Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

7. Proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea femicidului şi a violenţelor care îl preced; PL-x 42/2026; caracter organic; avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor, doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Astăzi scriem istorie în Parlamentul României, întrucât astăzi dezbatem proiectul cu cea mai mare susţinere parlamentară şi proiectul care introduce pentru prima dată în legislaţia noastră conceptul de "femicid", îl defineşte, îl clasifică şi îl măsoară, instituie instrumente de evaluare a riscului pentru instituţiile statului, colectarea de date, dar şi un mecanism de prevenţie şi un mecanism de protecţie pentru copiii care nu de puţine ori îşi văd un părinte ucis în faţa ochilor.

O să vă spun şi ce nu face acest proiect. Acest proiect nu introduce o nouă infracţiune în Codul penal, pentru că, după cum este firesc, viaţa unei femei nu este mai presus de viaţa unui bărbat; viaţa unei femei nu este mai valoroasă decât viaţa unui bărbat.

Însă, realitatea cruntă, realitatea tragică este că victimele acestei violenţe extreme, victimele femicidelor, victimele acestor crime oribile comise din ură de gen, dominaţie sau control sunt într-un număr covârşitor femeile.

Este un proiect despre viaţă, despre responsabilitate. Este un proiect despre dreptul fiecărei femei de a fi ocrotită şi obligaţia statului de a interveni în acest sens.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

A trecut vremea vorbelor despre acest proiect; a venit vremea faptelor pentru acest proiect. Fapte care se pot concretiza în votul pe care îl veţi acorda astăzi, la sesiunea de vot final.

În calitate de iniţiator, vă îndemn să-l votăm împreună.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot din partea iniţiatorilor, doamna deputat Alina-Ştefania Gorghiu, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Şi vă spun acest lucru sincer, deloc formal, pentru că această lege este rezultatul unei presiuni constructive şi constante venite din partea dumneavoastră, din partea societăţii, din partea ONG-urilor - le mulţumesc, parte din ONG-uri sunt astăzi alături de noi, la balcoane - şi din partea victimelor care au avut curajul să vorbească.

Sigur că n-am timp să mulţumesc fiecăruia în parte, dar trebuie spus clar că fără această presiune şi fără această fereastră de oportunitate publică, această lege n-ar fi fost astăzi în dezbatere.

Categoric, facem un pas pe care România l-a aşteptat de foarte mult timp - pentru prima dată definim femicidul în legislaţia românească. Femicidul însemnând uciderea cu intenţie a unei femei sau moartea unei femei în urma unei infracţiuni intenţionate comise împotriva ei, indiferent de cine este agresorul.

Dar, dincolo de definiţie, această lege spune un adevăr incomod - femicidul nu apare brusc; este rezultatul unei violenţe repetate, tolerate de mult timp în familie, în societate, în comunitate.

De aceea, legea intervine ferm:

- introducem circumstanţe agravante clare atunci când faptele comise în relaţii de căsătorie sau în relaţii de control şi dominaţie se întâmplă;

- întărim protecţia copiilor minori, pentru că autorităţile au obligaţia să-i identifice şi să intervină prompt;

- eliminăm o vulnerabilitate majoră - violul nu mai depinde de plângerea prealabilă a victimei şi statul îşi asumă responsabilitatea de a investiga;

- stabilim că agresorul nu poate beneficia de pe urma crimei, pentru că instanţa va constata nedemnitatea succesorală a acestuia;

- şi pentru prima dată, statul român va colecta sistematic şi va analiza date despre aceste cazuri.

E un lucru important pe care astăzi îl realizăm împreună şi vă cer votul. E important pentru noi toţi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Éva-Andrea Csép.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimaţi colegi,

Dezbaterea de astăzi nu este doar despre o lege, este şi despre curajul de a privi realitatea în faţă şi de a o numi aşa cum este. Pentru că această realitate nu este una abstractă; este dureroasă, este prezentă şi, din păcate, este repetitivă.

