Dezbateri parlamentare

După pauză

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă rog, liderii de grup să îşi invite colegii în bănci.

Stimaţi colegi,

Continuăm lucrările.

În partea a doua a şedinţei noastre, la punctul 1 al ordinii de zi avem Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030.

Proiectul de hotărâre şi raportul comun al Comisiilor pentru apărare au fost distribuite şi afişate pe paginile de Internet ale celor două Camere.

Pe procedură, domnul senator Peia.

Domnul Ninel Peia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Senator Peia vă deranjează astăzi.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorabili strategi ai achiziţiilor militare,

Trăim un moment demn de Caragiale. (Vociferări.) Dacă n-ar fi tragic, ar fi comic. (Vociferări.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă rog să-mi spuneţi procedura, domnule senator.

Domnul Ninel Peia:

Înainte de... este vorba de dezbaterea...

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Asta este la dezbatere. Deocamdată suntem la...

Domnul Ninel Peia:

Mă lăsaţi, domnule preşedinte...

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

...procedură. Care e procedura?

Domnul Ninel Peia:

...să vorbesc?

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

La dezbatere vă dau cuvântul. Dar care e procedura?

Domnul Ninel Peia:

După ce a vorbit domnul Preşedinte al României... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

O să aveţi ocazia la dezbateri.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Din partea Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere, are cuvântul doamna senator Nicoleta Pauliuc, pentru prezentarea raportului comun şi a proiectului de hotărâre.

Doamnă preşedinte, vă rog.

Doamna Nicoleta Pauliuc:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au înaintat Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor şi Senat solicitarea domnului Nicuşor-Daniel Dan, Preşedintele României, privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare pentru perioada 2025-2030, în vederea întocmirii raportului comun.

În acest scop, având în vedere prevederile Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, membrii Comisiilor reunite pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au dezbătut solicitarea în şedinţa comună din data de 26 noiembrie 2025.

Documentul supus dezbaterii, Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2025-2030, este structurat în şase capitole, astfel:

- Principiile Strategiei Naţionale de Apărare;

- Evaluarea contextului global de securitate. Ameninţări şi riscuri la adresa statului şi cetăţeanului român. Vulnerabilităţi şi oportunităţi;

- Interese şi obiective naţionale de apărare şi securitate;

- Direcţii de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale şi apărării României;

- Consideraţii finale unde, în concluzie, Strategia:

- Reiterează angajamentul statului român faţă de securitatea naţională, protejarea cetăţeanului şi consolidarea participării active în cadrul NATO şi Uniunii Europene;

- Subliniază importanţa unei abordări integrate şi a mobilizării tuturor instituţiilor statului şi societăţii pentru a răspunde provocărilor de securitate;

- Confirmă caracterul adaptabil şi prospectiv al Strategiei, orientat spre siguranţă, prosperitate şi stabilitate pe termen lung.

În consecinţă, având în vedere solicitarea Preşedintelui României, cuprinsul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, în baza actelor normative menţionate anterior, luând în considerare punctele de vedere exprimate în timpul şedinţei comune, Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reunite din Camera Deputaţilor şi Senat hotărăsc, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, o singură abţinere, să propună plenului celor două Camere aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 şi Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, prevăzut în anexa la prezentul raport comun.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Dacă sunt intervenţii de ordin general, din partea grupurilor?

Din partea Grupului AUR, domnul Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion:

O asemenea lipsă de respect, o asemenea desconsiderare a Parlamentului României nu am văzut şi nu cred că a existat în ultimii 35 de ani. A venit Nicuşor-Daniel Dan, a plecat Nicuşor-Daniel Dan, fără să asculte vocea poporului român, prin reprezentanţii săi.

De o lună de zile, domnul premier Ilie Bolojan este chemat aici, în faţa Parlamentului, nu găseşte o oră pentru "Ora premierului", aşa cum îl obligă art. 211 din Regulament.

Şi acum, pe fond, dacă va găsi domnul Nicuşor Dan de cuviinţă, în această Strategie de apărare naţională, pe care noi o votăm, şi cu care suntem de acord, vrem să-i spunem că nu suntem de acord cu discursul dumnealui - cerem desecretizarea şedinţei CSAT pentru anularea alegerilor... (Aplauze. Vociferări.) Cerem... (Aplauze.) ca acea şedinţă informală a Curţii Constituţionale - la fel, stenogramele să fie făcute publice. Pentru că asta a promis domnul Nicuşor Dan în campanie.

