Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Până se reface cvorumul vă voi citi propunerile pentru două comisii de mediere. Deci, pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 31/1998 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată la unele produse şi echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi industriei de apărare, grupurile parlamentare propun următoarea componenţă.

De la PNŢCD civic-ecologist, domnii: Botescu Ion, Morariu Teodor Gheorghe, de la PDSR - Teculescu Constantin. De la USD - Partal Petre, de la UDMR - Matiş Eugen, de la PUNR - Chichişan Miron, de la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - Simion Florea. Obiecţiuni la această componenţă nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru Comisia de mediere la soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite, de către cele două Camere ale Parlamentului, la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor se propun domnii: Grupul parlamentar al PNŢCD civic-ecologist - Petrescu Liviu, Stanca Teodor. Grupul parlamentar al PDSR - Sârbu Maria. De la Grupul parlamentar al UDMR - doamna Bondi Gyongyike. De la PRM - Ariton Gheorghe. De la Grupul parlamentar al minorităţilor - Pambuccian Varujan. De la USD-PD - doamna Dobrescu Smaranda.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Catalogul? Domnul deputat Mitrea va striga prezenţa.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Judeţul ALBA

Judeţul ARAD

Judeţul ARGEŞ

Judeţul BACĂU

Judeţul BIHOR

Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD

Judeţul BOTOŞANI

Judeţul BRAŞOV

Judeţul BRĂILA

Judeţul BUZĂU

Judeţul CARAŞ-SEVERIN

Judeţul CĂLĂRAŞI

Judeţul CLUJ

Judeţul CONSTANŢA

Judeţul COVASNA

Judeţul DÂMBOVIŢA

Judeţul DOLJ

Judeţul GALAŢI

Judeţul GIURGIU

Judeţul GORJ

Judeţul HARGHITA

Judeţul HUNEDOARA

Judeţul IALOMIŢA

Judeţul IAŞI

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, propun să continuăm la sfârşitul şedinţei apelul, că suntem într-un cvorum neaşteptat.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da, domnule preşedinte, de acord. (Domnul Zoner cere să fie trecut prezent.)

Domnule Zoner, nu am cum să umblu în listă pentru că s-a întrerupt, vă rog, la sfârşitul şedinţei.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, motivarea absenţelor şi continuarea strigării le facem la sfârşitul şedinţei.

Stimaţi colegi,

Trecem la lit.b) de la art.8. Potrivit raportului, apare o adăugire: "funcţia de arbitru, mediator, conciliator sau expert în condiţiile legii" prevede raportul. Obiecţiuni sunt? Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 3 împotrivă şi 2 abţineri textul a fost adoptat.

Lit.c). Obiecţiuni sunt? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, nu părăsiţi sala, că ajungem în situaţia anterioară, strigăm mai departe catalogul şi nu motivează nimeni absenţele şi trimitem direct la contabilitate. Cei care au lipsit în prima parte îşi vor motiva absenţa la sfârşitul şedinţei.

Textul integral al art.8.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.9. Comisia nu a intervenit. Comentarii din sală, amendamente?

Din sală:

Mai e ceva, domnule vicepreşedinte, tot aici.

Domnul Vasile Lupu:

Da, apare lit.c) la alin.2. Da, l-am identificat.

Supun mai întâi votului dumneavoastră textul iniţiatorului acceptat de comisie şi, separat, voi supune... (Doamna Carmen Dumitriu (Hunea) cere cuvântul.)

Vă dau voie, dar alineatul îl votăm, după ce votăm textul iniţiatorului. Doriţi să-l supunem integral?

Poftiţi, aveţi cuvântul.

Doamna Carmen Dumitriu (Hunea):

Domnule preşedinte,

Pentru corelare cu art.11, de la amendamentele admise de către comisie, propun introducerea la art.9 a unui alineat nou ce va deveni c) în sensul următor: "Licenţiatul unei facultăţi de drept care înainte de primirea în profesie a îndeplinit funcţii juridice timp de 5 ani".

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

La textul iniţiatorului, pe care îl aveţi în faţă, compus din două alineate, la alin.2 la lit.a) şi b) s-a adăugat un text nou cu lit.c).

