Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

7. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2025.

Dau cuvântul doamnei Laura Gherasim, preşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, pentru prezentarea raportului.

Da. Nu este doamna Gherasim.

Vă rog.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raportul complet are 34 de pagini, doar că voi da citire unui rezumat al acestuia.

Aşadar, Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2025.

Pe parcursul primului semestru al anului 2025, respectiv în perioada de referinţă 1 ianuarie - 30 iunie 2025, comisia şi-a desfăşurat activitatea atât în cadrul celor 11 şedinţe în plen, precum şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză, în conformitate cu atribuţiile constituţionale şi regulamentare, având ca obiectiv principal exercitarea controlului parlamentar asupra autorităţilor administraţiei publice şi protejarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Activitatea comisiei a fost orientată către soluţionarea petiţiilor, monitorizarea modului de răspuns al instituţiilor publice şi identificarea disfuncţionalităţilor sistemice care impun intervenţii legislative.

Comisiei i-au fost adresate, în primul semestru al anului 2025, un număr total de 396 de petiţii formulate de persoane fizice şi persoane juridice. De asemenea, au fost organizate audienţe cu cetăţenii şi deplasări în teritoriu, inclusiv vizite în unităţi penitenciare pentru verificarea directă a situaţiilor semnalate. Activitatea comisiei s-a caracterizat printr-o abordare activă, bazată pe dialog direct, verificări la faţa locului şi colaborare instituţională.

Continuând tendinţa din sesiunile de raportare anterioare, cel mai mare număr de memorii vizează problemele cu care se confruntă persoanele private de libertate în mediul penitenciar, urmate, ca pondere, de petiţiile care sesizează chestiuni din domeniul justiţiei. Având în vedere specificul şi gravitatea aspectelor reclamate, comisia a efectuat vizite în mai multe unităţi de detenţie din ţară. Constatările au relevat probleme structurale majore: supraaglomerare, deficit acut de personal, acces limitat la servicii medicale şi resurse insuficiente pentru hrană. Deosebit de gravă a fost situaţia identificată la Penitenciarul de Femei Ploieşti-Târgşorul Nou, singurul penitenciar pentru femei din România, unde lipsesc servicii medicale esenţiale.

În urma vizitelor efectuate în unităţile de detenţie, precum şi ca urmare a analizei cadrului legal care reglementează condiţiile de detenţie, comisia a constatat că problemele identificate impun organizarea unei dezbateri parlamentare comprehensive, programată pentru data de 30 septembrie 2025, cu participarea tuturor părţilor implicate, în vederea fundamentării propunerilor legislative necesare pentru reforma legislaţiei penale în domeniile detenţiei şi prevenţiei.

Pe lângă problematica mediului penitenciar, comisia a analizat un număr semnificativ de petiţii din domeniul justiţiei, care au vizat aspecte privind activitatea parchetelor şi a instanţelor judecătoreşti, durata excesivă a procedurilor, întârzieri la soluţionarea cauzelor, dificultăţi de acces la actele din dosare, comunicarea deficitară cu justiţiabilii, precum şi sesizări privind presupuse abateri de la normele deontologice sau încălcări ale dreptului la un proces echitabil.

Cu respectarea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, comisia a transmis aceste sesizări instituţiilor competente şi a monitorizat modul de soluţionare a acestora, reţinând existenţa unor disfuncţionalităţi recurente care afectează încrederea cetăţenilor în actul de justiţie.

În perioada 1 ianuarie 2025 - 30 iunie 2025 au fost adresate comisiei 24 de memorii vizând probleme din domeniul economic.

Comisia constată că memoriile primite în domeniul economic reflectă dificultăţile întâmpinate de cetăţeni în relaţia cu operatorii financiari şi societăţile de asigurare, în special în ceea ce priveşte respectarea termenelor legale, comunicarea modului de soluţionare a dosarelor de daună RCA şi asigurarea transparenţei procedurale.

