Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

Trecem acum la lista colegilor care vor prezenta interpelări pe scurt: doamna Raluca Turcan, 4 interpelări au fost depuse; domnul deputat Liviu-Bogdan Ciucă, 2 interpelări; domnul deputat Mirel Taloş, 4 interpelări; Ovidiu Silaghi, o interpelare; Cristian Buican, o interpelare; Adrian-Miroslav Merka, o interpelare; Octavian-Marius Popa, 2 interplări; domnul deputat Viorel Blăjuţ, 2 interpelări; Dorin Silviu Petrea, o interpelare; o interpelare comună din partea domnilor deputaţi Radu Zlati, Ion Eparu, Tudor Ciuhodaru şi Petru Movilă; domnul deputat Viorel Palaşcă, o interpelare.

Luaţi cuvântul? Nu. Aţi depus-o în scris.

Vreţi s-o susţineţi?

Vă rog, domnule deputat.

Eu vă-ntreb, dintre colegii prezenţi, care vor să susţină.

Aveţi două minute, vă rog, prezentaţi pe scurt.

Domnul Viorel Palaşcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să prezint o interpelare adresată ministrului energiei, domnul Victor Vlad Grigorescu. Ea se referă la situaţia de obiective economice aflate sub autoritatea ministerului, aflate în judeţul Mehedinţi. Este vorba de RAAN Drobeta Turnu Severin şi Unitatea minieră de carieră Izbicioara, aflată în cadrul Complexului energetic Oltenia.

Având în vedere situaţia deosebit de dificilă în care se află RAAN Drobeta Turnu Severin, vă rog, domnule ministru, să aveţi în vedere luarea unor măsuri urgente privind gestionarea apei grele aflată pe Platforma RAAN şi protecţia socială adecvată a actualilor şi foştilor salariaţi.

Din discuţiile pe care le-am avut cu sindicatele şi conducerea RAAN, s-au desprins următoarele:

1. Înfiinţarea şi finanţarea de la bugetul de stat a unităţii de management a apei grele, stocul rezervă de stat, proprietatea ANRPS, aflată în custodie la RAAN, Sucursala ROMAG-PROD, conform OUG nr. 20/2015; 2. Finanţarea şi preluarea totală sau parţială, în mod eşalonat, a stocului de apă grea proprietatea RAAN, de ANRSPS, în conformitate cu OUG nr. 118/2011 şi OUG nr. 20/2015; 3. Modificarea datei celei de-a doua etape de disponibilizare a celor 520 de salariaţi, de la data de 31 august 2016, la data de 15 aprilie 2016, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 36/2013 şi Ordonanţei de urgenţă nr. 19/2015, ca urmare a încetării furnizării agentului termic în Municipiul Drobeta Turnu Severin, începând cu această dată.

De asemenea, împreună cu conducerea Complexului energetic Oltenia, să luaţi toate măsurile corespunzătoare, astfel încât producţia de lignit de la UMC Izbicioara să aibă desfacere şi după data de 31 martie 2016, atunci când ROMAG-TERMO îşi va înceta activitatea.

Menţionez faptul că la această exploatare minieră există toate condiţiile pentru a continua producţia, fiind efectuate decopertări, investiţii necesare şi personal calificat. Dacă această exploatare minieră îşi va înceta activitatea, vă informez că pe piaţa forţei de muncă din judeţul Mehedinţi nu există capacitatea de a absorbi eventuale disponibilizări.

În încheiere, vă rog, domnule ministru, să aveţi toată disponibilitatea de a vă implica direct în rezolvarea problemelor mai sus menţionate, deoarece acestea depăşesc limitele de competenţă ale conducerii RAAN şi UMC Izbicioara.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul deputat Vasile Horga.

A depus două interpelări. Vreţi să susţineţi una dintre ele?

Vă rog, domnule deputat, chiar pe amândouă. Aveţi două minute, aveţi timp să le prezentaţi pe scurt. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc.

Prima interpelare se adresează doamnei ministru Anca Paliu Dragu, ministrul finanţelor publice.

Doamnă ministru,

Ordonanţa Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei Bonurilor Fiscale a avut ca scop reducerea evaziunii fiscale. La mai bine de un an de funcţionare a legii, cred că Ministerul Finanţelor Publice a determinat impactul real al acestui act normativ asupra reducerii evaziunii fiscale în rândul contribuabililor care eliberează la vânzare bonuri fiscale.