Comentarii? Obiecţiuni sunt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 9 integral.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnilor deputaţi,

Vă rog ocupaţi-vă locurile în bănci şi păstraţi liniştea în sală.

Articolul 10. Alineatele 1 şi 2, textul iniţiatorului.

Obiecţiuni? Nu sunt. Le supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 3, textul din raport.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 4, textul iniţiatorului.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 5, textul din raport.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 10 integral.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Text adoptat cu unanimitate.

Articolul 11, text din raport.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 12, text din raport.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 13 alin. 1, textul iniţiatorului.

Comentarii? Nu sunt.

Suntem la alin. 1, domnule...

Domnul Nicolae Grădinaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art. 13 alin. 1 din textul iniţiatorului se spune că: "Consilierul juridic debutant poate pune concluzii numai la judecătorii".

Părerea mea este că acest lucru este o aberaţie, pentru faptul că nici înainte de 1989, nici până acum, în prezent, nu au fost nici un fel de oprelişti, nici un fel de bariere în faţa consilierilor juridici, de a pune concluzii la toate instanţele judecătoreşti.

Dacă noi, alin. 1 de la art.13 îl lăsăm aşa cum este de la iniţiator, ar însemna că acei consilieri juridici care sunt astăzi angajaţi la instituţii publice şi societăţi private sau cu capital de stat, după ce adoptăm această lege, ei să nu mai poată pune concluzii la instanţă decât la judecătorii, ceea ce cred că este o barieră artificială, pe care noi am putea să o punem în calea acestor oameni.

Să nu uităm că în instituţiile publice sunt consilieri juridici şi marea parte a proceselor pe care le au instituţiile publice sunt pe contencios administrativ, care se judecă la tribunalele judeţene, iar la instituţiile publice, ministere, prefecturi şi consilii judeţene, judecă în primă instanţă Curtea de Apel. Or, unui consilier juridic nu putem să-i interzicem să meargă la aceste procese, aceste litigii, în primă instanţă la aceste instanţe de judecată.

De aceea, avem un amendament la art. 13 alin.1, pe care o să vi-l prezint: "Consilierul juridic debutant poate pune concluzii în primă instanţă la: judecătorii, tribunale, Curtea de Apel, Curtea de Conturi şi Curtea Supremă de Justiţie".

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Mogoş.

Domnul Ion Mogoş:

Punctul de vedere exprimat de către comisie îl găsesc întru totul justificat. Şi eu aş merge mai departe. Aş găsi o altă reformulare a art. 13, în sensul următor: "Consilierul juridic, indiferent dacă este stagiar sau debutant - cum este termenul din lege - deci, consilierul juridic, în general, poate pune concluzii la toate instanţele". Şi spun acest lucru, pentru că rămâne la aprecierea conducerii instituţiei sau societăţii la care este numit sau angajat consilierul juridic, să-l încredinţeze pe acesta, indiferent de vârstă şi de experienţă, să-i susţină la orice instanţă interesele unităţii respective. Încât ar trebui eliminată această diferenţiere, această discriminare între consilierul juridic debutant şi cel definitiv. consider că este în beneficiul consilierului juridic să nu fracţionăm în funcţie de vârstă şi de vechime în activitate prezenţa lui la toate instanţele judecătoreşti, pentru asistenţă şi reprezentare a societăţii la care este numit sau angajat.

Deci, mai mult decât comisia, aş solicita eliminarea discriminării între consilierul juridic debutant şi definitiv şi posibilitatea pe care să o dăm prin lege consilierului juridic, în general, să acorde asistenţă juridică şi reprezentare la toate instanţele de judecată.

Domnul Vasile Lupu:

Ca atare, domnul Mogoş, propune păstrarea textului comisiei de la alin. 2, care este mai complet, cu eliminarea distincţiei "definitiv debutant" şi eliminarea alin. 1. Şi textul va suna astfel: "Consilierul juridic poate pune concluzii la toate instanţele judecătoreşti, la organele jurisdicţionale din sistemul curţii de conturi şi la curtea constituţională, la toate instanţele de arbitraj, precum şi la alte organe cu atribuţii jurisdicţionale". Mi se pare o propunere întemeiată.