Ieri după-amiază, în judeţul Mureş, în localitatea Ghineşti, un bărbat şi-a ucis soţia în urma unui conflict familial. S-a întâmplat în judeţul meu, aproape de locul în care trăiesc şi eu, într-o comunitate liniştită, unde oamenii cred că astfel de lucruri nu li se pot întâmpla. Şi totuşi s-a întâmplat. Au existat probabil semne, dar oare au existat episoade anterioare de violenţă? Nu ştim.

Stimaţi colegi,

Prea mult timp am ascuns această realitate în spatele unor cuvinte precum "tragedii de familie". Dar nu este o tragedie; este violenţă împotriva femeilor. Şi nu este un fenomen izolat; este o problemă sistematică. În ultimii 10 ani, în România, peste 500 de femei au fost ucise de membri de familie. Şi acestea sunt doar cazurile despre care ştim. Iar în multe cazuri, aceste femei au cerut ajutor, dar nu a ajuns la timp.

De aceea, această lege nu este opţională, este necesară.

UDMR a susţinut această iniţiativă încă de la început, pentru că credem într-un principiu simplu - statul nu are voie să fie absent atunci când viaţa cetăţenilor este în pericol.

Faptul că votăm această lege astăzi, acum, în luna dedicată femeilor, are şi o semnificaţie aparte - nu este doar un gest simbolic, ci un angajament real. Angajament că nu vom mai reacţiona doar după tragedii. Un angajament că nu vom trata violenţa ca pe o problemă privată. Un angajament că statul va acţiona la timp.

Stimaţi colegi,

Vă invit să o susţineţi, pentru ca data viitoare, când cineva cere ajutor, să nu devină doar o cifră într-o statistică, ci o viaţă care a putut fi salvată.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna vicepreşedinte Gianina Şerban.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Da, este un proiect important, aşa cum au spus şi colegele care au vorbit înaintea mea, este un proiect pe care societatea îl aşteaptă.

Bineînţeles că, alături de colegii din Grupul AUR, vom vota pentru acest proiect.

Dar nu pot să nu remarc, cu mâhnire, de altfel, că la dezbaterea bugetului am avut un amendament de suplimentare a achiziţiei brăţărilor electronice. Acele brăţări care fac prevenţie; acele brăţări care ajută real victima violenţei domestice să fie protejată.

De doi ani de zile suntem într-o fază de proiect-pilot pe acest sistem de monitorizare şi totuşi, doamnelor, şi dumneavoastră aţi votat împotrivă.

Bineînţeles că femeia, bărbatul, copilul, toţi trebuie protejaţi, dar vă mărturisesc că trebuie să facem şi lucruri concrete. Şi, da, era important să trecem acest amendament de achiziţionare a brăţărilor electronice, pentru a evita ca femeile să fie ucise, aşa cum spunea colega mea despre femeia ucisă în Mureş. Poate dacă exista o plângere şi exista acea brăţară de monitorizare, putea fi evitată această nenorocire.

Şi mai am o rugăminte către dumneavoastră - că tot vorbim de ajutor şi de prevenţii pentru femei şi pentru familii; proiectul care este în sertare, blocat de dumneavoastră, de reducere a CASS-ului pentru mame, haideţi să-l scoatem şi pe acela, să facem cu adevărat prevenţie şi ajutor pentru mame.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna senator Ana-Cynthia-Ioana Păun.

Doamna Ana-Cynthia-Ioana Păun (senator):

În România, pentru mult prea multe femei, locuinţa personală este mai periculoasă decât strada. Şi ceea ce este şi mai grav încă este faptul că acest pericol nu vine din necunoscut; vine din relaţii care ar trebui să însemne siguranţă, dar care uneori ajung să însemne doar teamă.

Nu vorbim despre excepţii aici; vorbim despre un tipar care se repetă. Vorbim despre femei care trăiesc zilnic între teamă, între ameninţări şi speranţa că poate lucrurile se vor schimba şi va fi mai bine. Vorbim despre femei care cer ajutor, care au nevoie de sprijinul statului, dar care de multe ori ajung să fie ascultate mult prea târziu.