Vă rog, doamnă ministru, să ne detaliaţi modalitatea prin care acest act normativ a contribuit la reducerea evaziunii fiscale în sectorul vânzărilor cu amănuntul, care eliberează bonuri fiscale la vânzare şi care este nivelul veniturilor fiscalizate suplimentar, ca urmare a aplicării acestui act normativ în perioada lui de aplicare.

Vă rugăm, totodată, să ne transmiteţi strategia Ministerului Finanţelor Publice în ce priveşte reducerea evaziunii fiscale în creştere în România pentru perioada următoare.

Aştept răspuns scris şi oral.

Deputat Vasile Horga, Circumscripţia electorală nr. 16, Dâmboviţa.

A doua interpelare se adresează Ministerului Transporturilor, domnului ministru Dan Marian Costescu.

Domnule ministru,

Având în vedere importanţa DN 71 pentru legătura judeţului Dâmboviţa cu Transilvania, ţinând seama de volumele mari de produse industrializate produse aici, printre care amintim oţelurile speciale şi inoxidabile, oţelul beton, cimenturile, produsele din ciment, frigiderele şi produsele electrocasnice, utilajele şi produsele zootehnice etc., care sunt transportate în marea lor majoritate cu mijloace auto, vă semnalăm că starea actuală a acestei căi rutiere este deosebit de proastă pe porţiunea cuprinsă între Târgovişte şi Sinaia, drumul fiind aproape desfundat pe porţiuni destul de mari.

Se impune urgent ca acest drum să fie cuprins în Programul de reabilitare pe anul 2016, pentru a putea servi în continuare scopului şi destinaţiei sale.

Vă întreb, domnule ministru, dacă aveţi intenţia să contractaţi reabilitarea în acest an a DN 71, iar în caz afirmativ, când se va produce acest eveniment şi care este durata sa în timp.

Doresc răspuns scris şi oral.

Mulţumesc.

Deputat Vasile Horga, Circumscripţia electorală nr. 16, Dâmboviţa.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Florin Ciurariu, o interpelare depusă. Domnul deputat Slavomir Gvozdenovici, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Aveţi două minute pentru a prezenta interpelarea pe scurt.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al afacerilor interne şi îl informez în primul rând că, în perioada crizei din anii '90, au venit în mai multe etape în România cetăţeni din republicile fostului stat iugoslav. Unii dintre ei au trecut numai prin ţara noastră, iar un număr însemnat au devenit rezidenţi în România.

Deci adresez rugămintea, stimate domnule ministru, de a ne pune la dispoziţie datele despre numărul rezidenţilor din Iugoslavia şi câţi dintre ei sunt cetăţeni ai Serbiei, pentru că în Germania se pregăteşte un volum enciclopedic despre aceşti cetăţeni ai Iugoslaviei din Europa, respectiv ai Serbiei.

Vă rog să dispuneţi că răspunsul să-mi parvină în scris.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Florin Gheorghe.

Domnule deputat, vă rog să prezentaţi pe scurt. Aveţi o interpelare.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare către ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, domnul Costin Grigore Borc.

Obiectul întrebării: "Investiţii străine directe în domeniul construcţiei de autovehicule".

Domnule viceprim-ministru,

Sectorul construcţiei de autovehicule reprezintă unul dintre principalii generatori de valoare adăugată brută în România, contribuind în mod covârşitor la formarea brută a PIB-ului. După succesul RENAULT la Piteşti, investiţiile Ford la Craiova, un alt mare producător, a dezvoltat o fabrică de componente auto la Sebeş, mai precis producătorul german Daimler.

Recent, preşedintele Grupului Daimler, Dieter Zetsche, şi-a exprimat intenţia expresă de a lărgi investiţiile directe în România, chiar şi prin dezvoltarea unei uzine de asamblare, adică o investiţie mult mai mare decât cea deja în funcţiune la Sebeş.

