce locuri de muncă. Nu generează locuri muncă.

Avem peste 3 milioane de români care au plecat din România nu că nu-şi iubesc ţara, nu pentru că au vrut să-şi părăsească familiile, ci pentru că în România nu şi-au găsit un loc de muncă în care să fie plătiţi decent.

Din păcate, pe piaţa muncii începe să se resimtă din ce în ce mai acut faptul că şcoala românească nu generează oameni cu abilităţi şi profesii care să fie adaptate cererii de pe piaţă. Jumătate din absolvenţii de liceu nu-şi iau bacalaureatul. Şi chiar dacă aţi încercat să organizaţi şcoli postliceale în facultăţile din ograda Domniei Voastre nu aţi rezolva nimic în materie de asigurare a tinerilor cu abilităţile, cunoştinţele şi informaţiile necesare pentru a face faţă competiţiei pe piaţa muncii.

Şi în fine, domnule prim-ministru, pot să spun că aţi fost călăul capitalului românesc.

De când sunteţi prim-ministru, peste 370 de mii de firme s-au închis şi peste 78 de mii de firme, aproape 80 de mii de firme, au intrat în insolvenţă. Peste 450 de firme au fost puse pe butuci, au dispărut de pe piaţa românească.

Cum să fie sprijinită dezvoltarea capitalului autohton atunci când investiţiile publice sunt scăzute sistematic?!

În 2014 aţi redus investiţiile publice faţă de 2013 cu 6,7%, iar în acest an, pe primul trimestru, aveţi investiţii mai mici în sectorul public cu 30,6% faţă de anul 2014.

Stimaţi colegi,

Dezbaterea despre economie trebuie să iasă din zona cifrelor.

Pentru ca românii să simtă această creştere economică, ei trebuie să o simtă în propriul buzunar şi, din păcate, vă spun că venitul disponibil al familiei din România ca putere reală de cumpărare a scăzut în România, deşi suntem în al cincilea an de creştere economică. Unde se duc rezultatele creşterii economice? Nicăieri! Sau nu se duc în niciun caz în buzunarele românilor.

Şi închei prin a vă spune că şi pentru investiţii străine este nevoie de câteva lucruri: stabilitate, predictibilitate, un tratament de parteneriat cu aceşti investitori.

Din păcate, domnule Ponta, nici prietenii dumneavoastră, chinezii, nu mai vin să investească în România şi fug de România ca de dracu'! Asta este realitatea.

Pe ce să asiguri dezvoltarea economică? Pe ce stabilitate şi predictibilitate, atât timp cât de la măreţul proiect de lege adoptat de Guvern privind modificarea Codului fiscal, între timp ba aţi băgat, ba n-aţi băgat impozitul pe bacşiş. Ba aţi redus, ba n-aţi redus supraacciza la combustibil. Ba aţi redus, ba n-aţi redus cu 20% accizele la combustibil. Ba aţi redus, ba n-aţi redus taxa pe construcţii speciale. Ba aţi anulat, ba nu aţi anulat impozitele pe dividende. Ba aţi încercat să transformaţi profesiile liberale în profesii dependente, ba aţi renunţat la acest demers.

Cine să vă mai creadă, domnule prim-ministru, că sunteţi capabil să asiguraţi cu adevărat în România stabilitate, predictibilitate şi un mediu de afaceri care să ducă cu adevărat la o dezvoltare economică reală?

Nu vă mai lăudaţi cu creşterea economică pe care o aveţi. Aţi fost ca un fiu risipitor.

Dacă în fruntea Guvernului ar fi fost un prim-ministru autentic, cu o viziune reală asupra economiei, nu un om care trebuie să-şi facă alfabetizarea în materie de economie, România ar fi avut creştere economică mult mai mare, de 4-5% anual, nu creşterea economică cu care vă lăudaţi astăzi şi de care ar trebui să vă pară rău. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar PSD-PC-PLR are alocate 15 minute.