Această lege nu promite miracole, nu ne închipuim că vom opri aceste tragedii peste noapte cu această lege, dar face un lucru absolut esenţial - ne obligă să privim acest fenomen exact aşa cum este şi să luăm măsuri înainte.

Pentru prima dată în istorie, definim femicidul şi recunoaştem că aceste crime nu se întâmplă din motive care nu pot fi definite; ele pot fi definite foarte clar, pot fi înţelese şi pot fi prevenite.

Întărim cadrul legal, scoatem povara de pe umerii victimelor şi începem să construim mecanisme prin care statul poate să identifice riscul şi să ia măsuri din timp.

Iar pe termen lung, ducem această schimbare acolo unde începe totul - în educaţie, acolo unde învăţăm despre limite şi despre respect.

Aş fi vrut foarte mult să nu fie nevoie de această lege, dar realitatea ne-a adus aici.

Iar astăzi este momentul în care facem primul pas ca să oprim aceste tragedii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului comun.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Alina Gorghiu, preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice - "România fără violenţă domestică".

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, acest proiect de lege se încadrează la categoria legilor organice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 2 februarie 2026.

Consiliul Legislativ a analizat iniţiativa, a transmis aviz favorabil, cu observaţii.

CES, de asemenea.

Consiliul Superior al Magistraturii - un punct de vedere favorabil.

Academia Română - la fel.

Comisiile - Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru sănătate - de asemenea, au avizat favorabil.

Are ca obiect această lege instituirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea femicidului, stabilind obiectivele, principiile şi măsurile necesare pentru protejarea vieţii, integrităţii şi demnităţii femeilor, precum şi pentru asigurarea unei abordări unitare la nivel naţional.

Raportul a fost adoptat ieri, 24.03, cu unanimitate de voturi, în comisiile reunite, şi anume, Comisia specială comună - "România fără violenţă domestică" şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Şi am să vă rog să luaţi act, stimaţi colegi, de faptul că în raport este o eroare materială.

La marginal 59 - art. 8, în loc de sintagma "la data de 1 octombrie 2026" introducem "de la data de 1 octombrie 2026".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am luat act.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dezbateri generale.

Doamna deputat Ene Gabriela-Corina, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Astăzi, facem un pas important şi - cred eu - şi necesar pentru România. Dezbatem în Parlament un proiect de lege în care am crezut de la început şi la care am muncit ca iniţiator cu toată convingerea că facem ceea ce trebuie pentru a putea proteja mai mult femeile, cele care au nevoie de acest lucru.

Acest proiect este important nu doar pentru că defineşte femicidul, ci şi pentru că recunoaşte un adevăr pe care nu mai avem voie să îl ocolim: violenţa împotriva femeilor nu este o sumă de cazuri izolate. De multe ori, sunt vieţi pierdute. Sunt femei care trăiesc cu teamă ani de zile. Sunt semnale ignorate. Sunt ordine de protecţie încălcate, ameninţări, agresiuni repetate şi, în final, crime care poate uneori puteau fi prevenite dacă se intervenea la timp. Este, aşadar, o problemă reală, gravă care cere un răspuns ferm din partea statului.

Această lege întăreşte cadrul penal, dar cel mai important este faptul că nu ne oprim la pedeapsă. Pentru că pedeapsa vine întotdeauna prea târziu pentru victimă.

Această lege merge mai departe şi vorbeşte despre prevenţie, vorbeşte despre educaţie, despre colectarea corectă a datelor, despre instituţii care trebuie să vadă riscul la timp şi să intervină înainte de a fi prea târziu.

Aceasta este de fapt miza. Să nu intervenim doar după crimă.

Să începem să prevenim, să educăm, să contorizăm şi să conştientizăm pericolul la timp.

Acest proiect este rezultatul unei munci în echipă - alături de alte colege din mai multe grupuri parlamentare, împreună cu ONG-uri, împreună cu societatea civilă, cu specialişti din domeniul juridic.

Vă mulţumesc tuturor pentru implicarea dumneavoastră şi pentru munca depusă la acest proiect.

