Dezbateri parlamentare

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Continuăm cu punctul 2.

Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Românităţii Balcanice; PL-x 45/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Solomon Adrian, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi da citire câtorva informaţii din expunerea de motive, poate că nu toţi aţi reuşit să parcurgeţi acest document.

Înainte de 1947 - şi se leagă poate de o dezbatere pe care am avut-o ieri la Comisia pentru cultură privind Ziua Independenţei Naţionale - pe 10 mai se sărbătorea şi Ziua Românităţii Balcanice, pentru că în 1905 sultanul Abdul Hamid al II-lea a emis un decret, o iradea sultanală, prin care recunoştea comunitatea vlahilor din Balcani, ca naţiune componentă a Imperiului Otoman, diferită de comunitatea elenilor ortodocşi.

Prin urmare, le dădea dreptul să-şi numească muhtari, primari, le dădea dreptul să fie numiţi sau aleşi în consiliile locale, de asemenea să aibă profesori plătiţi de către stat, în şcolile româneşti, în acele comunităţi declarate ca atare, ca aparţinând vlahilor sud-dunăreni, adică aromânii, meglenoromânii.

În semn de recunoştinţă, Carol I a dispus construirea la Constanţa, în Piaţa Ovidiu, a Moscheei Carol I, care a fost inaugurată tot în mai 1913.

Pentru că se simte nevoia din partea noastră, a tuturor, şi în primul rând a statului român să aibă mijloacele necesare să lege legăturile cu comunităţile de români de la sud de Dunăre, această lege ar permite autorităţilor centrale sau locale chiar să dispună de fondurile necesare continuării finanţării unor proiecte culturale la nivelul acelor comunităţi, de multe ori uitate de noi şi aflate într-un proces continuu de înstrăinare de ţară.

Este cazul să urmăm exemplul ţărilor din jur - n-aş vrea să vorbesc doar despre Ungaria şi Polonia, şi alte...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să vă încadraţi. Aţi depăşit deja timpul intervenţiei!

Domnul Adrian Solomon:

Sigur, domnule preşedinte!

...şi alte ţări din jurul nostru îşi susţin comunităţile din afara graniţelor, tocmai pentru a întări legăturile şi nu a se pierde identitatea şi unitatea de limbă, cultură, istorie, tradiţie şi aşa mai departe.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Albişteanu Mihail

Vorbim acum, în momentul acesta, despre iniţiatori, da? N-am intrat pe dezbateri generale.

Eu am întrebat dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Solomon, într-adevăr, a fost iniţiator.

Dacă mai sunt iniţiatori? Nu.

Atunci, din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, vă rog, prezentarea raportului suplimentar.

Să păstrăm totuşi...

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

PL-x 45/2020

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Românităţii Balcanice.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Românităţii Balcanice, în data de 18 februarie 2020.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 10 februarie 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil iniţiativa legislativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea Zilei Românităţii Balcanice, în ziua de 10 mai, pentru "aducerea în centrul atenţiei publice a necesităţii de solidaritate naţională şi cultural-identitară cu minorităţile meglenoromână şi aromână înrudite din Balcani" şi pentru continuarea unei tradiţii naţionale "într-o nouă etapă istorică", având în vedere că, potrivit expunerii de motive, între anii 1906 şi 1948 data de 10 mai a fost sărbătorită în ţara noastră ca Ziua Românilor din Balcani.

În şedinţa din 23 martie 2021, plenul Camerei Deputaţilor a retrimis iniţiativa legislativă, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 7 aprilie 2021.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - patru abţineri -, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Românităţii Balcanice, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Acum intrăm la dezbateri generale şi îl invit pe domnul deputat Albişteanu Mihail, Grupul AUR.

Am o rugăminte pentru toţi colegii. Haideţi să ne încadrăm în cele două minute alocate pentru dezbateri, vă rog frumos, în respect faţă de toţi ceilalţi colegi din sală!

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Pe 10 mai sărbătorim Ziua Regalităţii Române, zi care a fost şi Zi naţională a României, înainte de al Doilea Război Mondial.

Din păcate, acest for legislativ nu a reuşit acum două zile să menţioneze în niciun fel această zi.