Cunoscând efectele economico-sociale favorabile pe care le-ar avea o astfel de investiţie pentru România, vă rog, domnule viceprim-ministru, să aduceţi următoarele precizări: în condiţiile în care Guvernul poate utiliza o serie de stimulente care nu vor fi încadrate de comisie în categoria ajutorului de stat, vă rog să precizaţi dacă intenţionaţi să sprijiniţi intenţia Grupului Daimler, în vederea dezvoltării unei noi investiţii străine directe în România şi, de asemenea, vă rog să precizaţi care sunt obiectivele dumneavoastră în anul 2016 în legătură cu atragerea unor mari investitori străini de talia celui amintit mai sus.

Vă solicit răspuns în scris.

Deputat al UNPR, Florin Gheorghe.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Următorul. Domnul deputat Dumitru Niculescu, o interpelare. Nu este prezent.

Doamna deputat Ana Birchall, două interpelări depuse.

Domnul deputat Cătălin-Marian Rădulescu, o interpelare.

Domnul deputat Simona Bucura-Oprescu, două interpelări.

Doamna deputat Aurelia Cristea, o interpelare.

Domnul Victor Cristea, o interpelare.

Domnul Ion Eparu, o interpelare.

Domnul Laurenţiu Nistor, 4 interpelări.

Doamna Natalia Intotero, o interpelare.

Domnul Cornel Itu, o interpelare.

Domnul Constantin Rădulescu, o interpelare.

Domnul Sorin-Avram Iacoban, 11 interpelări.

Vă rog, prezentaţi una dintre ele. Aveţi două minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

O primă interpelare, adresată domnului ministru Petre Tobă, cu stadiul desfăşurării expertizei legale în cazul tragediei de la Clubul Colectiv.

Domnule ministru,

Sfârşitul anului 2015 a adus, din păcate, cel mai tragic accident din ultimii ani, soldat cu 63 de decese şi 186 de persoane rănite, şi anume tragedia de la Colectiv.

În urma anchetei desfăşurate, s-au formulat acuzaţii în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, operându-se în acest caz un număr de 12 arestări.

Însă, teoria accidentului tragic nu a fost confirmată de toţi specialiştii în materie, lăsând semne de întrebare chiar şi la unii factori decizionali sau experţi criminalişti de anvergură. Odată cu apariţia scenariilor de crimă cu premeditare, îndoiala publică a sporit cu severitate, fapt care a determinat ca o parte din societatea românească să se gândească la o veritabilă a teoriei conspiraţiei. Unii au contestat cu vehemenţă primele concluzii ale organelor de anchetă în ce priveşte calitatea materialelor care antifonau sala respectivă. În această ordine de idei au existat păreri, unele dintre ele avizate, care au negat posibilitatea răspândirii focului într-un timp atât de scurt prin intermediul materialelor ignifugate necorespunzător, concluzia finală fiind că în speţă focul ucigător a fost canalizat şi de alte elemente, posibil chimice, care sunt deocamdată necunoscute.

Situaţia de incertitudine a fost sporită şi de faptul că expertiza desfăşurată la Laboratorul de specialitate din Târgu Jiu întârzie inexplicabil de mult sub aspectul precizării concluziei acesteia.

Având în vedere cele precizate, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. A fost efectuată expertiza legală necesară pentru lămurirea cauzei tragicului accident sub toate aspectele?
2. De ce se întârzie aducerea la cunoştinţa publicului larg, a concluziilor acestei expertize?
3. Au fost respectate pe bază de simulare toate condiţiile existente în seara fatidicului accident din Clubul Colectiv sub aspectul materialelor folosite pentru ignifugarea artificiilor folosite la spectacolul de muzică rock, a găurilor de aerisire şi a suprafeţei identice cu cea de la Clubul Colectiv?
4. Care sunt costurile pentru desfăşurarea acestei expertize legale şi care este stadiul anchetei în acest moment?

Solicit răspuns scris şi oral pentru fiecare întrebare în parte.

Şi, o altă interpelare pe scurt, domnule preşedinte, adresată domnului ministru Adrian Curaj, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, privitor la finanţarea olimpiadelor şcolare naţionale. Din păcate, finanţarea olimpiadelor şcolare naţionale este necorespunzătoare. Nu trebuie să ne uităm că la aceste concursuri participă spuma inteligenţei româneşti, copii de excepţie care urmează să-şi pregătească o carieră la cel mai înalt nivel. Sunt copii pe care se sprijină atât generaţiile viitoare, cât şi statul român care investeşte în ei. Doar 50 de lei de copil pe zi, din care să se acopere masa şi cazarea este o sumă care poate fi considerată nu numai insuficientă, cât şi batjocoritoare. Acesta este modul în care ne tratăm elitele, domnule ministru Curaj?

