Dezbateri parlamentare

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la pct. 2 de pe ordinea de zi, şi anume soluţionarea textelor în divergenţă la Proiectul Legii sindicatelor.

Stimaţi colegi,

Aveţi în faţa dumneavoastră textele în divergenţă. La nr. crt. 1, cu referire la art. 1 alin. 1, comisia de mediere ne propune textul adoptat în formula Camerei Deputaţilor. De asemenea, dacă sunt luări de cuvânt la nr. crt. 1? Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

La art. 1 pct. 1 din aceste texte aflate în divergenţă există o prevedere a Senatului cu care Partidul Democrat este de acord, şi anume, aceea prin care organizaţiile sindicale sunt denumite organizaţii ale lucrătorilor fără caracter politic.

Aş vrea să vă citesc din expunerea de motive la această lege, semnată de domnul Adrian Năstase, primul-ministru al României:

"Conform prevederilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87 din 1948, la care România este parte şi care prevede că lucrătorii fără nici un fel de discriminare au dreptul de a constitui organizaţii la alegerea lor sau de a se afilia acestora, singura condiţie fiind aceea de a respecta statutele organizaţiilor".

Biroul Internaţional al Muncii s-a pronunţat în mod constant în această privinţă, precizând: "În virtutea principiilor libertăţilor sindicale toţi lucrătorii, cu excepţia forţelor armate şi poliţiei trebuie să aibă dreptul de a constitui organizaţii la alegerea lor şi să se afilieze la acesta. Criteriul de reţinut pentru definirea persoanelor nu este, deci, relaţia de muncă cu un angajator. Această relaţie este, în fapt, deseori absentă, ca în cazul lucrătorilor din agricultură, lucrătorilor independenţi, în general, sau pentru persoanele care exercită profesii liberale, care totuşi trebuie să beneficieze de dreptul sindical".

Aceste cuvinte se găsesc în expunerea de motive la textul Legii sindicatelor care ne-a fost înaintat.

În legătură cu caracterul politic aş vrea să remarc următorul lucru: în situaţia în care sindicatele ar putea să constituie partide politice, în absenţa acestei prevederi, cred că România s-ar afla într-o situaţie absolut unică la nivel mondial.

De altfel, aş vrea să ştiţi că se face o discriminare absolută între organizaţiile sindicale şi cele patronale...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Barbu, numai o secundă, poate colegii noştri doresc, totuşi, să asculte punctul dumneavoastră de vedere.

Domnul Gheorghe Barbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult să luaţi loc. Rog membrii Guvernului, domnule ministru Cazan, vă rog foarte mult, suntem la o şedinţă comună şi nu dialogaţi în şedinţă comună cu senatorii şi deputaţii.

Domnule deputat Barbu, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Barbu:

Aş vrea să remarc următorul lucru: în timp ce organizaţiile sindicale nu sunt definite organizaţii fără caracter politic, în Codul Muncii care ne-a fost astăzi prezentat şi pentru care Guvernul României şi-a asumat răspunderea, patronatele sunt definite ca organizaţii fără caracter politic şi cred că din această perspectivă se introduce cel puţin o discriminare între cele două tipuri de organizaţii civile.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, domnule deputat Barbu.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să precizez că în ceea ce priveşte raportul de mediere pentru această lege, Partidul Naţional Liberal susţine varianta Senatului.

Doresc să aduc în faţa dumneavoastră câteva texte din jurisprudenţa Comitetului pentru libertate sindicală a Biroului Internaţional al Muncii:

"Misiunea fundamentală a sindicatelor trebuie să fie aceea de a asigura progresul economic şi social al tuturor lucrătorilor".

Dreptul lucrătorilor de a constitui organizaţii la libera lor alegere, prevăzut de Convenţia OIM 87, implică îndeosebi posibilitatea de a crea într-un climat de deplină siguranţă organizaţii independente deja de cele existente, precum şi de orice partid politic.

Referindu-se la dreptul organizaţiilor de a-şi exercita liber activităţile şi de a-şi formula programul de acţiune stipulat în Convenţia 87, comitetul a apreciat că "libertatea sindicală nu implică numai dreptul lucrătorilor şi patronilor de a constitui liberă organizaţii profesionale, ci şi cel al organizaţiilor profesionale însele de a desfăşura o activitate licită, de apărare a intereselor profesionale".

Pentru a feri sindicatele de vicisitudinile politice şi de dependenţa politică este de dorit ca, pe de o parte, organizaţiile profesionale să-şi limiteze activitatea fără a prejudicia libertatea de opinie a membrilor lor, la domeniile profesional şi sindical şi, pe de altă parte, guvernele să se abţină să intervină în funcţionarea sindicatelor.

Organizaţiile sindicale nu trebuie să-şi depăşească funcţiile proprii şi să promoveze interese pur politice. Nu trebuie să confunde exercitarea de către sindicate a activităţilor lor specifice, adică apărarea şi promovarea intereselor profesionale ale lucrătorilor, cu urmărirea eventuală de către unii dintre membrii lor a altor scopuri străine în domeniul sindical".

V-am citat câteva texte din practica Comitetului pentru libertate sindicală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, pentru a argumenta susţinerea punctului de vedere a Senatului care este un punct de vedere în acord cu dispoziţiile Organizaţiei Mondiale a Muncii şi în acord cu principiile de promovare a democraţiei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat vă propun să adoptăm în întregime varianta propusă de comisia de mediere şi, dacă-mi daţi voie, la o singură apariţie să încerc să justific cele două idei.