Strategia de securitate naţională trebuia, pe lângă abandonul şcolar şi activismul civic, să cuprindă combaterea sărăciei. Trebuia să cuprindă o strategie de securitate alimentară şi o strategie energetică a României. (Vociferări.)

Domnule preşedinte de şedinţă,

5 minute aveam alocate.

Aşa că securitatea energetică priveşte soarta cetăţenilor români. Plătim facturi de două sau trei ori mai mari.

În Strategia de Apărare Naţională pe care noi o votăm nu am găsit ceea ce a spus Nicuşor Dan, că trebuie bani mai mulţi pentru Ucraina, în detrimentul învăţământului şi sistemului sanitar din România.

Aşa că votăm contra faţă de Nicuşor Dan şi votăm pentru Strategia de Apărare Naţională. (Aplauze.)

Păcat că n-avem 5 minute... (Aplauze.) şi păcat că domnul Bolojan nu vine în faţa noastră. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului senator Ninel Peia.

Domnul Ninel Peia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Când eram deputat şi secretarul Comisiei juridice, puteam să luăm cuvântul pe procedură atunci când doream. Văd că s-au schimbat regulile.

Senator Peia vă deranjează încă o dată azi, dragi colegi.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorabili strategi ai achiziţiilor militare,

Trăim un moment demn de Caragiale. Dacă n-ar fi tragic, ar fi comic. Dacă n-ar fi real, ar fi o farsă. Avem o strategie de apărare care seamănă cu o piesă de teatru prost regizată - decoruri scumpe, actori mediocri şi un public care plăteşte nota. SAFE ne spuneţi dumneavoastră că este o oportunitate. Pentru România? Nu. Pentru furnizori? Da. Pentru industria locală? Nu. Pentru industria străină? Categoric.

Pe vremea lui Ştefan cel Mare ne făceam armele singuri şi le foloseam cu demnitate. Astăzi cumpărăm cu cardul şi plătim în rate.

Pe vremea lui Mihai Viteazu eram furnizori de curaj. Acum suntem furnizori de comenzi.

Şi o întrebare simplă, dar dureroasă: cu ce ne vom apăra ţara? Cu puşca? Sau cu acceptarea termenilor şi condiţiilor de la sfârşitul contractului?

Noi nu mai avem industrie de apărare, avem industrie de achiziţii. Nu mai avem planuri tehnologice, avem facturi tehnologice. Nu mai avem strategie, avem doar un shopping list.

Şi dacă ar fi să-l întrebăm tot pe maestrul Caragiale, ce-ar spune despre noi? Bravos, naţiune! Halal să ne fie!

Dar eu nu vreau să fim naţiunea ironiei, ci naţiunea demnităţii, domnilor colegi.

România nu trebuie să fie client, ci producător; nu spectator, ci actor; nu piaţă, ci o forjă de producţie.

De aceea, vă spun, cu toată gravitatea şi cu toată ironia amară necesare - numai o ţară care îşi fabrică apărarea îşi poate apăra libertatea.

Vă anunţ... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze. Gălăgie.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Cătălin Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

N-aveam de gând să iau cuvântul astăzi, dar când îi aud pe cei care răspândesc ură şi dezinformare şi slăbesc apărarea acestei ţări, le spun aşa - că de 300 de ani, Rusia face rău acestei ţări, în toate formele ei de existenţă... (Vociferări.) că de 12 ori au invadat România, că bunicul meu a luptat ca veteran de război împotriva Rusiei... (Vociferări. Gălăgie.) şi apoi l-au băgat şi cei instalaţi... (Vociferări. Gălăgie.) de ruşi aici, comuniştii, după care plângeţi voi, la puşcărie politică... (Vociferări. Gălăgie.) că cea mai mare ameninţare la adresa copiilor noştri, a libertăţii noastre, a felului nostru de a trăi este acest regim absolut al răului... (Vociferări. Gălăgie.) regimul putinist, Rusia, continuatoarea Uniunii Sovietice, care întotdeauna şi-a găsit trădători şi idioţi utili... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Ucraina luptă şi pentru libertatea noastră. (Aplauze. Vociferări.) Întotdeauna există... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) o faţă frumoasă a umanităţii... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) a demnităţii... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) şi a dreptăţii, care nu pleacă capul... (Vociferări. Gălăgie.) şi nu aşteaptă... (Vociferări. Gălăgie.) ca trădătorii... (Vociferări. Gălăgie.) un stăpânitor căruia să-i pupe cizma. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dau cuvântul doamnei deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Acest document este o scriere care face confuzia între securitatea naţională şi apărarea ţării. (Vociferări. Gălăgie.)