Prin urmare, vă supun atenţiei dumneavoastră următoarele întrebări: consideră ministerul pe care-l conduceţi că 50 de lei pe zi de copil este o sumă care să asigure bunele condiţii de concurs şi condiţii decente? 2. Are în plan ministerul pe care-l conduceţi iniţierea unui act normativ prin care să se mărească fondul alocat pentru desfăşurarea concursului olimpiadelor şcolare naţional?

Solicit răspuns scris şi oral, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Pe celelalte le depuneţi în scris.

Următorul coleg este domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe.

Dumneavoastră aţi depus trei interpelări. Aveţi două minute. Vă rog să vă încadraţi în cele două minute, pentru a prezenta pe scurt.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O interpelare se adresează domnului ministru al agriculturii, Achim Irimescu, şi vizează cotele de producţie la lapte.

O altă interpelare, domnului ministru al afacerilor interne, Petre Tobă, şi are drept subiect siguranţa stradală a cetăţenilor.

Iar o altă interpelare, pe care o voi expune, se adresează domnului ministru al culturii, Vlad Alexandrescu, şi are în vedere Casa Brătianu de la Florica - Ştefăneşti Argeş.

În cursul anului 2013 Centrul Cultural Brătianu de la Florica şi întreg domeniul pe care este amplasat a fost retrocedat unui grup de persoane format din unii urmaşi ai glorioasei familii politice şi câteva rude colaterale ori survenite prin diverse alianţe. Vestea bună a fost însă că moştenitorii şi-au arătat disponibilitatea de a vinde întregul domeniul statului român sau oricărei entităţi culturale ce aparţine acestuia. Moştenitorii au anunţat acest lucru încă din 2013.

Din păcate, în special din lipsa fondurilor, dar şi ca rezultat al dezinteresului arătat de guvernarea anterioară în ceea ce priveşte patrimoniul cultural naţional, Ministerul Culturii nu a reuşit să exercite dreptul de preempţiune asupra Casei Brătianu, drept stabilit la suma de două milioane euro.

De asemenea, nici Consiliul Judeţean Argeş nu s-a putut ridica la nivelul pretenţiilor noilor proprietari, care au cerut trei milioane de euro de la autorităţile locale în vederea răscumpărării acestui bun de patrimoniu esenţial pentru orice român care nu-şi uită istoria şi înaintaşii.

Recent, din păcate, am avut oribila senzaţie de furie şi adânc dezgust văzând Conacul Brătianu de la Florica scos la licitaţie pe internet, asemenea unui produs banal, de către o societate specializată în tranzacţionarea bunurilor de artă de mare valoare.

Domnule ministru, cred că anumite valori sunt esenţiale pentru poporul român. Noi avem datoria de a le păstra şi de a le transmite mai departe înaintaşilor, aşa cum le-am primit şi noi. Avem această datorie morală, atât în faţa înaintaşilor, cât şi în faţa predecesorilor noştri. Importanţa acestui spaţiu astăzi deosebit de îngrijit şi primitor, în care au trăit şi creat pentru naţiunea română personalităţi politice precum Ion C. Brătianu, Ion I.C. Brătianu, Vintilă Brătianu, ori Constantin I. C. Brătianu este colosală pentru înţelegerea şi aprecierea a ceea ce a însemnat efortul de construcţie a României moderne.

Supranumit "Mecca liberalismului românesc", domeniul de la Florica adăposteşte mormintele familiei Brătianu şi este în sine un obiectiv de patrimoniu naţional, de importanţă deosebită pentru istoria românilor. Consider, ca român şi liberal, că istoria neamului românesc nu e de vânzare şi nu poate fi scoasă la mezat, precum o maşină de mâna a doua dusă la târg, de către absolut nimeni. De aceea, cer intervenţia de urgenţă a Ministerului Culturii şi a Guvernului României în vederea păstrării Casei Brătianu în circuitul cultural naţional, ca şi până acum.

Domnule ministru, vă rog să salvaţi Casa Brătianu.