Domnule deputat Marian Neacşu, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Da. Mulţumesc.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, apreciez faptul că ne aflăm astăzi în faţa unei dezbateri reale, într-un cadru corect, funcţional, stabilit de un regulament pe care, până într-un final, l-am aprobat cu toţii, tocmai pentru aceea că am realizat că este nevoie de astfel de dezbateri. Iar primul prim-ministru al României care a realizat că este nevoie de o dezbatere reală şi de o relaţie corectă şi normală şi principială cu Parlamentul a fost domnul Victor Ponta şi, în măsura în care aveţi vreun dubiu, sunt convins că nu-l aveţi, cu siguranţă că vă aduceţi aminte că Domnia Sa se află astăzi pentru a patra oară în faţa unui astfel de demers parlamentar, cu dezbateri de fiecare dată solicitate de către grupurile parlamentare ale opoziţiei, cum este, de altfel, şi normal, în opinia mea.

Ce îmi pare rău, şi am sesizat asta şi la celelalte demersuri legate de activitatea miniştrilor şi de prezentarea activităţii miniştrilor aici în Parlament, este că acel respect atât de necesar pentru o dezbatere reală în care fiecare să învăţăm ceva, din care să plecăm de aici cu ceva, se denaturează, se duce într-o zonă de dialog cârcotaş, fără niciun fel de rost şi mă întreb atunci oare acea diatribă prezentată la începutul şedinţei, potrivit căreia copiii cer mai multă toleranţă, mai multă iubire, mai multă linişte, mai multă înţelegere, oare numai ei înţeleg lucrul ăsta? Oare lecţia aia nu e bună şi pentru noi, cei mai maturi, care ne aflăm, aşa zis, de drept în băncile astea? Nu ar fi fost oare mai corect ca dincolo de cifre sforăitoare, de analize care sunt prezentate acum, adesea scoase din context şi care n-au nicio legătură, până la urmă, cu realitatea sau foarte mică, să fie folosite ca instrumente de acuză fără niciun temei?

Da, se spunea aici, şi cred că ăsta trebuie să fie cel mai important lucru, în ce fel toate aceste rezultate economice ale unei bune guvernări, ale unei foarte bune guvernări, se regăsesc sau se vor regăsi în buzunarele românilor. Pentru că Guvernul Ponta este primul guvern român de după 2004 încoace care a înţeles că un guvern al României nu guvernează nici pentru statistici, nici pentru troică, ci guvernează pentru români, pentru că acolo trebuie să se întâlnească într-un final rezultatele guvernării. (Aplauze.)

Da, sunt importante datele statistice, sunt importante să ne creeze o imagine, dar uneori ne creează o imagine deformată, cea mai corectă şi mai importantă imagine este aia pe care o vedem în ochii fiecăruia dintre cetăţeni, atunci când mergem acasă la ei şi stăm de vorbă. Orice alt demers, orice altă măsură, orice altă retorică, până la urmă, n-are niciun fundament şi n-are nicio valoare.

S-au spus aici, din păcate, timpul nu permite sau n-a permis în acest format, poate că e bine să ne mai gândim la o altfel de abordare, astăzi când priveam posibilităţile pe care Regulamentul le oferă pentru astfel de dezbateri, am realizat cât de înguste sunt.

E extrem de greu să constrângi în parcursul a cinci minute o groază de acuze nefundamentate sau o mulţime de realizări. Toate lucrurile astea, într-un fel sau altul, ar trebui să-şi găsească locul într-o dezbatere mult mai amplă, în care să putem să spunem mai multe, în care putem să ne răspundem la mai multe. Dar sper ca lucrul ăsta să se realizeze cu mai multă decenţă, cu mai puţină demagogie, cu mai mult realism, pentru că realismul ar trebui să fie principalul deziderat al unor astfel de dezbateri.