Scrierea prezintă manipularea informaţională ca pe o ameninţare, de parcă Nicuşor Dan a descoperit la Cotroceni apa caldă.

Încercări de influenţare a oamenilor există de când este lumea. Eminescu, Titulescu, Iorga vorbeau despre propaganda străină. Dar statul foloseşte pretextul manipulării informaţionale ca să cenzureze cetăţenii, să le blocheze conturile, să le şteargă conturile de pe social media şi să-i hărţuiască pentru opţiunile lor politice.

Când spui că oamenii sunt manipulaţi informatic, tu, ca stat, declari practic că propriii tăi cetăţeni sunt neputincioşi să gândească singuri, îi tratezi ca pe nişte incapabili.

Această scriere nu este despre apărarea ţării, a cetăţenilor, resurselor şi drepturilor noastre. Este o înscriere despre apărarea statului, a celor care au furat puterea prin anularea alegerilor şi, de cel puţin un an de zile, cetăţenii români nu le mai recunosc autoritatea şi nu mai au încredere în instituţiile publice, instituţii ale statului care, în loc să ajute cetăţeanul, îl blochează.

Această scriere va sta la baza instituirii unor restricţii, obligaţii şi secretizări ale statului român faţă de cetăţeni, aşa cum fac cu secretizarea ajutorului pentru Ucraina, România fiind singura ţară care ascunde acest lucru faţă de cetăţenii ei.

Această scriere numită "Strategia Naţională de Apărare" nu conţine nimic concret. Să vorbim despre profilul unei confruntări militare, despre ipotezele în care România trebuie să se apere militar şi cazul în care aliaţii noştri nu vor trimite trupe în România, ci vor trimite doar armament şi bani, aşa cum este Ucraina.

Închei prin a spune că votăm împotriva acestei strategii.

Şi, Nicuşor Dan, ţine-te de cuvânt şi desecre.... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Bogdan Ionel-Ovidiu.

Domnul Ionel-Ovidiu Bogdan:

Domnilor preşedinţi,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Mă bucur că Strategia Naţională de Apărare recunoaşte oficial dezinformarea, propaganda şi războiul cognitiv ca ameninţări la adresa securităţii României şi a democraţiei. Este un început necesar şi un pas de maturitate strategică. Aceste fenomene nu atacă graniţe, ci încrederea, unitatea şi voinţa democratică a cetăţenilor. Ele influenţează alegeri, polarizează societatea, subminează instituţiile statului. Sunt arme invizibile, dar devastatoare.

România nu mai are timp pentru reacţii fragmentate. Apărarea statului înseamnă astăzi şi apărarea minţilor, a adevărului şi a procesului democratic.

De aceea, este necesară înfiinţarea unei comisii speciale parlamentare pentru combaterea dezinformării, ca instrument strategic de apărare naţională, cu trei obiective clare - educaţie pentru rezilienţă, gândire critică, educaţie media, instruirea funcţionarilor publici, legislaţie coerentă şi modernă, reglementarea platformelor digitale, sancţionarea campaniilor coordonate de dezinformare şi protejarea proceselor electorale, coordonarea instituţională clară, roluri definite, cooperare instituţională şi parteneri şi parteneriate cu UE, NATO şi structurile specializate.

Această comisie nu înseamnă cenzură, ci protecţie, prevenţie şi reacţie inteligentă la un fenomen strategic.

Atacul asupra adevărului este un atac asupra democraţiei, iar apărarea democraţiei este datoria noastră supremă, ca parlamentari, să acţionăm ferm, responsabil şi coordonat. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimaţi domni preşedinţi,

Stimaţi colegi,

O să vorbesc despre trei lucruri cu privire la această Strategie.