Cer răspuns verbal şi în scris.

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Naţional Liberal, Ilfov.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ionel Arsene, o interpelare depusă în scris.

La fel şi domnul Radu Zlati, o interpelare.

O invit în continuare pe doamna deputat Marioara Nistor, care are o interpelare.

Vă rog s-o prezentaţi, aveţi două minute, doamnă deputat.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi este adresată Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi a Persoanelor Vârstnice, doamna Claudia Ana Costea.

Obiectul interpelării: problema îmbătrânirii populaţiei.

Stimată doamnă ministru, supun atenţiei dumneavoastră o problemă cu care se confruntă România în ultima perioadă şi care ne poate afecta pe viitor. Este vorba despre îmbătrânirea accelerată a populaţiei României. Conform Institutului Naţional de Statistică, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit în ultimul an în România, populaţia vârstnică de 65 de ani şi peste depăşind cu 210 mii de persoane populaţia tânără de 0 - 14 ani, 3,48 milioane faţă de 3,27 milioane de persoane.

De asemenea, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 103, la 1 ianuarie 2015, la 106,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, la 1 ianuarie 2016. Situaţia aceasta trebuie să fie un motiv de îngrijorare pentru autorităţile române, deoarece este afectată atât forţa de muncă a ţării, dar şi contribuţiile la pensie.

Factorii principali care pot influenţa procesul de îmbătrânire sunt migraţia şi rata scăzută a natalităţii. Noi, ca reprezentanţi ai instituţiilor statului român, avem responsabilitatea să gândim acele programe sociale care să contribuie la întinerirea populaţiei şi să le oferim posibilitatea să rămână în ţara lor celor care îşi propun să plece în străinătate la muncă.

Doamnă ministru, asigurându-vă de întreaga consideraţie, solicit să-mi comunicaţi strategia pe care o are Guvernul, din care şi dumneavoastră faceţi parte, cu privire la întinerirea populaţiei României, având în vedere creşterea natalităţii şi reducerea migraţiei.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat UNPR, Colegiul nr. 9, Brăila.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Costel Alexe.

Aveţi o interpelare, vă rog s-o prezentaţi. Aveţi două minute, domnule deputat.

Domnul Costel Alexe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al sănătăţii şi are ca obiect lipsa medicamentelor de pe piaţa din România.

Domnule ministru,

Recent mi-au fost aduse la cunoştinţă situaţii din ce în ce mai frecvente în care pacienţii acuză lipsa medicamentelor din farmacii.

Din sesizările primite de la pacienţi, înţeleg că fenomenul s-a agravat în ultima perioadă foarte mult, limitând accesul acestora la medicamente pe fondul eliminării restricţiilor de export paralel şi a scăderii de preţuri aplicate la medicamente de la 1 iunie 2015.

Prin urmare, pentru analizarea şi evaluarea necesităţii şi oportunităţii unor noi reglementări cu privire la iniţierea unei politici publice în domeniu şi din perspectiva impactului asupra disponibilităţii medicamentelor în piaţă şi a sănătăţii pacienţilor, vă solicit următoarele date oficiale:

1. Pentru câte medicamente, exprimate în număr de denumiri comerciale şi forme farmaceutice, s-a solicitat cererea de retragere de pe piaţă, defalcate pe: numărul de medicamente inovative, generice şi biosimilare, precum şi numărul de medicamente inovative pentru care nu există alternativă terapeutică.
2. Cantităţile lunare de medicamente exprimate în număr de unităţi şi valoare declarate pentru export paralel, conform reglementării privind exportul medicamentelor de uz uman din 24 noiembrie 2010, aprobat prin Ordinul nr.894/2006 pentru aprobarea reglementărilor privind exportul medicamentelor de uz uman, cu modificările şi completările ulterioare.

Vă rog ca pentru ambele solicitări, de la pct.1 şi pct.2 de mai sus, să-mi oferiţi datele solicitate pentru fiecare lună pe perioadele 1 iunie 2014 - 1 iunie 2015 şi, respectiv, 1 iunie 2015 - 1 februarie 2016.

Aştept răspuns în scris, cu stimă, deputat PNL Costel Alexe, deputat de Iaşi.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul deputat Virgil Guran, o interpelare depusă, domnul deputat Aurelian Mihai, o interpelare depusă.

