Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 1997
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 1997 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 1997
| ................................................ |
|
Sunt două iniţiative legislative pentru care suntem la vot final. Prima este Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.8/1997, pe care am aprobat-o pe articole ieri şi care are un caracter de lege ordinară şi a doua - Legea privind modificarea şi completarea Legii nr.41, care este o lege cu caracter organic. Deci Legea privind Televiziunea şi Radioul are un caracter organic. Domnul deputat Mitrea mi-a cerut cuvântul, din partea Grupului parlamentar PDSR. |
|
Domnule preşedinte, În ceea ce priveşte primul proiect de lege, suntem gata să votăm. În ceea ce priveşte modificarea Legii nr.41 Grupul parlamentar PDSR cere un timp de 15 minute pentru consultări. |
|
Având în vedere importanţa acestei legi, eu trebuie să accept acest timp pentru consultări şi vă aşteptăm peste 15 minute. Deci este ora 12,10. Conform Regulamentului, cererea domnului deputat Mitrea, care este vicelider al Grupului PDSR, este absolut regulamentară. Eu vă propun ca la ora 12,25 să ne revedem pentru aceste voturi şi vom decide, în momentul respectiv, modul în care vom vota. - Pauză- |
|
Onoraţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile, ca să putem trece la vot! Rog pe domnii chestori să verifice dacă mai sunt colegi pe afară, la o ţigară, şi să-i invite în sală. Rog să vă ocupaţi locurile. Înainte de a trece la votul final, grupurile care au avut consultări doresc să facă o serie de declaraţii şi îi dau cuvântul domnului deputat Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al PDSR. Urmează domnul deputat Furo, din partea Grupului Partidului România Mare. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale a participat cu interes, bună-credinţă şi aplicaţie la dezbaterea proiectului de Lege privind modificarea Legii nr.41 de organizare şi funcţionare a Societăţii naţionale de Radio şi Societăţii naţionale de Televiziune. El a respins, de la început, practica altor opoziţii de a participa la elaborarea unei legi proaste, pentru ca, în timp, efectele acesteia să afecteze fundamental guvernarea în exerciţiu. A fost, pentru prima oară, totuşi, când am avut un dialog real, în Parlament, deşi acesta, uneori, s-a transformat într-o conversaţie între surzi, şi ar fi cazul ca asemenea situaţii să se repete. Dincolo de scăderile acestei legi, ea reprezintă un moment unic în actuala legislatură, când opoziţia şi puterea s-au regăsit pe discuţii de text. Şi cred că este cazul ca, actuala guvernare, Guvernul Ciorbea să aibă încredere în Parlament, în principal în majoritatea parlamentară şi să trimită, din când în când, proiecte de legi pentru a le modifica. Cu toate acestea, cu toate amendamentele opoziţiei, care, până la urmă, au fost acceptate, şi mă refer la acceptarea caracterului consultativ al avizului comisiei, la votul asupra listei, în integralitatea sa, sau declararea majorităţii de constituire necesară în 9 reprezentanţi şi nu 7, cu toate acestea legea nu a suferit modificări de fond, ea rezultând, în formă finală, ca un instrument de accentuare a dependenţei politice a celor două instituţii publice de majoritatea din comisie, care este o majoritate politică. De asemenea, legea, privită în ansamblu, instituie un acord tacit între practicile financiare oneroase, care au loc în Televiziune şi obligaţia acesteia, în compensaţie, de a cosmetiza permanent imaginea actualei puteri. Nu ne-am înţeles, în multe puncte de vedere şi acestea constituie reţineri foarte serioase în ceea ce priveşte poziţia noastră finală în cadrul votului. Nu am reuşit să ne înţelegem într-o problemă estetică, anume nu am definit corect ce înseamnă personal de specialitate. Am mers pe ideea că, până la urmă, arta este produsul întregului popor, iar artistul este numai agentul care consemnează starea respectivă, starea de graţie. De aceea nu s-au admis, în consiliul de