Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

4. Propunerea legislativă pentru aprobarea Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti, la 12 mai 2026 şi la Bruxelles, la 20 mai 2026 şi la 21 mai 2026; Pl-x 520/2026; caracter ordinar; procedură de urgenţă; avem şi amendamente.

Din partea Guvernului? Nu avem reprezentant.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la prezentarea raportului şi invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnule preşedinte Bogdan Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Propunerii legislative pentru aprobarea Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti, la 12 mai 2026 şi la Bruxelles, la 20 mai 2026 şi la 21 mai 2026

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti, la 12 mai 2026 şi la Bruxelles, la 20 mai 2026 şi la 21 mai 2026.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea propunerii legislative în forma prezentată de iniţiatori.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

237 de colegi prezenţi, 233 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Eu clar că o să votez contra acestei iniţiative legislative, din cel puţin două perspective.

Dacă mergem în zona de utilitate, o să observaţi că România astăzi are nevoie de cu totul alte dotări din perspective militare, când privim războiul modern. Avem nevoie de drone, de apărare antiaeriană, de submarine. Noi trebuie să completăm acolo unde avem lipsuri şi trebuie să ne pliem fix pe ceea ce înseamnă un război modern, nu să mai investim în 216 tancuri, deja avem dotare de tancuri suficiente pentru România, şi să plătim încă 6,49 de miliarde de euro fără TVA.

Deci clar că acest program nu reprezintă interesul militar al României şi nu reprezintă o utilitate pe care armata română să o folosească de îndată.

Clar că România aici este dusă într-un contract pentru a servi alte interese, şi nu interesul naţional.

Din perspectivă juridică, acest contract este semnat, se află în faza de implementare. A fost semnat în 12 mai de domnul ministru Nazare, în urma unui memorandum semnat de Guvernul României în ziua în care l-am demis pe Bolojan, 5 mai 2026.

Dumneavoastră ne cereţi acum să votăm un contract care deja produce efecte juridice, este implementat, şi veniţi doar să ne cereţi votul pentru a vă acoperi eventualele probleme de natură penală.

Clar că voi vota contra acestei iniţiative legislative.

Repet, utilitatea, zero, utilitatea este pentru Rheinmetall, pentru Germania, şi nu pentru România, iar contractul este semnat deja.

De ce ne-aţi chemat să votăm un lucru pe care vi l-aţi asumat, l-aţi semnat şi se află în stadiul de implementare?

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ionel-Ovidiu Bogdan.

Domnul Ionel-Ovidiu Bogdan:

Stimaţi colegi,

Astăzi nu discutăm despre un simplu proiect de lege, discutăm despre siguranţa României şi despre obligaţia noastră de a-i proteja pe cetăţenii acestei ţări.

Ionel Brătianu avertiza că politica externă a României trebuie să pornească întotdeauna de la realitatea vecinătăţii cu Rusia.

Astăzi, când la graniţele noastre se poartă un război, când dronele ruseşti sunt doborâte tot mai des pe teritoriul ţării noastre, acest avertisment este mai actual ca oricând.

Programul SAFE nu este despre politică, este despre siguranţa copiilor noştri, despre securitatea frontierelor şi despre viitorul României.

Programul SAFE înseamnă investiţii în capacitatea României de a-şi apăra teritoriul, de a-şi proteja cetăţenii şi de a răspunde noilor ameninţări de securitate.

Siguranţa românilor, dragi colegi, nu are culoare politică. Siguranţa naţională nu poate fi negociată şi nu poate deveni victimă a calculelor electorale.

Ieri, parlamentarii AUR au votat împotriva acestui proiect în Comisia pentru buget, finanţe. La fel au făcut şi în cazul altor proiecte de lege privind securitatea naţională.

Aşadar, dragi colegi de la AUR, aveţi astăzi şansa să demonstraţi că vă interesează cu adevărat siguranţa românilor, votaţi pentru SAFE şi pentru respectarea jurământului depus aici, în Parlament, pentru datoria faţă de ţară!

Astăzi fiecare vot transmite un mesaj. Un mesaj către cetăţeni, către aliaţii noştri şi către cei care încearcă să testeze hotărârea României.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru SAFE, pentru o Românie mai puternică, mai sigură şi mai bine pregătită să îşi apere cetăţenii.

Sper ca astăzi întreaga clasă politică să se ridice la... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Mariana Vârgă, UPR.

Doamna Mariana Vârgă:

Stimaţi colegi,

Industria de apărare a României trebuie să poată fi finanţată din fonduri europene nerambursabile, din granturi europene, aşa cum am votat noi, la Comisia pentru afaceri europene şi în Parlamentul României, la COM (2026) 82. Pentru că noi, românii, nu investim doar în industria proprie de apărare, noi nu apărăm doar Flancul Estic, apărăm graniţa Uniunii Europene. Apărăm frontul acesta estic şi stăm, cum am făcut-o de nenumărate ori, cu pieptul în gloanţe în faţa Europei, pe care noi o apărăm.

