Dezbateri parlamentare

Domnul Dan Tanasă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începând din 2015, 8 mai a devenit Ziua Naţională a Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi. România a aderat la Campania "HeForShe", iniţiată de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor. Campania vizează implicarea bărbaţilor prin luarea de atitudine şi promovarea acţiunilor în favoarea egalităţii, de combatere a violenţei împotriva femeilor şi de capacitare a femeilor. Acest demers reprezintă o mişcare de solidaritate în favoarea egalităţii, prin urmare, România trebuie să elimine inegalităţile şi să promoveze egalitatea, prin eforturi susţinute, în concordanţă cu parcursul european asumat prin Constituţie şi prin convenţiile şi tratatele internaţionale, cu accent pe educaţie, ca mijloc de combatere a discriminărilor şi prevenire a violenţei asupra femeilor.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor, trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte locul codaş pe care îl ocupă România la acest capitol în rândul statelor membre UE, întrucât femeile din România sunt afectate zilnic de discriminare. Este nevoie de o mai bună aplicare a legislaţiei în vigoare şi de o implicare mai vizibilă a instituţiilor în transpunerea strategiilor sociale şi a programelor naţionale.

În cadrul reuniunii internaţionale, care a avut loc recent, cu tema "Măsuri necesare pentru realizarea parităţii între femei şi bărbaţi în politică, într-o lume post-COVID-19", sub egida UN Women şi a Uniunii Interparlamentare, a fost reiterată profunda îngrijorare cu privire la situaţia femeilor în contextul pandemiei, egalitatea fiind grav ameninţată în acest moment dificil pentru omenire. Pandemia a afectat în special femeile, tot mai multe dintre acestea confruntându-se cu violenţă, şomaj sau lipsa protecţiei sociale.

Cu toate că tot mai multe guverne adoptă şi implementează măsuri pentru a combate violenţa, în creştere, împotriva femeilor, puţine ţări iau măsuri concrete pentru a asigura femeilor venituri şi acces echitabil la locuri de muncă. Parlamentul României a făcut un pas deosebit de important în această sesiune parlamentară, adoptând Legea monitorizării electronice. Toate partidele parlamentare au susţinut acest proiect legislativ, dând dovadă de maturitate şi responsabilitate faţă de femeile din România, care continuă să fie ucise de actuali sau foşti parteneri. Nu trebuie, însă, să ne oprim aici! Sunt convins că actuala Coaliţie de guvernare va aloca fondurile necesare pentru ca acest proiect să fie implementat şi să salveze vieţile femeilor.

Cred că suntem cu toţii de acord că atât timp cât violenţa afectează un număr important de cetăţeni ai acestei ţări, fie femei sau minori, nu putem vorbi cu adevărat de egalitate de şanse. Violenţa împotriva femeilor şi tinerelor din timpul pandemiei s-a agravat odată cu măsurile luate în timpul carantinei, izolării sau cu creşterea dificultăţilor economice. Totodată, s-a constatat faptul că instrumentele tehnologice permit răspândirea extrem de rapidă a conţinutului periculos devenit viral, tehnologia transformând multe forme ale violenţei în ceva ce se întâmplă de la distanţă, fără contact fizic şi dincolo de graniţe, prin utilizarea profilurilor anonime. Deci, iată, încă o barieră a fost instalată în calea participării femeilor la viaţa publică!

Este de datoria noastră să tragem un semnal de alarmă, în Parlamentul României, dar şi în întreaga societate românească, asupra faptului că România ocupă poziţii ruşinoase în statisticile privind traficul de carne vie, sclavia, violenţa împotriva femeilor şi copiilor. Statisticile anuale nu s-au modificat - la fiecare 30 de secunde, o româncă este bătută de partener; la fiecare 5 zile, una este ucisă.

Deşi, în România, peste 51% dintre cetăţeni sunt femei, reprezentarea acestora la nivel legislativ este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană - doar 17,6% dintre membrii Parlamentului sunt femei şi doar două femei ocupă poziţia de ministru, dintre cei 21 de membri ai Guvernului! De aceea, consider că trebuie susţinută cu prioritate îmbunătăţirea prezenţei femeilor în viaţa publică şi politică din România.