După cum aţi văzut, m-am ferit, sunt cele 3-4 minute de când am vorbit, să rostesc o cifră, pentru că am spus că nu sunt importante. Importanţi sunt oamenii. Dacă realizăm asta, şi putere, şi opoziţie, înseamnă că aceste dezbateri şi-au atins scopul şi ele pot şi trebuie să continue. Dacă nu, dacă nu facem decât să continuăm pe această zonă a dialogului incert, a demagogiei, a populismului fără rost, a acuzelor fără fundament, e foarte clar că n-am reuşit să înţelegem care este adevărata menire a demersului în faţa căruia ne aflăm cu toţii astăzi.

Vă felicit, domnule prim-ministru, pentru activitatea pe care aţi desfăşurat-o, vă asigur că vom fi în continuare, aşa cum suntem şi acum aici, în bănci sau în sălile de şedinţă, pentru a putea construi împreună legislaţia necesară, pentru ca Guvernul să poată guverna în funcţie de necesităţile, de nevoile directe şi imediate ale oamenilor. Avem în faţă o mulţime de provocări şi nu pot să nu-mi aduc aminte că prima dintre dezbaterile organizate în prezenţa dumneavoastră şi la solicitarea dumneavoastră la acest început de sesiune parlamentară s-a referit tocmai la priorităţile legislative pe care Guvernul se aşteaptă ca în acest an să le punem pe masă.

Aştept să finalizăm şi suntem cât se poate de deschişi pentru Codul fiscal, aşteptăm să vedem rezultatele excelente, pe care le apreciem, în buzunarele românilor, ale măsurilor privind reducerea TVA.

Bănuiesc că toţi copiii sunt mulţumiţi de 1 iunie şi în continuare începând cu 1 iunie că alocaţiile vor fi mai mari. Aşteptările sunt ca întotdeauna foarte mari. Din fericire, şi posibilităţile au fost mari. Sper ca luna septembrie, când ne vom afla în faţa următorului demers, să ne găsească poate mai liniştiţi, poate mai aşezaţi, poate cu gânduri mai bune, în mod cert cu rezultate mai bune.

Urez succes Guvernului şi fiecare dintre noi să avem parte de lucruri bune în toată această perioadă.

Vă mulţumesc.

(Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să mai intervină? Nu.

Domnule lider de grup, cine intervine din partea Partidului Naţional Liberal? Nu mai intervine nimeni. Bun.

Domnule prim-ministru, aveţi cinci minute.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Nu pot decât să spun că sunt convins că, sigur, prima oră a primului-ministru se desfăşoară un pic mai complicat, au fost o serie de discursuri, nu neapărat întrebări, ca să putem să răspundem foarte concret, cred însă că trebuie continuat acest demers.

Vreau să spun foarte clar pentru membrii Parlamentului şi pentru cetăţenii României, nu, nu e deloc totul perfect. Avem foarte multe lucruri de realizat împreună, am plecat dintr-un moment foarte rău, momentul 2012. Suntem într-un moment bun, dar depinde doar de noi să nu stricăm acest lucru.

Dacă vorbim despre măsurile pe care Guvernul le-a luat, da, am afirmat tot timpul şi voi afirma până la finalul acestui mandat că programul de guvernare a fost un program de guvernare social-liberal, sprijinit de către toţi colegii social-democraţi, liberali, de la UNPR, de la Partidul Conservator şi de la Grupul minorităţilor naţionale, că le mulţumesc în continuare celor care au rămas alături de guvern şi acest program şi n-am un răspuns mai bun pentru criticile pe care le-am primit de la colegii de la PDL decât faptul că fostul preşedinte al PNL, domnul Antonescu, a spus aşa despre măsurile fiscale ale Guvernului Ponta: "ca liberal le aştept de 20 de ani."

Bine că le-am realizat. Deci cred că cei care sunt liberali adevăraţi, cei care sunt social-democraţi, cei care sunt progresişti sau conservatori sau grupul minorităţilor naţionale pot să fie mulţumiţi de faptul că tot ceea ce am promis în 2012 facem în continuare prin muncă şi prin seriozitate.

Vă mulţumesc.

(Aplauze.)