În primul rând, despre noul concept care a fost adus în discuţie, de independenţă solidară, pe care o susţinem. Dar această independenţă solidară trebuie să fie validată ulterior de politicile publice, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Dacă vom avea doar o singură sintagmă trecută, fără să fie aplicată ulterior în politicile publice, atunci vom avea o formă fără fond şi eu cred că nu avem nevoie de noi experimente, doar de noi strategii, fără să fie aplicate.

A doua chestiune - Strategia abordează foarte multe teme, începând de la educaţie, cultură, tehnologie, demografie. Pare, în această perioadă, ceva de genul unui pom de Crăciun foarte bine ambalat, dar eu cred că trebuie să avem nişte direcţii foarte stricte, clare, în această perioadă, pe care vom încerca să le impunem în politicile publice şi nu trebuie să deviem de la acestea.

Şi, în al treilea rând, o să susţinem toate iniţiativele care vin să întărească independenţa justiţiei. Iar ceea ce se spune în această Strategie - sper să nu ne întoarcem în timp şi să vedem din nou că justiţia este câmp tactic pentru serviciile secrete sau este folosită ca armă politică.

Dacă aceste lucruri vor fi puse în practică, cred că este o strategie bună.

Şi UDMR va vota şi de data aceasta această Strategie.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Fifor Mihai-Viorel.

Vă rog.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Distinşi colegi,

Suntem chemaţi astăzi să adoptăm o strategie naţională de apărare care pune România în acord cu realitatea momentului. Să recunoaştem: trăim cel mai dificil context de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial. Documentul nu se ascunde în spatele formulelor diplomatice. Identifică limpede riscurile, vulnerabilităţile şi provocările, dar evidenţiază totodată şi oportunităţile care pot transforma România într-un stat mai sigur, mai respectat şi mai prosper.

Conceptul central - "independenţa solidară" - defineşte perfect poziţia noastră de astăzi. După două decenii ca membri ai NATO şi ai Uniunii Europene, România este o ţară matură, sigură de propriile capacităţi. Strategia fixează un adevăr pe care îl susţinem fără ezitare: independenţa nu înseamnă izolare, ci forţa de a acţiona împreună cu aliaţii, menţinând în acelaşi timp capacitatea de a ne apăra singuri interesele naţionale.

În acest cadru, NATO, Uniunea Europeană şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite reprezintă nu doar repere, ci piloni ai securităţii României. Prezenţa militară americană, investiţiile strategice şi cooperarea operaţională consolidează profilul nostru de furnizor de securitate la Marea Neagră şi pe Flancul Estic.

Strategia abordează frontal ameninţarea Federaţiei Ruse, efectele războiului din Ucraina şi presiunile asupra Republicii Moldova. Este o perspectivă lucidă, care confirmă că securitatea României depinde direct de stabilitatea regiunii în care trăim.

Un element esenţial al acestui document, pe care Partidul Social Democrat îl susţine fără rezerve, este tratarea economiei ca fundament al securităţii naţionale. Fără o industrie modernă, fără energie sigură, fără infrastructură critică rezilientă, nu putem vorbi nici despre apărare credibilă, dar nici despre ambiţii regionale.

Strategia reafirmă valori fundamentale: democraţie, stat de drept, integritate, încredere între cetăţean şi stat. Fără această arhitectură de securitate rămânem o naţiune fragilă.

În numele Grupului PSD, formulăm două angajamente ferme... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Nicoleta Pauliuc.

Doamna Nicoleta Pauliuc:

Domnule preşedinte,

Domnule premier,

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi Strategia Naţională de Apărare a Ţării şi cred că primul adevăr pe care trebuie să îl spunem cu onestitate este acesta - o strategie de apărare nu poate fi doar un document care circulă între politicieni, ea trebuie să fie un contract între noi, cei aleşi, şi cetăţenii pe care îi reprezentăm.

Românii nu trăiesc în limbaj de "capabilităţi" şi "rezilienţă", ci în limbajul locurilor de muncă, al siguranţei, al serviciilor publice care funcţionează, al facturilor suportabile şi al încrederii că statul îi protejează când le e greu.

De aceea, după ce o adoptăm, această Strategie trebuie pusă în mişcare prin politici publice, bugete, termene clare şi capabilităţi explicate românilor.