Doamne ajută! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

O rog pe doamna deputat Viorica Sandu să aibă intervenţia legată de Ziua Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi.

Doamna Viorica Sandu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Egalitatea între femei şi bărbaţi reprezintă un drept fundamental, o valoare comună a Uniunii Europene şi o condiţie necesară pentru îndeplinirea obiectivelor de creştere, de ocupare a forţei de muncă şi coeziune socială la nivelul Uniunii Europene.

Pe 8 mai, în România, este marcată Ziua Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi, pentru al şaselea an consecutiv.

Conform indicelui Institutului European pentru Egalitatea de Gen, în 2020, România se afla pe locul 26 din 28 în topul diferenţelor dintre femei şi bărbaţi la capitolul putere, adică în ocuparea unor funcţii de top politice şi în companii.

Din păcate, ocupăm acelaşi loc ca în 2010, semn că în 11 ani societatea noastră nu a reuşit să avanseze din acest punct de vedere.

Acelaşi indice arată că dacă Uniunii Europene i-ar lua 60 de ani pentru a ajunge la egalitatea de şanse de gen, României i-ar lua peste 100 de ani, la ritmul actual.

Indexul egalităţii de gen arată că în ţara noastră diferenţa între participarea pe piaţa muncii a bărbaţilor, faţă de femei, este de 18% în favoarea bărbaţilor. În continuare, chiar şi în 2021, există meserii despre care se spune că sunt pentru bărbaţi, şi altele pentru femei.

Comisia Europeană a prezentat anul trecut Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, care are drept priorităţi reducerea violenţei împotriva femeilor, asigurarea participării egale şi acces la oportunităţi pe piaţa muncii, asigurarea egalităţii de gen în procesul decizional şi în politică.

Comisia solicită statelor membre întărirea legislaţiilor naţionale, astfel încât violenţa împotriva femeilor să fie descurajată, să se procedeze la luarea de măsuri privind transparenţa salarială şi finanţarea partidelor, astfel încât să fie stimulate candidaturile din partea femeilor.

Actuala Coaliţie de guvernare, pare-se, nu este deloc îngrijorată de statisticile prezentate anterior, ba chiar încurajează decalajul şi discriminarea.

Dacă ne uităm la componenţa actualului Executiv, doar două femei sunt miniştri, faţă de 19 bărbaţi miniştri.

PNL şi USR PLUS demonstrează că politica în România este pentru bărbaţi. (Vociferări.)

Să reprezinte astfel un mesaj de urmat pentru instituţiile... (Vociferări.) ...publice şi companiile private, din partea Guvernului PNL-USR PLUS?

Beneficiile egalităţii de şanse nu sunt doar principii; ele se resimt în economie. Mai multe femei pe piaţa muncii înseamnă venituri mai mari la bugetul de stat, forţă de muncă diversificată şi heterogen pregătită. (Vociferări.)

Gata!

Deputaţii şi senatorii Partidului Social Democrat vor urmări...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

V-aş ruga să încheiaţi. Aţi spus că veţi avea...

Doamna Viorica Sandu:

...iniţiativele...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...o intervenţie scurtă.

Doamna Viorica Sandu:

...de la nivelul statelor membre...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Din respect faţă de cuvântul dat...

Doamna Viorica Sandu:

...ale Uniunii Europene...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

...şi vor veni cu proiecte proprii pentru ca aceste deziderate să devină realitate în România.

Sperăm, bineînţeles, să avem susţinerea tuturor partidelor parlamentare.

Dincolo de ajustarea politicilor publice, societatea românească are nevoie de o resetare a unor convingeri şi cutume învechite.

Egalitatea de şanse trebuie implementată nu doar din punct de vedere profesional, ci şi în relaţia de cuplu şi în activităţile domestice ale fiecărei familii. Este vorba de un efort colectiv la care trebuie să contribuim cu toţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)