Mandatul comisiei a fost îndeplinit prin analiza sistematică şi temeinică a petiţiilor cetăţenilor, prin monitorizarea activă a modului în care instituţiile statului răspund solicitărilor acestora, prin colaborarea cu autorităţile pentru soluţionarea cazurilor individuale, precum şi prin identificarea blocajelor administrative şi a disfuncţionalităţilor sistemice care impun intervenţii legislative pentru eficientizarea instituţiilor cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Constatăm cu surprindere că o parte semnificativă a administraţiei publice centrale şi locale, inclusiv primării, consilii judeţene, precum şi unele instituţii private de utilitate publică reglementate, nu respectă întotdeauna drepturile cetăţenilor, depăşind termenele legale, oferind informaţii incomplete sau evazive şi manifestând un grad de opacitate incompatibil cu obligaţiile legale şi cu standardele unui stat membru al Uniunii Europene. În anumite cazuri, aceste instituţii funcţionează ca entităţi autonome, impermeabile la solicitările legitime ale cetăţenilor, tratând dreptul constituţional de petiţionare ca pe o formalitate, şi nu ca pe o expresie fundamentală a democraţiei.

Cetăţeanul nu poate fi perceput în mod preponderent prin prisma obligaţiilor sale fiscale, ci prin recunoaşterea deplină a calităţii sale de titular de drepturi fundamentale, care impune administraţiei publice îndatoriri de respect, diligenţă şi transparenţă. Orice interpretare contrară subminează principiul constituţional conform căruia instituţiile statului îşi găsesc raţiunea existenţei în serviciul public oferit cetăţenilor, nu în instrumentalizarea acestora.

Concluziile raportului evidenţiază faptul că disfuncţionalităţile semnalate de cetăţeni nu sunt limitate la un singur domeniu, ci se manifestă transversal, inclusiv în sfera justiţiei, a administraţiei publice şi a serviciilor de interes public, fiind necesară o abordare integrată şi coerentă din partea autorităţilor statului.

Comisia subliniază că respectarea drepturilor cetăţenilor, transparenţa instituţională şi aplicarea unitară a legii reprezintă condiţii esenţiale pentru consolidarea statului de drept şi pentru recâştigarea încrederii publice în instituţiile democratice.

Comisia, prin toţi membrii săi, semnalează Camerei Deputaţilor necesitatea urgentă a clarificărilor legislative şi a simplificării vieţii cetăţenilor prin utilizarea tuturor instrumentelor democratice disponibile, inclusiv cel al legiferării.

Activitatea cetăţenilor trebuie să fie predictibilă, iar problemele lor trebuie să fie soluţionate, respectându-se echilibrul fundamental al obligaţiilor reciproce: obligaţia cetăţenilor de a respecta legea, obligaţia Parlamentului României de a modifica legea atunci când aceasta nu mai corespunde realităţii sau nu mai serveşte interesul public, şi obligaţia instituţiilor statului de a-şi îndeplini atribuţiile în slujba cetăţenilor români care, prin taxe şi impozite, le asigură existenţa.

Comisia reafirmă că respectarea Constituţiei presupune, în mod firesc, respectarea legii de către toate instituţiile statului, respectarea drepturilor cetăţenilor şi respectarea autorităţii Parlamentului României, ca reprezentant al suveranităţii naţionale.

Prin exercitarea consecventă a controlului parlamentar, comisia va continua să monitorizeze cu vigilenţă respectarea drepturilor cetăţenilor, să semnaleze prompt orice disfuncţionalităţi sistemice care subminează încrederea în instituţiile democratice ale României şi să propună măsurile legislative necesare pentru ca instituţiile statului să îşi îndeplinească mandatul constituţional: servirea interesului public cu profesionalism, transparenţă şi respect faţă de demnitatea fiecărui cetăţean.

Veţi regăsi în textul raportului care v-a fost distribuit informaţii, date şi menţiuni privind toate categoriile de probleme cu care comisia a fost sesizată şi modul în care acestea au fost soluţionate, în limitele competenţelor regulamentare.

La data la care s-a redactat acest raport au mai rămas trei petiţii pe rol, urmând ca noi să procedăm la soluţionarea acestora, în colaborare cu alte autorităţi şi instituţii publice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Observaţii? Comentarii? Nu.

Am luat act.