Tot ziua de 10 mai este ziua în care România şi-a câştigat independenţa, şi nu ziua de 9 mai, aşa cum greşit se spune.

Tot ziua de 10 mai este ziua în care Regele Carol I a fost încoronat.

De asemenea, ziua de 10 mai are şi a patra semnificaţie - a fost ziua românilor balcanici, meglenoromâni şi macedoromâni din Balcani, în perioada 1906-1948.

În comisii, când una dintre comisii a dat un aviz negativ, s-a spus că nu poate fi ziua de 10 mai ziua românilor balcanici, în aceiaşi zi cu ziua Regalităţii. Tocmai aceasta este problema, că Regele Carol I a dorit în mod special să lege ziua românilor din Balcani de Ziua Regalităţii, care era, cum spuneam, Ziua Naţională a României.

România a făcut eforturi deosebite pentru ca această zi să fie proclamată. Regele Carol I a ameninţat chiar cu ruperea relaţiilor diplomatice cu Imperiul Otoman, dacă sultanul nu acceptă ca această zi să devină Ziua Românilor din Balcani.

De aceea, vă rog foarte mult, pe toate grupurile parlamentare, să votăm ca această zi, Ziua Românilor din Balcani, să fie ziua de 10 mai, nu o altă zi. Să ne gândim la aceşti oameni care au fost părăsiţi, practic, de România după al Doilea Război Mondial. În întreaga perioadă comunistă au fost părăsiţi şi astăzi au nevoie de noi. Să ne gândim la ei şi să votăm această zi!

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mi se pare un lucru absolut benefic faptul că vom reuşi să declarăm din nou data de 10 mai drept Ziua Românităţii Balcanice.

Despre românitatea balcanică se pot spune foarte multe. Noi trebuie să ţinem minte un lucru. Din punct de vedere ştiinţific, limba română este formată din patru dialecte - dialectul dacoromân, pe care-l vorbim noi, românii de aici, din România de astăzi, dar şi din împrejurimi; dialectul macedoromân ori aromân, care se vorbeşte în sudul Peninsulei Balcanice, în Grecia, Macedonia, Albania şi foarte puţin în Bulgaria şi Serbia; dialectul meglenoromân, care se vorbeşte la graniţa dintre Macedonia de Nord şi Grecia şi, nu în ultimul rând, dialectul istroromân, care se vorbeşte în Croaţia, în Peninsula Istriei.

De aceea este esenţial să înţelegem un lucru. Aromânii sunt parte integrantă din naţiunea română, la fel şi megleniţii, la fel şi istroromânii.

Pe lângă aceştia, la sudul Dunării mai există un grup românesc, dacoromân, românii din Timoc, care vorbesc graiurile bănăţean şi oltenesc.

Nu există nicio naţiune vlahă! Este o minciună şi o manipulare a celor care vor să distrugă unitatea identitară a poporului român.

Cu toţii suntem români, atât la sudul Dunării, cât şi la nordul Dunării!

De aceea, cred că este fundamental să înţelegem un lucru. Statul român are datoria de a susţine comunităţile române din sudul Dunării, indiferent dacă vorbim despre aromâni, indiferent dacă vorbim despre românii din Timoc, despre megleniţi ori despre cei din Istria.

Toate aceste comunităţi trebuie apărate şi salvate.

Gândiţi-vă doar că meglenoromânii mai sunt astăzi într-un număr foarte restrâns, iar istroromânii maximum 1.500 de vorbitori.

Şi, de asemenea, este esenţial ca statul român să depună toate eforturile pe lângă partenerii noştri din Balcani pentru ca aceste drepturi să fie respectate, ca românii din sudul Dunării să aibă dreptul la învăţământ, la biserică şi la cultură în limba română. Vorbim despre dialecte ale limbii române, şi nu de limbi separate.

De aceea este inadmisibilă acea tendinţă a unora de a-i declara pe aromâni drept o altă comunitate separată de comunitatea românească. Nu, aromânii sunt tot români!

Un alt lucru fundamental este gestul sultanului Abdul Hamid omagial către Carol I, suveranul României...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dacă încercaţi să conchideţi, că am depăşit timpul, şi mai sunt colegi?!