Ca senator al PNL spun apăsat că Partidul Naţional Liberal este principalul furnizor de astfel de politici. Programul pentru repornirea industriei de apărare, asumat de premierul Ilie Bolojan şi susţinut prin finanţare SAFE, înseamnă producţie militară în România, locuri de muncă, bani care rămân în economia noastră.

Strategia identifică şi haosul administrativ ca vulnerabilitate de securitate. Un stat proiectat în anii '90, cu proceduri şi reflexe din anii '90, nu poate răspunde aşteptărilor legitime ale românilor de azi. Reformele începute de premierul Ilie Bolojan - eficientizare, simplificare, digitalizare, reducerea birocraţiei - nu sunt mofturi, sunt condiţii de securitate naţională.

În ultimii ani, PNL a susţinut constant o politică externă şi de securitate pro-UE şi pro-NATO.

Doamnelor şi domnilor,

Această Strategie nu este un text tehnic pentru experţi, ci un angajament în faţa românilor. Datoria noastră este să o îmbunătăţim unde e nevoie, să o susţinem când merge în direcţia corectă şi, mai ales, să o transformăm în realitate - în autostradă, fabrică, spital, şcoală sigură, familie protejată. Abia atunci vom putea spune că am tran... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, doamnă senator.

Dau cuvântul domnului deputat Silviu Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Domnule preşedinte al Senatului României,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Domnilor viceprim-miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Am citit cu foarte mare atenţie acest document care are o importanţă fundamentală pentru toţi cetăţenii României. Şi în timp ce atenţia noastră, atenţia tuturor aproape, a fost concentrată pe riscurile majore de securitate pentru statul român, care sunt prezentate, cum ar fi Rusia, spre exemplu, Strategia aduce un element de noutate care este foarte important şi care mă bucur că a fost pus în discuţie într-un mod real - riscul pe care extremismul şi radicalizarea individuală, radicalizarea individualizată îl reprezintă pentru întreaga societate şi pentru stat în ansamblul său.

Aş vrea doar să vă reamintesc că în ultimele două săptămâni, Serviciul Român de Informaţii a expulzat din România două persoane care erau suspectate atât de afiliere la organizaţia teroristă Hamas, cât şi de plănuirea unor atacuri împotriva comunităţilor evreieşti din România.

Aş vrea să vă reamintesc că recent DIICOT - şi presa a prezentat acest lucru - a destructurat o reţea transfrontalieră formată din promotori ai ideologiei legionare şi neonaziste în România, care la rândul său pregătea atacuri.

Şi aş vrea să subliniez în mod special riscul şi pericolul pe care promovarea ideologiei legionare o are asupra siguranţei statului român.

De altfel, acum două săptămâni, în faţa sediului Parchetului General al României a avut loc un protest de promovare a Mişcării Legionare şi a criminalilor de război condamnaţi.

Aş sublinia, de asemenea, că Strategia menţionează în mod special faptul că legislaţia existentă este insuficientă pentru a combate aceste riscuri.

Cu toate acestea, Parlamentul României şi-a făcut datoria de a promova legisla... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vorbeşte inclusiv în acest document... (Arată documentul.) Nicuşor Dan despre reconciliere naţională.

Nimic nu se poate concilia, reconcilia şi construi pe minciună. Am fost numiţi aici, de la acest podium, de un antevorbitor, "idioţi utili". Aşa ne consideră ministrul apărării şi aşa-i consideră pe români. Pentru că am fost anunţaţi la o televiziune că al 25-lea pachet de sprijin militar pentru Ucraina a fost trimis, şi în momentul în care se cer explicaţii, se cere transparenţă, românii vor să ştie câţi bani am plătit pentru Ucraina, în detrimentul spitalelor, şcolilor şi infrastructurii din România... (Vociferări.) n-a venit niciun răspuns. (Vociferări.)

Nu se răspunde, pentru că domnul Moşteanu se teme de nişte milioane de vizualizări şi se teme ca românii să-şi facă propria impresie.

"Idioţi", noi am citit acest document, şi, în acest document, nu este specificat, cum a specificat Nicuşor Dan, că vom da vreun ban Ucrainei.

Dacă se menţiona ceva de Ucraina şi legat de finanţarea Ucrainei, AUR ar fi votat contra.