Voi vota pentru acest proiect cu toată convingerea şi sper ca votul de astăzi să nu fie finalul unei dezbateri, ci începutul unei schimbări reale.

Grupul PSD a susţinut încă de la început - împreună cu toate colegele din PSD, dar nu numai, ne-au susţinut şi colegii.

Aşadar, vom vota cu toată convingerea acest proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, doamna deputat Verginia Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Încă de la început vreau să afirm că este un proiect de lege care sunt convinsă că va coagula voturile şi susţinerea noastră, a tuturor.

Dar daţi-mi voie să-mi exprim şi nedumerirea faţă de faptul că acest proiect este elaborat în cea mai mare parte de partide care guvernează de vreo 30 şi ceva de ani, dacă adunăm aşa, în total, şi că s-a tergiversat, s-a întârziat, n-a existat preocuparea, în ciuda unor realităţi care, din păcate, ne individualizează negativ în panoplia, în geografia socială a Europei şi a lumii.

Acest fenomen al violenţei în familie - despre care şi eu nădăjduiesc că prin acest proiect de lege va fi oarecum diminuat, că ar fi, cum să spun, prea curajos să zicem că va fi eliminat.

Vom susţine acest proiect, în ciuda faptului că el este departe de a fi perfect, din punctul de vedere al conţinutului şi al tehnicii de redactare.

Am să vă menţionez un singur aspect - la art. 2 şi 3 din proiect regăsim rapoarte făcute de Ministerul Justiţiei, cutare, Muncii, la propunerea Ministerului de Interne; după aia, raport făcut de Ministerul de Interne; după aia, un alt raport făcut de Ministerul Justiţiei; pentru ca în sfârşit să mai găsim încă un raport, făcut de acel ORAPO sau cum se numeşte, acea structură din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei, care gestionează în general informaţiile privind omorurile.

Credem că este prea mult. Şi credem că ar fi fost mult mai eficient dacă o singură structură, în principiu, ar... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Pollyanna-Hanellore Hangan.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Stimaţi colegi,

Avem în faţă astăzi un proiect care ne obligă să privim direct, dar şi să acceptăm realitatea. Femicidul reprezintă cel mai grav eşec social al zilelor noastre.

Vorbim despre femei care adesea îşi pierd viaţa din cauza agresiunilor exercitate cel mai frecvent de partenerii lor sau de persoane apropiate.

Iar experţii în domeniu ne-au avertizat şi ei că aceste victime mor şi pentru că societatea le vulnerabilizează şi le lasă adesea fără protecţie în faţa momentelor critice cu care se confruntă.

Din păcate, aceasta este şi realitatea în România noastră contemporană.

Trebuie însă să numim lucrurile clar, să spunem cu subiect şi predicat că cei care le controlează, cei care le ameninţă, cei care le lovesc sunt agresori. Locul lor este în faţa justiţiei, acolo unde trebuie să răspundă pe deplin pentru faptele comise. Iar statul are datoria fundamentală de a proteja victimele şi de a condamna ferm orice fel de comportament criminal.

Proiectul de faţă conţine nişte măsuri concrete, astfel încât schimbările să se producă.

Este evident că orice moment de ezitare în faţa violenţei ne mai poate costa încă o viaţă. Şi am văzut ce s-a întâmplat în anul care a trecut.

Scopul nostru principal este acela de a identifica faptele... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Cred că noi, bărbaţii, trebuie să fim solidari cu femeile, având în vedere că făptuitorii sunt bărbaţi, în majoritatea cazurilor.

Pentru prima dată în istoria României a fost elaborat un proiect de lege dedicat prevenirii şi combaterii femicidului, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o altă persoană.

Este important de subliniat şi faptul că adoptăm acest proiect legislativ în luna martie, o lună dedicată femeilor.

Dragi colegi,

În ultimii ani s-a înregistrat o creştere alarmantă a actelor de violenţă împotriva femeilor, în special a celor din mediul familial.

Să vă spun numai despre anul 2025: - cunoaştem datele - aproximativ 60 de femei au fost ucise, ceea ce înseamnă, în medie, cinci femei pe lună, din păcate. Este oribil! Această statistică este oribilă!