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Voi închide!

Mulţumesc.

... de a da această iradea privind drepturile românilor din sudul Dunării, din fostul Imperiu Otoman, pe 10 mai.

10 mai are o însemnătate enormă!

10 mai înseamnă Proclamarea Independenţei Naţionale a României, la 10 mai 1877, de către domnitorul, la acea dată, Carol I, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României, înseamnă declararea ca Domn a Principelui Carol, la 10 mai 1866 şi, nu în ultimul rând, la 1881, 10 mai, declararea Regatului României.

Aşadar, concluzia este una singură.

Trăiască 10 mai, Ziua Românităţii Balcanice, Ziua Regalităţii şi Ziua independenţei naţionale a României! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bravo!

La mulţi ani, să trăiască!

Îl invit pe domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR PLUS. (Vociferări.)

Păi, parcă aţi zis că aşa e bine, nu?! Grupul PSD, aţi transmis că aşa e bine. Domnul deputat Daniel Gheorghe a avut asentimentul tuturor.

Domnul deputat Bulai.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu zic să trăiască, dar să trăiască toţi, nu numai unii!

În raportul acestei legi scrie aşa: "...cultura identitară cu minorităţile meglenoromână şi aromână înrudite din Balcani".

Deci unde sunt vlahii?!

Unde sunt istroromânii?!

Nu sunt!

Facem lege numai pentru unii, de asta este incomplet, şi dacă vrem să facem o treabă bună, ar trebui să retrimitem comisiei, să completăm această lege.

În 2013 eram în Croaţia, în Istria, vizitam satele Şuşneviţa şi Rumâni, unde se vorbeşte o limbă română fantastică, de acum 700 de ani.

Minunat! În 20 de ani oamenii respectivi nu vor mai exista, copiii nu mai vorbesc acest dialect acolo!

Ieri am avut o dezbatere interesantă la comisie, în care toate forţele politice au fost prezente cu argumente pro, contra unei zile a independenţei, că e 9 mai, că e 10 mai, şi cumva concluzia a fost că acolo unde noi nu putem accepta veridicitatea unui act istoric, încercăm să facem legi.

Şi aici, în încercarea de a face bine pentru unii, poate că facem rău altora, neincluzându-i.

De aceea, dacă vrem să fim buni cu toţi, organizând un cadru prin care autorităţile locale pot să-i ajute pe toţi românii din Balcani, eu zic să scriem asta în lege, că acum jumătate din toate minorităţile nu sunt incluse.

Aşadar, dacă facem forme fără fond, ceea ce ştiu că am mai făcut în Parlamentul României, eu zic haideţi măcar să le facem pe bune!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Mircia Chelaru, Grupul AUR.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt în faţa dumneavoastră doar în calitatea pe care am exersat-o timp de 20 de ani şi o exersez în continuare, de preşedinte executiv al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, ligă înfiinţată la 1871 de Eminescu şi Slavici, continuată de Delavrancea, şi apoi timp de 40 de ani preşedinte al acestei ligi a fost Iorga, până a fost asasinat.

Pentru această dezbatere cred că era bine să studiem inclusiv discursurile marelui Iorga de la aceeaşi tribună, să fi studiat puţin "Românismul şi românitatea" a lui Rădulescu Motru, pentru că, în cazul în care ne limităm doar la românitatea din Balcani, ar trebui după aceea să facem legi pentru românitatea din Caucaz, sau românitatea din Kazahstan, sau românitatea eurasiatică.

A disocia este un lucru cât se poate de pernicios, dar trebuie să luăm în calcul oportunitatea şi necesitatea. Necesitatea vine din faptul că, din ce în ce mai mult, ne aflăm în faţa expresiei - aş spune vulgare - a unui naţionalism exclusivist şi extremist, în Balcani.

Trebuie să le spunem pe nume. Şi la sârbi, şi la bulgari, şi la grecii din Tetovo, şi la cei din Croaţia, componenta etnică a românităţii este pur şi simplu ostracizată. Foarte mulţi dintre cei care vorbesc limba veche, indiferent de idiom, indiferent de dialect, îşi interzic, în ziua de astăzi, să-şi mai spună români.