Domnul Stancov.

Domnul George-Iulian Stancov:

Îmi pare rău că zic, dar prea multă generozitate ar putea pune în discuţie calitatea actului de apărare pe care îl prestează, vrând, nevrând, un tânăr debutant.

Legea avocaturii nu permite avocaţilor stagiari să pună concluzii la toate instanţele, iar după definitivat este o întreagă discuţie pe care o să o rezolvăm la modificările Legii avocaturii, până unde poate merge un avocat definitiv cu susţinerea în căile de atac.

Ca atare, optimismul domnului Mogoş ar trebui temperat, prin votul dumneavoastră, apreciind şi adoptând amendamentul propus de domnul Grădinaru, ca numai în primă instanţă să facă debutantul ceea ce prevedem noi în textul legii, şi anume să asigure apărarea, să pună concluzii, pentru că în momentul în care un tânăr absolvent, cu 5 luni vechime, angajat, să zicem, potrivit legii, la o oarecare întreprindere sau instituţie are a susţine în căile de atac o asemenea, să zicem, situaţie care este complexă pentru simplul fapt al începătorului, mie mi se pare hazardat, putând pune în pericol pe calea aceasta garantarea dreptului la apărare. Dreptul la apărare nu poate fi lăsat, totuşi, la îndemâna unor începători. Oricât am încerca noi să întinerim profesiile şi apreciez, poate, întinerirea la nivelul Parchetului General, dar întinerirea înţeleaptă o apreciez şi mai mult, luând exemplu de asemenea proiecte generoase pentru regenerarea structurilor, nu pot merge până la a intra astăzi în profesie la 23 de ani cu diploma luată alaltăieri, şi mâine să merg la Curtea Supremă, să pledez într-un recurs în anulare sau nu ştiu unde. Sunt chestiuni...

Deci, de aceea noi trebuie să le dăm un timp, acela fiind timpul până la definitivat, când să se pregătească, şi după aceea viaţa să-i ajute şi competenţa.

Dar, domnul Mogoş, propunând chestiunea aceasta, intră în contradicţie cu ceea ce a fost spiritul şi gândirea pentru o bună formare a unui profesionist al dreptului, fie avocat, fie consilier juridic.

Eu nu neg că or fi şi excepţii, dar îmi pare rău, excepţiile acestea sunt atât de rare, încât ele, abia impun regula de care vorbeam, şi anume, să fim mai atenţi.

Iar în al doilea rând, este vorba de apărarea, să zicem, unor interese mult mai largi. Este vorba...la un moment dat, cineva pleacă de la primăria Municipiului Bucureşti să apere într-o cauză în recurs problema foarte spinoasă şi controversată a dreptului de proprietate asupra unui imobil naţionalizat sau preluat cu sau fără titlu de stat. Împotrivă se va opune un avocat cu 20 de ani vechime, cu toată competenţa, cu toate şiretlicurile profesiei şi va apărea un inocent. Eu lupt împotriva ideii de a bloca tineretul, dar nu pot fi de acord să-l pui în situaţia de handicap în faţa specialistului, uns cu toate alifiile româneşti.

Deci, v-aş ruga, din respect pentru profesionalismul categoriei tinere, să le dăm dreptul să apere în primă instanţă. Prin aceasta i-am obliga pe cei care au răspunderi politice - primarul Capitalei, de exemplu - să angajeze adevăraţi consilieri juridici, să nu se acopere formal cu copii pe care-i angajează, având scuza aceasta: "Atât am putut să asigurăm apărarea", pentru că s-au întâmplat foarte multe nelegiuiri sub masca neputinţei de a apăra mai mult decât poate pricina asta.

Deci, v-aş ruga, măcar pe contextul actual, când este o întreagă bătălie pentru reaşezarea dreptului de proprietate şi a proprietăţii imobiliare mai ales, şi a altor drepturi care ţin de drepturile cetăţeneşti, să nu ne jucăm cu dreptul de apărare, în căile de atac, unde de la recurs mai sus nici Dumnezeu nu vede nimic.