Această lege este importantă, deoarece nu se limitează doar la sancţiuni, ci are un element care se referă la prevenţie, şi această latură este cea mai importantă - prevenţia - şi sper că după ce adoptăm acest proiect de lege autorităţile vor face totul ca această lege să devină realitate, autorităţile vor face totul ca să aplice această lege, în sensul să nu ajungem la victime, ca vieţile femeilor să fie protejate, în această ţară. Pentru că, dacă autorităţile nu-şi fac treaba, putem adopta oricâte legi, în acest Parlament, pentru că nu vom ajunge la o soluţie dorită.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa.

Doamna Simona-Geanina Pistru-Popa:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi votăm o lege dar, în realitate, alegem dacă mai acceptăm sau nu ca femeile din România să moară în tăcere.

Ca deputat de Arad... la Chişineu-Criş, o crimă în care o mamă a fost târâtă după o maşină. Cred că nu mai este momentul să acceptăm astfel de acte de cruzime. Şi nu este singurul caz.

Întreaga ţară a fost martoră la pierderi de vieţi care puteau fi prevenite.

Mesajul meu, astăzi, este direct, către dumneavoastră, colegii mei bărbaţi, care sunteţi majoritari în această sală.

Nu este o problemă a femeilor, este responsabilitatea noastră, a tuturor, dar, în mod special, este dreptul şi testul dumneavoastră de solidaritate.

Femicidul nu începe cu crima, începe cu indiferenţa, cu glumele tolerate, cu semnalele ignorate, cu plângerile clasate, cu "Nu e treaba noastră!" şi se termină cu o viaţă pierdută, care nu mai poate fi salvată.

Legea aceasta nu este despre ideologie, este despre protecţie, despre instrumente clare pentru autorităţi, despre prevenţie reală, despre a spune "Ajunge!".

Votul de astăzi nu este tehnic, este unul moral.

Vă cer un gest de responsabilitate. Gândiţi-vă la femeile din viaţa dumneavoastră - mame, soţii, fiice - şi votaţi ca şi cum siguranţa lor ar depinde de acest vot.

Mulţumesc Comisiei "România fără violenţă", doamnei preşedinte Alina Gorghiu şi întregii echipe - colegelor mele, care în ultimele luni au făcut eforturi foarte mari ca această lege astăzi să fie aici votată.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Hajdu Gábor.

Domnul Hajdu Gábor:

Stimaţi colegi,

Am cunoscut victime ale violenţei în familie - femei şi copii. Ştiu ce înseamnă durerea şi consecinţele pe termen lung ale acestui fenomen.

Discutăm astăzi despre femicid nu ca despre o noţiune abstractă, ci ca despre o realitate socială care există între noi.

A fost nevoie ca Parlamentul să aducă acest subiect în prim-plan, pentru că, de multe ori, autorităţile statului nu au acţionat la timp.

Nu cred în ideea unei vinovăţii colective, dar trebuie să recunoaştem că nici societatea nu reacţionează atunci când se confruntă cu astfel de situaţii. Vecinii tac, cunoscuţii întorc privirea, iar victimele rămân singure.

Totodată, trebuie spus clar: statul român, Poliţia, Parchetul, instanţele aveau deja instrumentele necesare pentru a interveni inclusiv în baza legislaţiei existente. Problema nu a fost doar lipsa legii, ci reacţia slabă, întârziată.

Această iniţiativă legislativă este importantă. Reglementează mai bine acest fenomen şi provoacă o dezbatere necesară în societate.

Avem nevoie de responsabilitate reală din partea instituţiilor şi de o schimbare de atitudine la nivelul societăţii şi asta este o datorie comună de-a noastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Da, până acum ştim cu toţii că nu am făcut cu adevărat nimic substanţial în ceea ce priveşte protecţia cetăţeanului român, indiferent că vorbim de femei românce sau de bărbaţi români, sau de copii români.