De aceea, se ascund sub numele de "vlah", sub numele de "valah", de "rumun" şi alte asemenea improvizaţii.

Nu ştiu în ce măsură, dragii mei, putem găsi o formulă atotmulţumitoare, dar pe această necesitate, din perspectiva oportunităţii momentului, pentru că românitatea este prezenţa etnică, fizică, este bioticul uman, iar românismul este tocmai doctrina, dacă vreţi, în termenii noştri, este forma prin care ea se manifestă identitar.

În toată această zonă se vorbeşte... sub nicio formă limba română, ci cea rumună. Cu rugămintea, pentru cei interesaţi - şi eu subscriu, de data aceasta fără rezerve, 99%, cu ce a spus domnul Bulai. Nu ştiu din ce partid face parte, dar expresia...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să conchideţi!

Domnul Mircia Chelaru:

...problematicii pe care a ridicat-o este corectă şi de aceea, în nume personal, vă rog ca această lege să fie reanalizată din perspectiva binelui comun a tuturor românilor şi românităţii, în general.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Mai este înscris domnul deputat Solomon Adrian, de la PSD, dar înţeleg că aţi adoptat discursul domnului Andrei Gheorghe şi atunci mai aveţi o intervenţie.

PSD. Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Da. Trebuie totuşi să facem apel la lectură.

Cu tot respectul pentru domnul general şi pentru domnul preşedinte Bulai...(Vociferări.)

Nu, a spus ceva, dar mai are pe ici, pe colo...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nu intraţi în dialog cu sala!

Vă rog, precizaţi dumneavoastră...

Domnul Adrian Solomon:

Nu ştiu de unde a citit sau citat domnul Bulai... probabil din expunerea de motive. Acum n-o să ne luăm şi de sultanul Abdul Hamid al II-lea, de ce n-a folosit el termenii pe care-i doreşte dumnealui! Dar legea, aşa cum apare în raport, spune, la art. 1 - "Se instituie Ziua Românităţii Balcanice, care se sărbătoreşte în data de 10 mai a fiecărui an". Nu distinge că sunt istroromâni, că sunt meglenoromâni, că sunt vlahi, că sunt cuţovlahi, că sunt nu ştiu ce! Adică, de unde pornim în dezbatere şi unde ajungem?! Că aşa l-a indus în eroare şi pe domnul general Chelaru. Eu cred că tot domnul Bulai.

Prin urmare, la art. 3 se dă instrumentul necesar Departamentului Românilor de Pretutindeni să folosească fonduri publice în interesul comunităţilor din sudul Dunării, pentru că pentru celelalte, de dincolo de Prut, din Ucraina şi din alte părţi, avem alte programe.

Pentru cei de la sud de Dunăre am dezvoltat foarte puţine programe în ultimii ani şi este vina noastră, a tuturor. Nu dăm acum, ştiu eu, nu personalizăm şi nu căutăm vinovaţi, dar toţi am cam greşit neuitându-ne cu atenţie către comunităţile acestea din sudul Dunării şi, aşa cum se spunea aici, mulţi dintre ei încep să uite şi generaţiile viitoare, cu siguranţă, vor uita să vorbească româneşte sau un dialect sud-dunărean.

Prin urmare, legea este bună, a fost corectată de către comisia sesizată în fond, lucru pentru care le mulţumesc, completând cu ceea ce n-am reuşit eu, ca iniţiator, la un moment dat să spun.

Iar despre o replică a domnului Gheorghe, aşa este, să trăiască! Dar să trăiască şi 9 mai!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Eu înţeleg că în legătură cu acest proiect de lege toată lumea este de acord. Problema este cât de acoperitor este pentru românii de peste tot, pentru că aici se referă numai la cei din sud. Aici ar fi discuţia.

Şi dacă se doreşte o trimitere la comisie, deşi nu s-a făcut o propunere concretă în acest sens, pentru a fi completată...

N-am înţeles de la nimeni că cineva nu ar dori acest proiect de lege să fie adoptat, doar că doreşte să fie un subiect legat de românismul din afara ţării, la nivel exhaustiv. Cam despre asta vorbim.