administraţie, doi reprezentanţi din cadrul personalului de specialitate creator, care participă direct la actul artistic, ceea ce va conduce, în opinia noastră, la tensiuni greu de evaluat între cele 4 sau 6 sindicate care funcţionează în Televiziune şi care vor încerca să-şi impună punctul de vedere. De asemenea, nu suntem de acord cu faptul că preşedintele consiliului de administraţie este propus de către comisie. Aceasta, din punct de vedere teoretic, ar însemna la limită, la rigoare că, chiar un candidat din partea opoziţiei ar putea să fie desemnat de către comisie drept candidat pentru preşedinţie, ceea ce, practic, este exclus. Iată, deci, că aici nu avem de a face numai cu o incongruenţă a legii, dar şi o incompletitudine a sa. Instituirea interimatului este, după părerea noastră, o modalitate, prin care se legiferează, se legalizează post factum maniera abuzivă, neconstituţională a Guvernului, care a intervenit în manieră forte şi a hotărât instituirea unui mandat autoritar în fruntea Televiziunii. Interimatul reprezintă şi o modalitate periculoasă de a crea o defazare între mandatul de 4 ani al consiliului de administraţie şi mandatul parlamentar. În momentul în care se va constitui o nouă majoritate parlamentară, aceasta va demite consiliul de administraţie şi preşedintele şi va ordona un interimat de 6 luni, suficient, ca timp, pentru ca preşedintele să introducă, în Televiziune sau în Radio, practici definitive. Consiliul consultativ al Televiziunii este condus de către chiar preşedintele Societăţii de Televiziune, iar în alcătuirea sa se află cei 9 reprezentanţi ai societăţii civile, desemnaţi în mod arbitrar şi care, în opinia noastră, nu reprezintă decât un grup politic, pentru prima oară instrumentalizat la nivelul conducerii unei societăţi publice. Este un comisariat politic, care va dubla consiliul de administraţie, va carota deciziile comisiei de specialitate şi va conduce la debusolarea totală a acestei instituţii. Art.52, cu toate revenirile asupra sa, rămâne neconstituţional. Controlul comisiei excede mult definirea cadrului comisiilor parlamentare, care trebuie să pregătească lucrările în plen ale legislativului. Ce s-ar întâmpla dacă Comisia finanţe ar controla şi conduce Banca Naţională, sistemul bancar, Curtea de Conturi ş.a.m.d., Comisia juridică ar controla sistemul juridic, Curtea Tribunalul Suprem, iar Comisia de apărare ar controla Ministerul Apărării Naţionale şi sistemul de apărare? Sigur, toate acestea sunt o serie de nerealizări ale legii şi vom vedea foarte curând dacă prevederile ei vor fi folosite în sens pozitiv, creator sau pentru instaurarea mai brutală a controlului politic asupra Societăţii de Televiziune, ceea ce, în opinia noastră, ar fi nu numai degradant, dar mortal pentru această instituţie, care şi aşa are prestigiul serios afectat. Vom vedea, în curând, dacă se va proceda la demiterea Consiliului de administraţie din Societatea de Radio, dacă se vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea, pentru restructurarea activităţii informative de la Televiziune, dacă va fi alungată această Mungiu Pippidi, dacă se va realiza echidistanţa programelor informative şi dacă accesul opoziţiei şi a imaginii Parlamentului va fi, în vreun fel, realizat, pentru că aceşti activişti, în elanul lor neţărmurit, fac un rău nu numai opoziţiei, ci activităţii Parlamentului, în general, faţă de care nu se preocupă în nici un fel. Noi ne certăm aici cu vorbe, pe interesele grupurilor sociale pe care le reprezentăm, pentru ca să nu se lupte, cu pietre, în stradă, cetăţenii. Parlamentul este o supapă de presiune pentru tensiunile sociale, iar igonorarea activităţii din Parlament va conduce, fără îndoială, la tensionarea vieţii sociale, la scindarea societăţii şi, posibil, aruncarea unei părţi împotriva celeilalte. Noul consiliu de administraţie, care se va constitui, trebuie să realizeze aceste direcţii. Doamnelor şi domnilor, Paradoxul regimurilor autoritare este acela că, sub presiunea timpului, legiferează pentru regimuri autoritare viitoare, ele, pe moment, guvernând în mod abuziv, prin ordonanţe. Se pare că acesta este cazul şi al actualei legi şi să sperăm că de ea nu va profita un regim autoritar, care nu a declarat, aşa cum a declarat actuala majoritate, bunele intenţii şi sentimentele umaniste. Pentru aceste motive şi multe altele, după dezbateri îndelungate, în cadrul grupului nostru, Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale a hotărât să nu voteze acest proiect de lege. Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PDSR) |