De aceasta, vă rog, lăsaţi textul aşa, respectăm şi înţelepciunea, şi experienţa şi tinereţea, toate la un loc, dar nu numai unele, în deriziune sau în contradicţie cu fundamentala garantare a dreptului de apărare.

De aceea, vă rog, domnul Mogoş sunt convins că m-a înţeles şi sigur va veni să spună "Ba nu, că-mi convine invers!". Iar eu, ca avocat, vă spun că nu este bine să ne convină invers.

Domnul Vasile Lupu:

Dar când o societate are un singur consilier juridic, şi acela este stagiar, şi cifra de afaceri nu-i permite să angajeze altul, se duce portarul...

Domnul George-Iulian Stancov:

Vă dau răspunsul imediat. Ieri, la medierea Legii proprietăţii publice, un text adoptat de ambele părţi ale Parlamentului suna cam aşa, votat la Senat: "…Pot, prin mandatul primit, preşedinţii consiliilor judeţene, să desemneze, să nominalizeze un funcţionar dinăuntru sau să angajeze un avocat". Vedeţi?

Adică, nu vreau să spun mai mult şi mă opresc aici! Vă mulţumesc. Dacă mă credeţi, bine, dacă nu, eu sunt de acord că un avocat sau un pui de avocat să vorbească la Curtea Supremă. Ceva nu este în regulă, însă. mă scuzaţi!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Mogoş.

Domnul Ion Mogoş:

Aş vrea să înţeleagă exact colegul nostru Stancov, că eu nu ţin numaidecât să fiu în contradicţie şi să avem poziţii contradictorii, amândoi suntem jurişti, cunoaştem foarte bine ambele profesii, atât aceea de avocat, cât şi cea de consilier juridic.

Stimaţi colegi,

Colegul Stancov, după nenumărate discuţii care au existat şi în comisie, dacă vreţi, şi pe holul Parlamentului şi în alte împrejurări, susţine foarte mult opinia conform căreia tinerii absolvenţi ai Facultăţilor de Drept trebuie sprijiniţi, trebuie ajutaţi să se integreze într-o profesie, indiferent care este aceea, în munca juridică.

Încât, de data aceasta chiar mă surprinde, pentru că obstaculează foarte mult pătrunderea tinerilor în această profesie de consilier juridic, pentru că vor fi foarte multe societăţi care nu vor angaja stagiari sub nici o formă. Unde-l pregăteşti pe acel tânăr?

Domnul Vasile Lupu:

Avocaţii nu-l iau, notarii nu-l iau, la judecătorie nu mai este loc...

Domnul Ion Mogoş:

Domnule preşedinte,

Dacă-i creezi posibilitatea tânărului absolvent al Facultăţii de Drept să reprezinte sau să asiste interesele, să le reprezinte, în primul rând, pentru că aceasta este în marea majoritate activitatea de reprezentare a instituţiei sau societăţii la care este angajat sau numit, ca să folosesc termenii legii, dându-i această posibilitate, fără îndoială, cu uşoare stângăcii, cu neajunsurile oricărui început, ale lipsei de experienţă, el va câştiga, iar societatea respectivă sau instituţia respectivă îl va agrea în continuare.

Dacă face o paralelă, cumva, colegul Stancov, cu activitatea avocaţială, unde există într-adevăr o modalitate, în funcţie de vechime, de experienţa avocatului, de participare la o instanţă sau alta, este cu totul altceva. De ce? Pentru că, în general, corpul avocaţilor, care este din ce în ce mai mare în ultima perioadă de vreme, este o profesie liberă şi la dispoziţia oricărui interesat în justiţie, să fie angajat. Încât societatea sau instituţia respectivă, care are un jurisconsult stagiar şi care, eventual, nu are suficientă încredere în păstrarea lui, a serviciului respectiv în interesul societăţii, să apeleze oricând la un sprijin avocaţial. Dar eu nu cred că va fi cazul, pentru că acelaşi lucru se poate întâmpla, dacă vreţi, şi la o societate sau o instituţie care are un serviciu sau un departament juridic, unde există 4, 5, 7 sau 10 consilieri juridici, dar care poate să apeleze şi la serviciile unui avocat specializat, eventual, în problemele care o interesează. Încât, eu, în continuare, dacă vreţi şi în sprijinul ideii ca tinerii absolvenţi ai Facultăţilor de Drept să poată pătrunde în profesia de consilier juridic, consider că e bine să acordăm această posibilitate şi rămâne la aprecierea conducerii societăţii sau instituţiile respective, dacă juristul debutant, cum îl denumeşte legiuitorul, are capacitatea şi puterea să reprezinte societatea respectivă la oricare nivel, în instanţele judecătoreşti.