Lipsa dumneavoastră de transparenţă, lipsa dumneavoastră de dialog, domnule Bolojan, care v-aţi înconjurat de cinci vicepremieri, din care unul este absent astăzi aici - în momentul în care nu dialogaţi, în momentul în care nu prezentaţi publicului ce măsuri vreţi să luaţi, în momentul în care măriţi TVA-ul şi, logic, aveţi încasări mai puţine la buget, atunci înseamnă că "idioţii" nu sunt românii, ci dumneavoastră, guvernanţii. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Dau cuvântul domnului deputat Dimitriu Alexandru.

Vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Ei, cum aţi putea voi, stimabililor extremişti, să înghiţiţi o strategie de apărare a României? (Vociferări. Gălăgie.)

Strategia de apărare a României, pentru dumneavoastră, ar fi să ne punem tavă pentru ruşi, cel mai probabil. (Vociferări. Gălăgie.)

Strategia de apărare a dumneavoastră, când vine vorba despre corupţie, poate să primească răspuns doar prin faptul că aţi dat milioane de euro la Realitatea TV, doamnei Anca Alexandrescu. (Gălăgie. Vociferări.) Aşa ştiţi voi să răspundeţi, cu responsabilitate, furând banii românilor!

Şi aveţi tupeul acum, în această şedinţă, care este despre apărarea copiilor noştri, dumneavoastră să spuneţi că dăm banii de la gura spitalelor şi de la gura copiilor! (Vociferări. Gălăgie.)

Nimic mai fals! (Vociferări. Gălăgie.)

Ne apărăm râul şi neamul, aici, în România, dând bani...

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă rog să faceţi linişte!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...şi ajutând pe cei care sunt în jurul nostru.

Vreţi ca Rusia să fie la graniţă, să ne atace copiii, să vă atace vouă copiii?! (Vociferări. Gălăgie.)

Voi înţelegeţi logica? Aveţi vreun dram de responsabilitate în dumneavoastră? Cu siguranţă, nu-l aveţi! De ce? (Vociferări. Gălăgie.)

Pentru că primiţi ordine de la Putin! Şi normal că Putin nu îşi doreşte o strategie serioasă de apărare! Îşi doreşte să fim îngenunchiaţi! Îşi doreşte să răspundem unor interese care nu ţin de noi, ci ţin de voi şi de banii pe care îi primiţi din Rusia, probabil! (Vociferări. Gălăgie.)

Ruşine să vă fie! Sunteţi nişte trădători! (Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Alecu Robert.

Domnul Robert Alecu:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Îi mulţumesc, în primul rând, domnului preşedinte Dan pentru expozeul privind Strategia de securitate pentru 2025-2030.

Dar, înainte să vorbim de strategii până în 2030, oamenii au nevoie de explicaţii privind ce s-a întâmplat în ultimele zile în privinţa apărării teritoriale naţionale.

Instituţiile statului, ministrul apărării şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă au transmis oficial că au fost detectate obiecte aeriene în spaţiul aerian al României şi au cerut populaţiei din zonele vizate să se adăpostească. Este o realitate confirmată, nu o conspiraţie.

Pornind de la aceste fapte, observăm o diferenţă între situaţia de pe teren şi strategia prezentată.

Documentul vorbeşte mult despre principii, despre parteneriate şi despre direcţii generale, însă oferă prea puţine explicaţii despre capacitatea de reacţie imediată, despre modul în care funcţionează avertizarea rapidă, despre cum se coordonează instituţiile atunci când apare un incident real, nu ipotetic.

Mai există un minus important: lipsa unei analize serioase a problemelor interne care afectează securitatea ţării. Sărăcia, starea sistemului de educaţie, plecarea masivă a românilor, infrastructura slabă, toate influenţează direct siguranţa naţională. Toate sunt vulnerabilităţi reale şi toate sunt tratate superficial în document.

O strategie de apărare trebuie să pornească de la realitate, nu doar de la intenţii. România are nevoie de reacţie rapidă, instituţii care funcţionează şi măsuri clare pentru protejarea oamenilor - acum, nu doar în viitor, pe realităţi operaţionale actuale şi care stabilesc un mecanism clar de reacţie şi de monitorizare.

România are nevoie de un cadru strategic complet, ancorat în fapte, capabilităţi şi vulnerabilităţi reale.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului senator neafiliat Gheorghe Daniel-Paul-Romeo.

Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu vorbim despre extremism, nu vorbim despre populism.

Haideţi, vă rog frumos, să vorbim despre strategia naţională de apărare a cetăţenilor români!

Ce facem pentru români?

Ce facem pentru România?

Românii îşi fac griji pentru ziua de mâine, nu pentru lucruri mari, ci pentru lucruri elementare.

Suntem ţara cu preţuri record la combustibil, apă potabilă sau energie electrică.

Suntem ţara în care mulţi români muncesc cinstit, dar rămân săraci.

Suntem ţara în care pensia şi salariul nu mai acoperă nici măcar necesităţile de bază.

Despre asta trebuie să vorbim - despre români şi despre România! (Vociferări.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu.

Adoptat.

La preambul, dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

La anexă? Nu sunt.

Adoptată.

Dezbaterile fiind finalizate, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre în ansamblu.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Să înceapă votul!

Cu 314 voturi pentru, 43 împotrivă şi 3 abţineri, hotărârea a fost adoptată.

Trecem la dezbaterea...

Voci de la AUR:

Explicarea votului!

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnule senator Chelaru, vă rog, explicarea votului.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După furiile dezlănţuite mai înainte, vreau să vă scot în evidenţă de ce am dat acest vot.

Cu toate că strategia este altceva decât ceea ce scrie în titlu, este o strategie a securităţii extinse, într-o lume la fel de impredictibilă, după cum sunt şi deciziile noastre.

Deci, din acest punct de vedere, este o necesitate care intră în interesul vital al naţiunii române.

În al doilea rând, am ieşit să explic că toate elementele ingrediente ale acestei strategii trebuie să aibă o raţiune unică a conceptelor.

Nu se vorbeşte nicăieri, în schimb, de modul cum România poate să fie unul dintre marii actori ai Europei şi ai civilizaţiei moderne pentru reinstituirea culturii şi civilizaţiei păcii.

Dacă toate cele care sunt cuprinse în această strategie vorbesc despre cum să ne înarmăm şi ce măsuri să luăm împotriva acelora care sunt consideraţi de unii dintre colegii noştri deviaţionişti de la starea normalităţii lor, eu vreau să vă spun că suntem într-o stare continuă de anormalitate, fiind mereu atleţii războiului.

Poporul român are vocaţia păcii, prin blândeţea sa, şi această strategie trebuie să fie prima care să găsească soluţiile şi să producă instrumentarul construcţiei unei păci permanente şi durabile.

Iată de ce am intervenit!

Iată de ce germenii din această strategie pot produce această reorientare fundamentală a poporului, a naţiunii române, a statului românilor, nu a statului înstrăinat de români!

Explicaţia cred că nu trebuie continuată.

Atât doar vă spunem: nu mai arătaţi cu degetul, nu mai incriminaţi, pentru că n-o să ajungem niciodată la o reconciliere în suflet şi în simţiri! (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul Gheorghe Vela (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Haideţi!

Domnul senator Vela.

Domnul Gheorghe Vela:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi senatori şi deputaţi,

Am votat împotriva acestei strategii, pentru următoarele considerente: domnul nostru preşedinte nu ştie să vorbească decât despre partenerii internaţionali. Dar nu are partener poporul român! Nu vorbeşte decât despre solidaritate cu actorii NATO, cu vecinii, cu Ucraina, cu Republica Moldova! Dar nu vorbeşte deloc despre solidaritatea cu poporul român! Vorbeşte despre interesul vecinilor, despre interesul Europei, despre interesele oricui, dar nu despre interesul nostru, al poporului român!

Ne întrebăm: al cui preşedinte este şi de către cine a fost, până la urmă, votat?! De către români sau pus, aşa cum sunt zvonurile, la comanda unei puteri străine din Europa Occidentală?!

Deci, atâta vreme cât în această strategie interesele românilor sunt ignorate şi sunt prioritare doar interesele vecinilor, şi ale Ucrainei, şi ale Republicii Moldova, şi ale NATO, şi când România doreşte cu adevărat pace şi vrea ca copiii românilor să fie protejaţi, daţi-mi voie să vă spun că, pentru aceste considerente, considerăm că strategia aceasta ţine cu oricine altcineva, dar mai puţin cu românii!

Pentru aceste considerente, am votat împotrivă.

Vă mulţumim. (Aplauze.)