Până acum, oricare altele au fost priorităţile instituţiilor statului, dar nu nevoile zilnice ale omului de rând care aştepta, mai ales în momente grele, mai ales atunci când nu ştia încotro s-o apuce, aştepta un pic de sprijin. Dar n-am reuşit să demonstrăm, în ultimii 30 şi ceva de ani, că ne preocupă cu adevărat ce se întâmplă cu cetăţeanul nostru, indiferent că vorbim de femeie sau de bărbat din România.

Este un pas înainte ceea ce se întâmplă astăzi şi mă bucur că avem la vot acest proiect. Însă trebuie să vă reamintesc: "Haideţi să dăm dovadă de coerenţă!". De ce acum câteva zile aţi votat împotriva acelui amendament privind brăţările electronice? Pentru că, aşa cum spunea colega mea mai înainte, aţi avut ocazia să demonstraţi că într-adevăr vă preocupă siguranţa femeilor din România, dar nu a prezentat importanţă.

Acum, haideţi să mergem un pic mai departe! Da, este nevoie de siguranţă, per ansamblu, dar ce facem cu siguranţa socială şi financiară? CASS pe indemnizaţia de creştere a copilului! Multe certuri, conflicte, pornesc, în familii, de la greutăţile cu care familiile se confruntă zi de zi! Bărbaţii se simt neîmpliniţi, nu pot să pună pe masa copiilor ceea ce şi-ar dori! Ce facem în acest sens?

Avem proiectul. Haideţi să-l votăm! Haideţi să luăm presiunea de pe umerii oamenilor!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Permiteţi-mi să am şi eu o intervenţie.

(Coboară la tribună.)

25 martie, sărbătorim Buna Vestire.

Martie, luna femeilor.

25 martie, Ziua Poliţiei Române.

Şi tot astăzi, 25 martie, dezbatem şi vom adopta un proiect prin care scriem istorie.

În ultimii 10 ani, din păcate, peste 440 de femei au fost ucise de cei care ar fi trebuit să le protejeze.

Cred că, prin intermediul acestui proiect legislativ, putem să facem mai mult şi suntem obligaţi să facem mai mult. E important ca tot ceea ce înseamnă prevenţie, alături de societatea civilă, alături de instituţiile statului, să fie în continuare o activitate atât în instituţiile de învăţământ, cât şi în cadrul activităţii noastre de parlamentari.

M-am bucurat că aici, de la această tribună, au fost lansate astăzi mesaje de unitate, prin care combatem acest fenomen al violenţei domestice.

E important ca împreună să facem cunoscut numărul care salvează viaţa - 0800533. Să cerem ajutor!

În aproape toate judeţele ţării avem centre care protejează femeile - şi nu doar femeile - cetăţenii, minorii abuzaţi.

Alături de societatea civilă care, desigur, deţine aceste centre, e important să le oferim ajutor şi să-i încurajăm să ceară ajutor pe toţi cei care au nevoie.

Mulţumesc pentru această unitate.

Felicit iniţiatorii şi succes pe mai departe în cât mai multe iniţiative prin care venim în sprijinul femeilor şi al tuturor cetăţenilor!

Doamne-ajută! (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Din partea Grupului parlamentar al USR, în continuare o invit la cuvânt pe doamna deputat Pollyanna-Hanellore Hangan.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Erau câteva lucruri pe care voiam să le subliniez anterior şi n-am reuşit.

Ce vreau să spun este că scopul nostru principal trebuie să fie acela de a opri agresiunea înainte ca aceasta să degenereze într-o crimă. Şi este încă ceva foarte important, în acest proiect legislativ: legea aceasta oferă protecţie copiilor care sunt victime şi trăiesc în aceste familii unde se desfăşoară agresiuni, unde există violenţă.

În cele mai multe cazuri ei sunt martorii acestui fenomen şi, din păcate, ajung să fie martori şi la uciderea mamei lor şi să trăiască cu această traumă pentru tot restul vieţii.

Intervenţia rapidă a statului român în aceste cazuri le poate oferi protecţie şi îi poate ajuta să depăşească aceste momente şi să aibă şansa la o viaţă normală.