Încât, eu îmi menţin punctul de vedere, nu ştiu dacă am fost suficient de explicit, dar este în beneficiul fiecărui consilier juridic care capătă acest statut să-şi poată desfăşura activitatea şi să poată reprezenta instituţia respectivă sau societatea respectivă, la nivelul oricărei instanţe, aşa cum este prevăzut în alin. 2, care a fost deja, mă rog, enunţat de către dumneavoastră.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să nu mai părăsiţi sala, că vom mai face un apel nominal şi nu vom mai avea timp pentru motivarea întârziaţilor.

Domnul Stancov.

Domnul George-Iulian Stancov:

Este în detrimentul dreptului la apărare dezechilibrarea forţelor.

Aşa cum spuneam mai înainte, în momentul în care este trimis în instanţă în căile de atac un debutant şi potrivnica parte are un profesionist plătit, potrivit valorii şi înţelegerii între părţi, noi, dacă nu suntem atenţi, omitem care este fondul problemei, care este contractul de apărare. Contractul de apărare presupune să poţi asigura apărarea profesionistă.

Or, în momentul în care el este inocent în ale practicii, nu spun neştiutor de carte, în momentul în care partea adversă nu este atât de inocentă şi interesul este foarte puternic, punem întrebarea, o pun eu: dacă pierde tânărul debutant procesul, cine plăteşte angaralele? Sigur că bietul tânăr debutant, care, potrivit legii, trebuie să-şi ia ordinul şefului, să-l ducă până la capăt, adică până a ajunge să plătească el, dacă se constată o anumită disfuncţionalitate în prestaţii, cum, de regulă, se şi întâmplă, dacă vrem să respectăm regula răspunderii pentru că nu ţi-ai făcut datoria.

Deci, de ce să-i punem noi în "abatorul" tribunalelor pe tinerii stagiari - consilieri. în acelaşi timp, Legea avocaturii îi protejează, până la definitivat nu au dreptul să pună concluzii în căile de atac, aşa este. Şi atunci, dacă aşa este pentru unii, ambii terminând aceeaşi şcoală de drept, de ce să-i discriminăm, punându-i pe unii să răspundă anapoda sau să fie luaţi în derâdere de maeştrii şi să piardă, de fapt, societatea românească, protecţia drepturilor pe care, prin justiţie, şi le poate cu adevărat proteja, printr-o justiţie în care procesul echitabil presupune şi apărare echilibrată.

Dacă vreţi neapărat să facem pionierat în România, nu mai trimit la drept comparat, că s-ar putea să nu găsesc un exemplu în care abia am absolvit şi am şi intrat la... În medicină, de altfel, îl văd pe domnul Rădulescu, credeţi că s-ar fi dus a doua zi de la luarea licenţei să facă o operaţie, indiferent de profunzimea ei, de complexitatea ei? Este nevoie de experienţă. În toate este nevoie de experienţă, îmi pare rău că zic. Dacă vreţi să anulăm experienţa, desfiinţăm orice lege şi ne descurcăm altfel.

Deci, lăsaţi aşa cum este gândit, cum este tradiţia, cum este buna-cuviinţă. să nu încercăm să facem pe generoşii, pentru a discredita un principiu, anume acela că nu putem lăsa Dreptul la îndemâna acelora care să facă experiment pe alţii.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să îngăduim reprezentantului consilierilor juridici să-şi spună părerea, pentru că le cunoaşte cel mai bine interesul şi capacitatea.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Constantin Ştefan Şelaru:

Vă mulţumesc.