Primele două texte în divergenţă tratează, de fapt, aceeaşi problemă. Cei care exercită o profesie sau o meserie în mod independent, aşa-zis profesie liberală, pot constitui sindicate sau pot doar adera la sindicate existente? Conform Convenţiei OIM din 1948, ratificată de România, sindicate se pot organiza în locurile unde există o relaţie de muncă oficială, adică există angajatori şi salariaţi. Orice alte propuneri de proiecte de convenţie OIM au fost propuse dar nu au fost votate şi nici ratificate.

Conform Codului Muncii abia prezentat, exerciţiul dreptului sindical al salariaţilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor.

De altfel, sindicatele s-au organizat şi s-au dezvoltat conform vocaţiei de oponenţi ai patronilor în lupta de obţinere a celor mai bune salarii, versus cele mai mari profituri. Sindicalism în afara patronatului este o noţiune fără sens.

A legifera organizarea de sindicate ale notarilor, ale medicilor cu cabinete particulare, liber profesionişti, ale agricultorilor, înseamnă a le face antagonice nu patronilor, ci eventual statului, ceea ce contravine şi art. 5 al Cartei Social-Europene ratificate, semnate şi legiferate de noi, care garantează dreptul sindical al muncitorilor şi al patronilor luaţi în ansamblu.

Persoanele care exercită o profesiune independentă pot crea parteneriate de dialog cu Guvernul, în calitate de asociaţii profesionale şi există asociaţii profesionale puternice în România.

De altfel, textul comisiei de mediere nu interzice aderarea individuală a acestor persoane la o organizaţie sindicală legal constituită.

În privinţa celei de-a doua probleme, aş putea să vă spun tot ce am mai spus o dată la votarea raportului de mediere şi ceea ce am susţinut în cadrul comisiei de mediere, în aşa fel încât colegii au fost de acord într-un final. Dar aş vrea să vă spun altceva: noi trăim într-o lume în evoluţie, în căutare, în schimbare. Lideri de sindicat devin miniştri şi şefi de stat, dar devin şi bancheri şi oameni de afaceri.

Un fost ministru al muncii într-o societate puternică, europeană, a propus o alianţă pentru muncă benefică ocupării.

Cei ce devin bancheri propun numeroase facilităţi pentru salariaţi. indiferent de poziţia unde se regăsesc aceşti lideri de sindicat ei poartă inevitabil amprenta celor ce solicită salarii mai bune în dauna profiturilor prea mari. Vocaţia lor rămâne antagonică patronatelor şi nu Guvernului. A le permite accesul în politică este o opţiune politică până la urmă, este, în special, o opţiune social-democrată.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Partidul Social Democrat).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Înţeleg că nu mai sunt luări de cuvânt.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să supun votului dumneavoastră formula propusă de către comisia de mediere de la nr. crt. 1, art. 1 alin. 1.

Vă rog, cine este pentru? Vă rog să număraţi.

Voturi împotrivă? 75 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Voturi pentru 247.

La nr. crt. 2, art. 2 alin. 1 dacă sunt intervenţii? Înţeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră formula propusă de Comisia de mediere.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 78 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

247 voturi pentru.

La nr. crt. 3, vă rog, cu referire la art. 3, dacă sunt intervenţii? Înţeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 86 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

247 voturi pentru.

Nr. crt. 4 dacă sunt intervenţii?

Domnule deputat Gheorghe Barbu, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Partidul Democrat susţine varianta propusă de Senat prin care demnitarii, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în structurile administraţiei publice nu pot face parte din organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.

Vă rog să vă imaginaţi, domnilor colegi, că în situaţia în care această prevedere nu este aprobată, oricare ministru, secretar de stat sau prefect poate fi oricând un conducător de organizaţie sindicală. În ce mod acest domn va putea negocia în acelaşi timp cu dumnealui revendicările sindicale? În ce mod acest conducător de sindicat, mare demnitar sau persoană cu funcţie de conducere va mai reprezenta interesele sindicatelor?

Sper să ţineţi seama de acest lucru şi să contribuiţi prin aceasta la întărirea mişcării sindicale. Acest lucru nu înseamnă nicidecum că un reprezentant al sindicatelor nu poate să fie în Parlamentul României sau într-o funcţie de conducere administrativă. Singura problemă este ca pe mandatul respectiv contractul de muncă să i se suspende sau să fie suspendat din funcţia de conducere pe care o are la sindicat.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult. Cunoaşteţi că avem în lucru proiectul de Lege privind conflictul de interese unde vor fi soluţionate toate cazurile.

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt? Înţeleg că nu mai sunt.

Stimaţi colegi,

Conform prevederilor regulamentului, votul începe cu propunerea comisiei de mediere care, în cazul de faţă, ne propune eliminarea, urmând ca pe parcurs, prin Legea conflictelor de interese să se dispună în mod expres pentru toţi modul ce este compatibil sau nu cu funcţia pe care o deţine.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. Mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

108 voturi împotrivă, nici o abţinere, 244 voturi pentru.

La nr. crt. 5, cu referire la art. 30. Dacă sunt intervenţii? Înţeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de comisia de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor pentru alin. 1 şi 2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă? 106 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 244 voturi pentru s-a aprobat şi acest text.

La nr. crt. 6, cu referire la art. 35 alin. 1. Dacă sunt intervenţii? Modificarea constă în faptul că comisia de mediere propune utilizarea de salariaţi, iar dincolo de lucrători.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 98 voturi împotrivă.

248 voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră acum raportul comisiei de mediere în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 98 voturi împotrivă.

247 voturi pentru.

Raportul comisiei de mediere a fost aprobat cu mare majoritate.