O invit în continuare la cuvânt pe doamna deputat Lucreţia Roşca, o interpelare. Doamna Lucreţia Roşca, deputat de Galaţi.

Aveţi două minute, doamnă doctor.

Doamna Lucreţia Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanţelor publice, şi are drept subiect, sau titlu, Codul fiscal 2016 versus Codul fiscal 2011.

Doamnă ministru, în urma mai multor sesizări adresate de beneficiarii reducerii cu 50% a impozitului pe clădiri pentru cei cu activităţi turistice sezoniere, am realizat că la nivelul administraţiilor publice locale nu este clar cum se va calcula impozitul aferent anului 2015.

Conform Codului fiscal din 2016, art. 456 alin. (4): "Impozitul pe clădiri aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiţie."

Conform Codului fiscal din 2011, art. 285, beneficiarii acestei scutiri de 50% trebuia să folosească, să funcţioneze pe o perioadă de maximum 6 luni dintr-un an calendaristic. Codul fiscal 2016 precizează la norme că reducerea de impozit prevăzută în 2016 se acordă pe baza cererii contribuabililor, la care se anexează documente justificative aferente activităţii pentru care au fost autorizaţi. Dacă în 2015 au activat pe o perioadă de 6 luni şi măcar o zi minimum ca să întrunească condiţiile art. 285, multe administraţii locale consideră că au depăşit perioada de 6 luni cerută de articolul 4 din Codul fiscal în vigoare.

Probabil că la Ministerul Finanţelor Publice problema este deja cunoscută şi poate că aţi luat şi măsurile care se impun.

Pentru a răspunde celor care mi s-au adresat, doresc răspuns scris din partea Domniei Voastre.

Deputat Lucreţia Roşca.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Lucreţia Roşca de la Galaţi. Mulţumesc.

În continuare domnul deputat Călin-Vasile Matei, o interpelare depusă în scris.

Şi ultimul vorbitor, domnul deputat Mihai Tararache, are două interpelări.

Vă rog, domnule deputat, vă rog să le prezentaţi.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima interpelare este adresată ministrului finanţelor publice, doamna Anca Dana Dragu, de către Mihai Tararache, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.14, Constanţa, şi tema este viziunea ministrului finanţelor publice privind creşterea nivelului de trai al românilor.

Doamnă ministru, dumneavoastră aţi afirmat, în urmă cu câteva zile, prezentă fiind la dezbaterile ce au avut loc în Camera Deputaţilor, astfel: "Creşterea economică peste potenţial este cea mai periculoasă. Consumăm mai mult decât producem. Acum avem o creştere de invidiat, dar trebuie să fim atenţi la aceste provocări, să canalizăm creşterea economică în sensul creşterii investiţiilor şi a exporturilor şi cumva consumul care este deja la un nivel ridicat să nu mai crească prea mult. Această situaţie în care consumul excede producţia duce la dezechilibre". Şi închei citatul.

Doamnă ministru, pot înţelege perfect că statele dezvoltate, care după decenii de creştere economică şi, implicit, creşterea bunăstării cetăţenilor care le compun, gândesc astfel de politici publice care să nu conducă la dezechilibre care să strice acest statu quo în care se simt confortabil.

Este firesc, nu înţeleg, dar poate ne explicaţi dumneavoastră cum poate România, astăzi, cu decalajele de la infrastructură la nivel de trai care o despart de statele occidentale, cum poate adopta aceleaşi politici macroprudenţiale?! Pot fi de acord că un analist economic poate să vină cu argumente solide în sensul acestor teorii, pentru că această viziune reprezintă o teorie, pe care dumneavoastră o îmbrăţişaţi. Dar oare de asta are nevoie România astăzi? Oare îşi doreşte cea mai mare parte a românilor o stagnare a realităţii, aşa cum o trăiesc astăzi? Oare nu tocmai în perioada în care statele occidentale, puternic dezvoltate, adoptă astfel de teorii, şansa României de a recupera decalajele este tocmai creşterea economică, creşterea consumului şi acoperirea unei mari părţi a nevoilor cetăţenilor ei? Dar cred că doamna ministru de finanţe, o persoană căreia nu-i pot fi contestate experienţa dobândită şi calităţile care au propulsat-o în această demnitate a statului român are răspunsul la toate aceste întrebări, cât şi la următoarele.