|
Domnul deputat Furo, din partea Grupului Partidului România Mare. Urmează domnul deputat Lazăr Lădariu, din partea Grupului parlamentar al PUNR-ului. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Desigur, după dezbaterea, pe parcursul a mai multor zile, am asistat, în repetate rânduri, la schimb de păreri, la replici, la poziţii diferite, în funcţie de conţinutul pus în dezbatere. În ceea ce ne priveşte, de la bun început, vreau să vă declar că Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota în favoarea acestei legi. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii) Consider, însă, că trebuie să reţin atenţia dumneavoastră asupra faptului că facem acest lucru, acest gest, pentru a termina cu interimatul în Televiziune şi pentru a instala, a alege un consiliu de administraţie legal, care, la rândul său, să supravegheze buna desfăşurare a activităţii, atât în cadrul Televiziunii, cât şi în cadrul Radiodifuziunii. Nu vă ascund faptul că şi în cadrul grupului nostru parlamentar s-au manifestat unele puncte de vedere şi rezerve şi suntem de acord că această lege nu este perfectă, ea este perfectibilă. Suntem, în acelaşi timp, convinşi că etapa următoare de dezbatere a proiectului legii în cadrul Senatului mai poate opera unele reparaţii, precum şi cu ocazia dezbaterii legii CNA-ului se pot aduce îmbunătăţiri conţinutului legii. Ne exprimăm convingerea că, colegii noştri, care fac parte din Comisia de cultură şi mass-media, vor fi în măsură să supravegheze derularea activităţii de constituire a consiliului de administraţie şi a activităţii acestuia în deplină legalitate, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, în aşa fel, încât, în sfârşit, să se termine cu nesocotirea pluralismului politic existent în ţara noastră, să se termine cu favorizarea unor formaţiuni în detrimentul altora, să se termine cu jaful care se practică în cadrul Televiziunii mai ales. Dar, în acelaşi timp, ne manifestăm rezerva şi cu privire la acest interimat, dar suntem convinşi că, în continuare, sub îndrumarea competentă a academicianului Ţepelea, care îndeplineşte înalta funcţie de preşedinte al acestei comisii, Parlamentul României, Camera Deputaţilor va fi în măsură, în scurt timp, să facă ordine în această instituţie. Decât un interimat nefast şi ilogic constituit, preferăm un consiliu de administraţie legal instalat în fruntea acestei instituţii. Acesta este motivul care ne-a determinat să votăm în favoarea acestei legi. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii) |
|
Domnul deputat Lazăr Lădariu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Unităţii Românilor din România. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Fără îndoială, un lucru trebuie să recunoaştem cu toţii: modificările şi completările la Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Televiziune şi a Societăţii Române de Radiodifuziune sunt absolut necesare. O cere, în primul rând, aşa cum s-a mai amintit aici, constituirea Consiliului de administraţie de la Televiziune, impusă de fireasca intrare în legalitate. Este nevoie la Televiziunea Română, cum se spune, de un cap pentru un trup. Aş veni în faţa dumneavoastră cu exemplul Societăţii Române de Radiodifuziune, care are un consiliu de administraţie şi lucrurile merg cu totul alt fel, deci bine. Acolo unde a fost ordine şi organizare, totul s-a petrecut într-o firească normalitate. Apoi, după cum ştim cu toţii, o cere curmarea interimatului, pe care noi nu ni l-am dorit. Îndrăznesc să vin în faţa dumneavoastră