Domnule Bulai, vreţi să daţi o replică domnului deputat Solomon?

Vă rog. Dar, vă rog, foarte scurt!

Domnul Iulian Bulai:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc.

Vreau să aduc clarificări...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Păi, asta am spus, că nimeni practic n-a cerut concret!

Domnul Iulian Bulai:

Toţi susţinem această lege, doar că vrem să fie bună, aşa că voi cita din raportul suplimentar, care spune aşa - "Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea Zilei Românităţii Balcanice, în ziua de 10 mai, pentru - şi citează din lege -«aducerea în centrul atenţiei publice a necesităţii de solidaritate naţională şi cultural-identitară cu minorităţile meglenoromână şi aromână înrudite din Balcani»". Atât! Nu se spune, nu se face referire la celelalte minorităţi.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Pe cale de consecinţă, nefiind nicio propunere în afara dezbaterilor ... (Vociferări.)

Poftiţi?

Domnul Iulian Bulai:

Sunt vicelider.

În calitate de vicelider, dacă toţi suntem de acord că vrem o lege bună, propun să o retrimitem comisiei o săptămână, să includem aceste elemente şi apoi o aducem în plen şi o dezbatem.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nu e vorba acum...

Domnule lider, domnule deputat Simonis, nu e vorba dacă este lider sau nu, e vorba despre o idee prin care o lege poate să fie îmbunătăţită, ţinând cont de faptul că toată lumea agreează acest subiect. Asta era tema.

Practic, nimeni nu este împotriva acestei legi şi chiar este lăudabilă iniţiativa.

Ideea este de a crea un produs legislativ larg acoperitor şi a fost făcută o propunere în acest sens.

Vă întreb, cu retrimiterea pentru o săptămână sunt de acord liderii grupurilor? Nu sunteţi de acord, văd.

Domnule deputat Solomon, vreţi să mai faceţi o precizare.

Domnul Adrian Solomon:

Da.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Vreau să-i readuc aminte domnului preşedinte Bulai, care este de prea puţin timp preşedinte... probabil... şi nu ştie. Una este raportul, alta este textul legii.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Corect!

Domnul Adrian Solomon:

În raport s-au preluat nişte elemente din expunerea de motive, pentru că aşa era iradeaua sultanală. Nu putem să-i băgăm cuvinte în iradea sultanului, pentru că nu le-a băgat el atunci.

Prin urmare, dacă vă uitaţi în tabelul comparativ, textul legii spune clar, la art. 1 - "Este ziua românilor de la sud de Dunăre, din Balcani", românii incluzându-i pe toţi care sunt la sud de Dunăre. Nu trebuie să-i nominalizăm că sunt meglenoromâni, că sunt istroromâni, că sunt cuţovlahi, că sunt ce or fi ei!

Dacă tot propune retrimiterea, să ne spună şi ce să facă comisia, care-i propunerea?!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nu, dar eu cred că explicaţia de acum a fost justă, a fost în regulă şi cred că a explicat lucrurile, drept pentru care mergem mai departe şi vă informez, nemaifiind dezbateri generale, că există 5 amendamente admise.

Vă întreb dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu.

La marginal 2 art. (1), obiecţii? Nu.

Articolul 2, marginal 3, obiecţii? Nu.

Marginal 4, articolul 3? Nu.

Marginal 5, obiecţii? Nu.

Nemaifiind alte obiecţii, nemaifiind dezbateri generale... (Discută cu domnul deputat Iulian Bulai care a venit la prezidiu.)

A spus că ar fi bine să se trimită. Nu s-a făcut pe procedură.

Bun.

Domnul Bulai spune că a propus să fie retrimisă comisiei.

Pentru a respecta procedura şi a îndeplini litera Regulamentului, supun votului această propunere de retrimitere la comisie pentru o săptămână.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 191; pentru - 58; contra - 84; 49 de abţineri.

Prin urmare, propunerea nu a întrunit numărul de voturi pentru ca proiectul de lege să se reîntoarcă la comisie, aşa încât rămâne la votul final.

S-a respectat procedura şi acesta este votul.