Privitor la această problemă v-aş ruga să aveţi distinsa amabilitate să reţineţi faptul că, în cuprinsul art. 10 din acest proiect, perioada de stagiu este definită ca şi perioadă de pregătire profesională. Este esenţial pentru dezlegarea acestui mănunchi de probleme care s-au ridicat vizavi de aşa-zisa, pretinsa şi, după părerea mea, total necuvenita competenţă extinsă, care ar trebui, după unele păreri, să fie acordată consilierului juridic debutant.

În această perioadă de pregătire profesională, care înseamnă perioada de stagiu, de fapt consilierul juridic debutant se perfecţionează într-un anume domeniu, din cele multe, ale dreptului comercial.

În această perioadă de stagiu, consilierul juridic debutant se formează pentru a reprezentat interesele clienţilor în faţa instanţelor judecătoreşti.

Este, după părerea mea, ca practician, inadmisibil de a risca interesul clientului, interesul persoanelor juridice, permiţând unui simplu debutant să se prezinte în contradictoriu cu avocaţi sau cu alţi consilieri juridici cu experienţă, în faţa unei instanţe judecătoreşti, moment în care el este clar dezavantajat şi se prefigurează ferm pierderea cauzei.

Or, în momentul în care s-ar acorda prin conţinutul acestui articol extinderea domeniului de activitate, prin prezenţa posibilă a lui la toate instanţele, zic eu că s-ar face chiar o derogare şi chiar s-ar nesocoti prevederile articolului precedent, art. 10, privitoare la perioada de stagiu. Nu s-ar mai justifica această perioadă de stagiu! În condiţiile în care consilierul juridic debutant se poate duce în faţa oricărei instanţe să reprezinte clientul, de ce mai este nevoie, atunci, de perioada de stagiu, perioadă în care el să fie debutant şi în care el trebuie să activeze pe lângă un maestru, un consilier juridic cu experienţă, pe lângă care să se formeze?

Deci, după părerea noastră, formularea dată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este cea judicioasă şi corectă. Nici să nu fie lipsit de vreo posibilitate, în limita posibilităţilor lui reale de a-şi reprezenta interesul clientului, dar nici să se poată hazarda, prin această permisiune exagerat de largă, de a risca interesul clientului.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Székely, apoi domnul Ana.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Eu cred că nu este un lucru fericit când, prin lege, stabilim competenţa cuiva şi prin lege definim noi că, consilierul juridic debutant nu poate mai mult, pentru că este încă debutant în meserie.

Eu cred că trebuie să lăsăm această libertate patronului sau celui care a angajat, pentru că altfel... cred că este o ingerinţă a legii destul de serioasă în problema libertăţii contractuale şi în problema reprezentării intereselor juridice ale agenţilor economici.

Pe de altă parte, eu cred că amendamentul domnului Grădinaru este foarte echilibrat, pentru că în condiţiile unei justiţii de trei nivele a păstrat un echilibru perfect, având în vedere că s-ar permite licenţiatului unei Facultăţi de Drept, consilier juridic debutant să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti şi în faţa tribunalelor, dar la Curtea de Apel şi la Curtea Supremă de Justiţie nu.

Deci, cred că se respectă ambele cerinţe, pe de o parte, respectarea dreptului de apărare şi egalitate a şanselor, şi, pe de altă parte, şi manifestarea competenţei consilierilor juridici debutanţi.

Deci, noi susţinem amendamentul domnului Grădinaru.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Ana, urmează domnul deputat Oltean.

Domnul Gheorghe Ana:

Distinşi colegi,

Evident că în anumite laturi putem face o asimilare a profesiei de avocat cu profesia de consilier juridic.

Profesia de avocat este absolut o profesie independentă, avocatul răspunde moralmente şi probabil şi material pentru cauza preluată, pledată şi concluziile puse.