Şi o să enumăr întrebările: 1. Care este viziunea dumneavoastră pentru a creşte nivelul de trai în România în următorii 5 ani? 2. Care este viziunea dumneavoastră pentru creşterea PIB-ului potenţial în următorii 5 ani? 3. Care sunt pieţele de export pe care România le poate dezvolta în următorii 5 ani în viziunea dumneavoastră? Consideraţi că societatea românească a atins astăzi un nivel acceptabil de consum? 5. Consideraţi că după 1-2 ani de excedent de cerere, în care am putea importa mai mult de pe piaţa Uniunii Europene al cărei stat membru suntem, România îşi poate crea pieţe interne sau creşte volumele de pe pieţele interne existente pentru a acoperi deficitul de ofertă?

Solicit răspuns scris în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Şi a doua interpelare este adresată ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, domnul Vasile Dâncu, de către Mihai Tararache deputat de Constanţa, şi tema este finanţările Ministerului Dezvoltării.

Domnule ministru, atât eu, cât şi o mare parte a publicului român am aflat zilele trecute despre o finanţare care a surprins - dar de asta ne aflăm astăzi aici, ca să punem întrebări şi dumneavoastră să ne răspundeţi -, o finanţare pe care ministerul o duce către modernizarea a două stadioane în judeţul Teleorman. 16 milioane de euro pentru modernizarea stadioanelor din Alexandria şi Turnu Măgurele.

Desigur, pot fi nenumărate motive, aici putem enumera cluburile ASTRA, Plosca, Atletic Orbeasca, Metalul, Peretul şi FCM Alexandria. Acestea sunt echipe de fotbal din judeţul Teleorman. Nimic de adăugat aici.

Pot fi şi alte motive, dar, eu pot să vă aduc la cunoştinţă că, în antiteză cu finanţarea acestor obiective şi cu aceste cluburi de fotbal din Teleorman, pot să vă spun că, la Constanţa, marele fotbalist, regele fotbalului românesc, Gică Hagi, după ce a renunţat la cariera de fotbalist, a decis să investească o parte din bani într-un proiect de suflet. Nu l-a ajutat nimeni.

În prezent, Academia "Hagi" a devenit cel mai mare centru sportiv de gen din sud-estul Europei. Repet, fără niciun ajutor din partea statului. Întreaga investiţie s-a ridicat acolo la 11 milioane de euro.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Mihai Tararache:

Da, imediat, domnule preşedinte. E foarte interesantă discuţia, de asta vreau să punctez foarte bine.

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu, dar dumneavoastră ... două minute... sunt 7 minute deja.

Domnul Mihai Tararache:

Un minut, un minut! Repet, nu l-a ajutat nimeni şi astăzi rezultatele se văd. Clubul Viitorul este un club de succes în România, a fost pe primul loc în campionat. E o investiţie privată, nefiind ajutat de nimeni.

Domnule ministru, aş vrea să vă întreb, având în vedere toate aceste finanţări pe care ministerul le derulează, pentru că e un semn de întrebare şi din partea mea, şi din partea unei mari părţi a populaţiei României, care au fost motivele, care au fost argumentele solide ce au stat la baza luării acestei decizii de a finanţa aceste stadioane în judeţul Teleorman.

Aş vrea să vă întreb care este stadiul proiectului Sala Polivalentă din Constanţa, pentru că este un proiect de foarte mulţi ani, care există şi se află la ministerul dumneavoastră.

Aş vrea să vă întreb dacă aveţi în vedere modernizarea Sălii sporturilor din Constanţa şi aş vrea să vă spun aici că noi am avut o echipă de handbal care a fost, a jucat în Cupa campionilor şi nu a putut să joace la Constanţa, a trebuit să meargă la Buzău, din câte ştiu, pentru că sala nu era omologată conform standardelor europene.

Şi, o ultimă întrebare, aş vrea să vă întreb dacă aveţi în vedere modernizarea Stadionului Farul, din Constanţa.

Solicit răspuns scris în termenul prevăzut de lege.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Dacă e regulament, totuşi, haideţi să-l respectăm.

Vă mulţumesc.

Cu acestea fiind spus, declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,00.