cu un exemplu. Dacă atunci, în 1994, art.52 din proiectul de pe atunci al legii ar fi fost votat, deci acceptat şi votat, cu alineatele 1 şi 2, aşa cum s-a revenit astăzi, în aceeaşi poziţie, de fapt, alta ar fi situaţia. Să nu uităm apoi, că acest articol 52, votat de noi toţi în forma actuală, are avizul favorabil al Consiliului Legislativ. De ce e nevoie de fireasca intrare în legalitate? Pentru că - şi o ştim bine cu toţii - mai marii Societăţii Române de Televiziune confundă azi, din păcate, un post public, un post naţional cu feuda proprie. Pentru că sunt acolo oameni care tratează problemele atât de presante ale actualităţii cu lejeritate, în dispreţul total al legii, uneori şi al Constituţiei. Mă simt, de asemenea, dator să fac o precizare. Doamnelor şi domnilor colegi, nu votăm o lege pentru o lună, sau două, sau pentru un an. Să ne gândim bine la acest amănunt şi să tragem, dacă se poate, şi învăţămintele. Să ne gâdim, apoi, doamnelor şi domnilor colegi, că Puterea, scaunele Puterii, chiar înalte, dacă or fi ele, sunt trecătoare. Ţara rămâne. Din nevoia de echilibru pentru toate cele pe care vi le-am spus, Grupul parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale Române va vota modificările şi completările la Legea nr.41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Televiziune şi a Societăţii Române de Radiodifuziune. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|
Rog persoanele care nu sunt deputaţi, dacă cumva, din întâmplare, se află asemenea persoane în sală, rog să părăsească sala. Rog pe domnii deputaţi care sunt pe culoare să poftească în sală, pentru că trecem la votare. În acest moment, vă supun spre aprobare propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.41 din 17 iunie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, în ansamblul său, spre aprobare. Este o lege cu caracter organic. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 44 şi cu 162 fac 206 voturi pentru. (Aplauze) Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 59. Abţineri? Vă rog să număraţi, dacă sunt. O abţinere. Deci, cu 206 voturi pentru, a fost adoptat acest proiect de lege. (Aplauze) În ceea ce priveşte proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/1997, pe care am trecut-o ieri pe articole, am cerut departamentului de specialitate un punct de vedere şi va rămâne ca mâine şi la comisie să mai analizăm această chestiune, urmând ca, după acest aviz, s-o supunem joi spre aprobare. Din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul? Dumneavoastră, da? Vă rog. Domnul deputat Gheciu. Vă rog. |
|
Domnul Radu Sever Cristian Gheciu: Doamnelor şi domnilor, În numele iniţiatorilor, doresc să mulţumesc mult întregii Camere pentru concursul pe care l-a dat la elaborarea acestei legi, care perfecţionează, sperăm, activitatea celui mai public dintre domeniile publice. Mulţumim, evident, majorităţii care ne-a sprijinit. Mulţumim deputaţilor din PRM şi PUNR, care au înţeles importanţa acestui moment. Regretăm mult, regretăm mult că unele personalităţi din PDSR au văzut numai intenţii diabolice în proiectul nostru, acolo unde era de fapt o voinţă de îmbunătăţire a regimului de funcţionare a societăţilor, şi mulţumim acelor personalităţi din PDSR care au înţeles să aducă o contribuţie de şlefuire a legii. În acest moment, evident, după ce legea va trece şi prin Senat, decisivă devine selecţionarea personalităţilor care vor fi trimise în Consiliul de administraţie al Televiziunii. Şi ultimul cuvânt pe care aş dori să-l spun în acest moment, este că ar fi de dorit ca partidele, toate partidele, înainte de a-şi desemna reprezentanţii, să citească, îmi permit s-o spun, cu maximă atenţie, să citească art.27 al legii, din care rezultă atribuţiile consiliului şi profilul profesional al viitorilor membri ai Consiliului de administraţie. Vă mulţumesc încă o dată foarte mult, în numele organizatorilor. |
|
Vă mulţumesc tuturor pentru colaborarea de care aţi dat dovadă în adoptarea acestui proiect de lege. Urmează o pauză de o oră şi un sfert. |