Vreau să se înţeleagă de la început că acest salariat, fie al întreprinderii particulare, întreprinderii cu capital public sau instituţiei de stat, primeşte un mandat, un mandat care apriori a fost, evident, analizat şi acceptat cel puţin de bord-ul acelei întreprinderi sau instituţii, dacă nu cumva, mandatul cu care se prezintă în faţa instanţelor, este, el însuşi, o hotărâre a Consiliului de administraţie!

Deci, riscul nu este al consilierului juridic, în ultimă instanţă, riscul şi-l asumă cel care dă mandat consilierului juridic.

Or, aici daţi-mi voie să fiu totalmente de acord cu părerea distinsului preşedinte de şedinţă, să îngemănăm cele două alineate, facem un singur articol şi dăm competenţa consilierului să reprezinte interesele celui care l-a angajat, în toate instanţele judecătoreşti.

Altfel, înseamnă că pe lângă cheltuiala pe care o faci cu salarizarea propriului consilier juridic, trebuie să faci apel, în ultimă instanţă, la ce? La alte posibilităţi de apărare şi apare ce spuneam mai devreme, această terţă posibilitate de apărare, să intre chiar în intimităţile firmei sau instituţiei, lucru care, sigur că iată, nu se doreşte.

De aceea, eu pledez pentru restrângerea acestui articol într-un singur alineat, formulat, mi se pare, foarte corespunzător de preşedintele de şedinţă.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să încerc să fiu extrem de scurt, pentru că aici s-au adus suficiente argumente care pledează pentru susţinerea amendamentului colegului nostru Mogoş.

Cred - şi o spun cu toată sinceritatea - că întreaga susţinere a domnului vicepreşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nu constituie decât speculaţii avocăţeşti, dacă vreţi, în vederea susţinerii unei teze care nu va putea fi niciodată argumentată în mod temeinic. Pentru că între profesiunea de avocat şi cea de consilier juridic nu poate fi pus semnul egalităţii din toate punctele de vedere, aşa cum doreşte domnia sa.

Mai mult, şi dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi realizat extrem de corect că adoptarea amendamentului comisiei de specialitate ar pune în mare dificultate sute de absolvenţi ai facultăţilor de drept, care ar fi puşi în situaţia de a nu-şi găsi un loc de muncă. pentru că nu este un lucru pe care să nu-l ştim cu toţii, că intrarea în avocatură, în procuratură, în judecătorie, deci, ca magistrat, este, totuşi, extrem de dificilă şi destul de limitată, iar un asemenea amendament ar determina extrem de multe instituţii şi societăţi comerciale să nu apeleze la servicii şi să nu încadreze absolvenţi ai facultăţilor de drept, întrucât aceştia nu ar putea să reprezinte respectiva parte în toate instanţele de judecată.

Vă rog să aveţi în vedere şi faptul că fiecare consilier juridic este încadrat la o instituţie publică sau la o societate comercială prin concurs, că el are un anumit mandat, pe care i-l conferă conducerea instituţiei sau societăţii respective; mai mult, că profesionalizarea acestora este mult mai limitată decât a avocatului, în sensul larg al cuvântului, şi că nu există nici un pericol ca acest consilier juridic să nu reprezinte interesele societăţii sau instituţiei cu profesionalism. Dacă se va constata acest lucru, conducerea societăţii va putea să intervină şi să apeleze la serviciile unui barou de avocaţi.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă nu vreţi să majoraţi într-un fel sau altul numărul de şomeri şi cu absolvenţi ai facultăţii de drept, v-aş ruga să respingeţi amendamentul comisiei şi să-l acceptaţi în totalitate pe cel pe care domnul avocat Mogoş l-a susţinut. Sunt extrem de surprins şi în ceea ce priveşte motivaţia domnului preşedinte al Asociaţiei juriştilor, pentru că art. 10, în mod forţat i se poate da nota pe care domnia sa i-a dat-o şi corelaţia cu art. 13 pe care a făcut-o aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule vicepreşedinte, vorbiţi în numele comisiei sau în nume propriu?