De aceea, efortul trebuie să fie comun. Statele europene trebuie să ne ajute prin aceste granturi, şi nu prin împrumuturi rambursabile cu nu ştiu ce dobânzi la care generaţiile viitoare nu vor mai putea face faţă.

Este normal să investim în industria regională, europeană, de apărare, dar în ce condiţii?

Acest acord pe care noi nici nu-l cunoaştem, nu-i cunoaştem conţinutul, nu-i cunoaştem implicaţiile - este, aşa cum spunea şi colegul nostru, domnul Coarnă, este deja o abordare retroactivă.

Era normal ca Parlamentul măcar să cunoască dispoziţiile acestui acord.

Suntem de acord că trebuie să ne apărăm şi avem un rol fundamental aici, pe Flancul Estic, dar, repet, noi am votat şi acum suntem în contradicţie cu ceea ce am votat, am cerut şi am aprobat să nu avem împrumuturi şi fonduri europene rambursabile.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Sunt mai multe probleme la acest acord.

În primul rând, modul în care a fost prezentat, inclusiv la Comisia pentru apărare.

Ne-am trezit cu el în faţă, adus de reprezentanţii Guvernului, şi practic a fost trecut prin maşina de vot, în vederea grabei de a fi semnat. Nu a existat timp pentru a fi studiat, nu a existat timp pentru a fi discutat şi, din punctul meu de vedere, acest acord are multe aspecte care se încadrează într-o nuanţă de gri neclară.

În primul rând faptul că, aşa cum a spus antevorbitoarea mea, sunt nişte bani pe care-i împrumutăm şi 10 ani de acum înainte vom plăti numai dobânzi pe aceşti bani.

După aceea, aceşti bani nu intră în industria de apărare a României. Majoritatea se duc, de exemplu, la Rheinmetall. Rheinmetall este, într-adevăr, o cunoscută firmă de armament a Germaniei, dar acei bani se vor duce în Germania şi produsele care vor fi livrate nu vor fi fabricate în România.

Or, într-un context de conflict, valoarea strategică a unor asseturi militare care sunt produse în altă ţară este limitată, pentru că oricând ţi se poate tăia linia de aprovizionare.

Da, ni se spune, se fac autostrăzile Moldovei, probabil cu aceşti bani, dar asta nu este suficient, pentru că autostrăzile Moldovei folosesc mai mult pentru aprovizionarea şi interesele Ucrainei, imediate, decât pentru interesele strategice ale României, într-un viitor.

În această considerare, stimaţi colegi, Grupul SOS nu achiesează cu acest acord SAFE, iar poziţia noastră va fi împotriva acestui acord.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mihai-Viorel Fifor, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Distinşi colegi,

Sincer să fiu, nu înţeleg de ce trebuie să venim noi întotdeauna să curăţăm după PNL şi USR - după Orban, după Cîţu, iar acum după Bolojan. De ce Parlamentul pe care nea Ilie "Sărăcie" îl sfidează de mai bine de un an trebuie să repare mereu greşelile Guvernului. Pentru că exact asta suntem chemaţi, stimaţi colegi, să facem astăzi.

Da, România are nevoie de SAFE. Tocmai de aceea am şi votat "pentru" în Comisia pentru apărare.

România are nevoie de finanţare pentru înzestrarea şi modernizarea armatei şi de revitalizarea industriei naţionale de apărare. Asta fără niciun dubiu.

Da, România are nevoie să-şi revitalizeze industria de apărare prin transfer de tehnologie şi transfer de know-how. Asta aşteptam, în schimbul miliardelor de euro din Programul SAFE: investiţii în România, locuri de muncă şi noi capacităţi de producţie, nu shopping pe bani împrumutaţi în numele românilor.

Însă ceea ce este cu adevărat grav este că astăzi suntem chemaţi să votăm o iniţiativă legislativă - atenţie, nu un proiect de lege al Guvernului! -, pe care Executivul ne-o strecoară cu tupeu sub nas, printr-un artificiu aflat la limita Constituţiei.

Şi mă uit pe lista iniţiatorilor şi văd colegi cu foarte multă experienţă juridică şi parlamentară. Şi mă întreb: chiar aţi înghiţit, stimaţi colegi, pe nemestecate, gogoaşa asta neruşinată livrată de Bolojan? Chiar nu a avut nimeni curajul să-i spună că ceea ce face e o uriaşă bătaie de joc, o sfidare la adresa noastră, a tuturor parlamentarilor României? Oare chiar nu ştiţi de ce Consiliul Legislativ a dat aviz negativ sau doar vă prefaceţi că nu înţelegeţi?