Vreau să le mulţumesc colegelor mele care au iniţiat acest proiect şi, de asemenea, tuturor colegelor din Comisia specială "România fără violenţă domestică", care au adus pe masă acest proiect şi pentru care avem şansa să dăm femeilor din România încredere că statul şi Parlamentul le protejează în faţa agresiunilor.

Mulţumesc mult de tot.

Votaţi acest proiect! Îl susţinem şi noi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Ultima intervenţie, din partea doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliat.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Un proiect de lege care ajunge la vot cu definiţii schimbate, cu obiectul reglementării modificat şi cu concepte rescrise pe parcurs ridică o întrebare simplă: ce votăm, de fapt, astăzi?

Am analizat acest proiect în toate etapele sale, de la forma iniţială la avize, şi până la cele două rapoarte. Proiectul creează suprapuneri cu Codul penal. Avem deja reglementate faptele: omorul calificat - art. 189, şi violenţa în familie - art. 199 din Codul penal.

Introducerea unor noi agravante şi a unui articol distinct, fără corelare clară, duce la confuzie juridică. Judecătorul va fi pus în situaţia de a alege între mai multe texte pentru aceeaşi faptă.

Obiectul legii a fost modificat pe parcurs. Iniţial se vorbea despre prevenire, combatere şi sancţionare. Astăzi, în urma raportului, sancţionarea dispare din obiect, dar apare în conţinut. Această ruptură între ele pune legea şi ce face ea efectiv este o problemă gravă de coerenţă.

Legea nu este aplicabilă clar în practică. Introducerea unor noţiuni precum "femicid indirect", care include sinuciderea, ridică probleme serioase de probă. Fără criterii clare aplicarea va depinde de interpretare, şi nu de lege.

Chiar expunerea de motive recunoaşte că problema este aplicarea legii existente, nu lipsa reglementării.

Filtrul parlamentar nu a corelat problemele de fond.

Proiectul nu aduce mecanisme noi, dar creează riscuri de neconstituţionalitate.

Se introduce o protecţie penală diferenţiată, pe criteriu de gen, ceea ce ridică probleme în raport, în privinţa art. 16 din Constituţie, care prevede egalitatea în drepturi.

Şi jurisdicţia Curţii Constituţionale a României este constantă şi spune că tratamentul juridic diferenţiat între persoane aflate în situaţii compatibile este discriminare şi este neconstituţional.

Şi exact asta riscăm să votăm noi astăzi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

A doua intervenţie din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Alina-Ştefania Gorghiu.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Să ştiţi că e foarte simplu să desfiinţezi orice proiect, când n-ai lucrat la el, şi de pe margine e cel mai simplu să arunci cu noroi, când n-ai participat la dezbaterile care au durat luni de zile, cu colegii parlamentari, cu ONG-urile care sunt astăzi prezente în Parlament, cu Consiliul Superior al Magistraturii şi cu toate instituţiile care au dat aviz favorabil pe această lege.

Şi vreau să mai precizez un lucru, pentru că am văzut că, în mod absolut greşit, de vreo două, trei ori, de la microfon, s-a spus că nu s-a votat un amendament pentru brăţările electronice.

Stimaţi colegi,

Ştiţi obsesia mea pentru monitorizarea electronică, şi nu doar pentru victime, că am extins ordinul de protecţie pentru orice tip de violenţă în societate. Sunt iniţiatorul acestei legi, dar banii, stimaţi colegi de la alte grupuri parlamentare care încă nu ştiţi, sunt deja prevăzuţi în bugetul MAI. Avem brăţări suficiente pentru victime, numai să reuşim să le convingem să le ceară, pentru că monitorizarea agresorilor chiar salvează vieţi.

E o lege bună, vă rog să o susţineţi. Mi-aş dori tare mult ca pe urmă toate instituţiile să fie la muncă.

Succes! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 61 de amendamente admise.

Dacă există observaţii, obiecţii, de la 1 la 20? Nu. Adoptate.

De la 21 la 42? Nu. Adoptate.

De la 43 la 61? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.