Domnul George - Iulian Stancov:

Evident că în numele comisiei, pentru că, bănuiesc, tot în calitatea aceasta am vorbit şi înainte... Vreau să vă spun, în puţine cuvinte, un singur aspect, pe care cineva, nu că îl ignoră, îl trece într-un plan secund. Fără a trimite la alte acte normative care reglementează activitatea unor stagiari ai facultăţii de drept: judecători, de exemplu, care au o anumită rigoare până ajung să intre să judece - cu termene, cu vechime, cu examene, cu toate celelalte, un singur lucru (pe care, dacă îl observaţi cu atenţie, îl găsiţi în Constituţie) îl luăm astăzi în seamă şi o să vă schimbe, poate, opinia. Domnul Cârstoiu, sigur, poate că nu o să-şi schimbe opinia niciodată. Eu cred că e bine să avem şi opinii ferme, dar merg şi pe cealaltă logică: nu e bine să fim atât de convinşi de adevărurile noastre, eu însumi am îndoielile mele şi e bine să mă simt aşa. Aceasta este, însă, o paranteză colegială.

Vreau să spun un lucru: Constituţia vorbeşte de asigurarea unui proces echitabil; tratatele la care România este parte, apropo de garantarea şi apărarea drepturilor omului, ne obligă la asigurarea unui cadru, care, la rândul lui să asigure dreptul la apărare; echilibrul între forţele aflate în conflictul judiciar trebuie neapărat asigurat, pentru că, altfel, dezechilibrele duc la injustiţie şi eu mi-am pus problema dacă, între domnul Mogoş sau între mine sau altul, care, nu ştiu dacă ne considerăm mai "bătrâni", pentru că cuvântul este preţios, şi un coleg, astăzi terminând facultatea şi trimis, poate, nu întâmplător acolo unde e un mare interes (nu ştiu cât de legitim, exemplele sunt cu nemiluita)..., e o chestiune de decenţă să nu ai conflicte, unul cu "pistolul" şi altul cu buna cuviinţă a stagiarului.

Deci, eu am cerut (pentru că este vorba de drepturile unor terţi, pentru că este vorba de drepturile societăţii puse în discuţie la justiţie) să nu ne jucăm de-a formalizarea dreptului la apărare. Pentru că oricât ar fi de acoperită aşa-zisa categorie a avocaţilor, ei au un contract direct cu clientul, pe când, aici, este un contract de muncă, în care omul, la un moment dat, primeşte dispoziţia şi se duce şi pierde ceea ce nu este al lui, direct. Poate pierde procese în care s-au pierdut "n" valori, de la 1989 încoace, în care acoperirea există! Am avut apărarea asigurată, formal! Dar, substanţial, prin profesionalismul celui care merge acolo?

Eu merg pe ideea să intre care vrea, să vorbească ce vrea, vraişte să fie, poftim! Sunt de acord cu domnul Mogoş. Cui ajută vraiştea în justiţie? Aceasta este o întrebare...

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar, ultimul vorbitor.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu am să îmi exprim punctul de vedere, nici faţă de textul iniţiatorului, nici faţă de cele două amendamente care s-au propus aici. Vă rog, domnule preşedinte, să constataţi că acest vot este foarte important, să ţineţi seama că în sală sunt atâţia deputaţi câţi sunt şi să amânăm votul asupra acestui articol pentru şedinţa următoare.

Vom da, astfel, posibilitatea să se discute şi în grupuri, pentru că s-ar părea, la prima vedere, că textul este foarte simplu. Nu este deloc simplu, faţă de problema care este pusă în discuţie!

Voci din sală:

De acord cu această propunere!

Domnul Vasile Lupu:

În condiţiile în care se pune problema cvorumului, evident că aceasta este soluţia. Dar ar trebui să rămânem înţeleşi ca, data viitoare, să nu mai fie dezbateri pe acest text şi să trecem direct la vot.

Cum noi, românii, avem păcatul de a trece dintr-o extremă în alta, după criza de jurişti pe care am avut-o după revoluţie, acum sunt mii de absolvenţi ai facultăţilor de drept care şomează şi nu îşi pot găsi un loc de muncă. Şi nu ştiu câţi distinşi colegi de breaslă se gândesc la nivelul asistenţei judiciare în faţa instanţelor şi câţi la propriul interes...