Consiliul Legislativ spune foarte clar că acest demers trebuia promovat de Guvern printr-un proiect de lege, nu printr-o iniţiativă legislativă. Aşa spune Constituţia, aşa spune legea.

Şi atunci, vă întreb: cum putem fi puşi în situaţia de a vota un act despre care chiar Consiliul Legislativ ne spune negru pe alb că e construit pe un instrument juridic greşit? Cum poate Guvernul să ceară Parlamentului să dreagă ceea ce el însuşi n-a fost în stare să facă, respectând Constituţia şi legea?

Să ne înţelegem bine: Parlamentul nu e serviciul de curăţenie al Guvernului Bolojan!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Florin-Cornel Popovici.

Domnul Florin-Cornel Popovici:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am să fiu mai puţin generic decât colegii mei antevorbitori şi am să vă spun că considerăm că, de fapt, creşterea capacităţii de apărare a ţării este nu doar o necesitate, ci este chiar o obligaţie. Însă nu pot să nu vă aduc în atenţia dumneavoastră patru probleme grave pe care acest Pl-x le comportă şi, evident, aşa cum am spus, ele nu privesc oportunitatea SAFE. Deci nu privesc oportunitatea SAFE, ci modul în care acest angajament ajunge astăzi la vot.

Lipsa totală de transparenţă. Acordul este un model standard, nerenegociabil, semnat fără niciun mecanism de raportare către comisiile pentru buget şi pentru apărare.

Ni se cere să semnăm un cec în alb - 16,68 miliarde de euro - al cărui cost total final este estimat în jurul cifrei de 30 de miliarde de euro, fără un control asupra destinaţiei fiecărui leu.

Sub aspect procedural, Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere legislativă. Fişa financiară nu respectă art. 15 din Legea nr. 500/2000, acoperă doar tragerile până în 2030, nu şi serviciul datoriei până în anul 2075 şi vine de la Ministerul Finanţelor, nu de la Guvern, cum precizează explicit art. 111 din Constituţia României.

Dar poate cel mai important lucru pe care îl comportă acest Pl-x îl reprezintă criza datoriei. Datoria publică a depăşit 60% din PIB, iar FMI proiectează creşterea ei spre 70%, şi, conform celor mai pesimiste scenarii, chiar spre 80%, până în anul 2031.

Stimaţi colegi parlamentari,

Un parlament responsabil nu semnează un cec în alb pentru cel mai mare împrumut după PNRR.

Sper sincer ca această afacere SAFE să nu se dovedească a fi o "afacere Skoda" a zilelor noastre, cunoaşterea consecinţelor ulterioare pentru statul român a acelora din perioada interbelică sau, cum spunea ironic fostul preşedinte american, Herbert Hoover: "Fericiţi cei tineri, căci ei vor moşteni datoria publică!".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Radu- Dinel Miruţă.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Ce zi mai potrivită de a se face AUR de râs astăzi şi de a arăta cât de pro-Rusia este, decât să voteze împotriva apărării României, astăzi, de Ziua Imnului Naţional?! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Să ştiţi, dragi colegi de la AUR, că Imnul naţional nu ne obligă doar să-l ascultăm în picioare, ci vă obligă să luaţi decizii în interesul naţional, atunci când cântaţi acest imn. (Gălăgie.)

Şi cine sunteţi dumneavoastră? Sunteţi partidul care se plimbă prin ţară cu tricolorul şi cântând "Deşteaptă-te, române!", în timp ce a votat în Parlament o lege împotriva doborârii dronelor, iar astăzi votează împotriva programelor de înzestrare a Armatei Române, pentru a face faţă agresiunii pe care Rusia o face în Ucraina şi ajunge indirect în România.

Astăzi, de "Deşteaptă-te, române!", dumneavoastră aţi cântat Imnul naţional al Rusiei! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Acum, cu privire la dezinformările pe care le aduceţi în spaţiul public.

La Ministerul Apărării nu a fost nici măcar o singură decizie despre SAFE care să nu fi fost făcută public. Au fost prezentate toate proiectele.

În al doilea rând, acest vot de astăzi este nu despre contractarea care s-a făcut, ci despre instrumentul pe care Ministerul Finanţelor îl utilizează pentru a distribui banii pe care îi primeşte de la Comisie. (Vociferări. Gălăgie.)

Şi vă dau încă o veste proastă. Pentru că ştiam că sunteţi împotriva înzestrării armatei, am pus în bugetul naţional banii pentru toate contractele din SAFE, care se vor putea desfăşura şi dacă acest proiect va pica, pentru că ne-am asigurat ca aceşti bani să fie în bugetul naţional.

Aşadar, nu puteţi dumneavoastră să fiţi împotriva apărării naţionale, cât putem noi să ne ocupăm, la Guvern, să înzestrăm armata română. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 9 amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, propunerea legislativă rămâne pentru votul final.