Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Daţi-mi voie, în continuare, stimaţi colegi, să trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Şi pentru că sunt iniţiatorul acestei legi, îl rog pe domnul Niţă să preia conducerea şedinţei.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Constantin Niţă.)

Domnul Constantin Niţă:

Rog iniţiatorul să prezinte proiectul de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Permiteţi-mi ca în numele colegilor mei, domnul deputat Gaspar şi domnul senator Doru Tărăcilă, să vă prezint această iniţiativă legislativă care îşi propune să înnoiască, să adecveze, dacă vreţi, actuala lege de organizare a Curţii Constituţionale, evoluţiei cadrului nostru constituţional şi în special să o adecveze noii noastre Constituţii, rezultate ca urmare a adoptării legii de revizuire a acesteia.

Curtea Constituţională, în orice stat democratic, este una din instituţiile sale fundamentale şi daţi-mi voie, ca profesionist şi ca om politic să-mi exprim mândria că Adunarea Constituantă a adoptat acest sistem de control al constituţionalităţii legilor, un sistem novator pentru România, pentru că în perioada interbelică un control al constituţionalităţii legilor îl făcea Înalta Curte de Casaţie.

Noi am adoptat tradiţia europeană şi ne-am înscris, alături de ţările cu o veche democraţie: Franţa, Spania, Germania şi majoritatea ţărilor europene, care asigură controlul constituţionalităţii legilor, prin curţi constituţionale.

Curtea noastră constituţională şi-a câştigat un binemeritat prestigiu în anii care au urmat constituirii sale, atât datorită calităţii de excepţie a judecătorilor care au alcătuit în ultimii ani această instituţie, cât şi datorită respectului pe care instituţiile statului, cetăţenii le-au manifestat faţă de activitatea ei.

Aş vrea să subliniez, dacă vreţi, exemplul ştiinţific pe care Curtea Constituţională l-a dat întregii sale activităţi, deciziilor sale, care au fost modele profesionale şi modele ştiinţifice.

Desigur, se impunea utilizarea experienţei căpătate şi mai ales se impunea ca în urma modificărilor intervenite prin Legea de revizuire a Constituţiei, legea să fie îmbunătăţită.

În primul rând trebuia subliniat ceea ce Constituţia a prevăzut: supremaţia Constituţiei şi, dacă vreţi, rolul de garant al supremaţiei Constituţiei, pe care să-l exercite Curtea Constituţională.

Prin noua lege pe care o propunem, de fapt prin modificările pe care le propunem Legii nr. 47, dorim să dăm o dimensiune şi mai substanţială rolului Curţii Constituţionale şi să sporim atribuţiile acesteia.

În consens cu noile prevederi constituţionale, proiectul Legii de modificare prevede o extindere a atribuţiilor, în sensul că în viitor Curtea Constituţională va avea atribuţii pentru soluţionarea conflictelor dintre autorităţile statului şi va avea un control al constituţionalităţii legilor de aprobare a tratatelor şi acordurilor internaţionale.

Sfera subiecţilor care vor putea să sesizeze Curtea Constituţională a fost sporită, în sensul că în urma creşterii şi a instituţiei Avocatului Poporului, acesta va putea sesiza Curtea Constituţională, atât pentru controlul anterior al constituţionalităţii legilor, cât şi pentru controlul posterior, în cadrul excepţiei de neconstituţionalitate.

A trebuit, urmare a acestor lărgiri a competenţelor Curţii Constituţionale, să se facă precizări suplimentare cu privire la procedura în contenciosul Curţii Constituţionale, pentru că trebuiau realizate unele puneri în concordanţă ale acestei proceduri specifice cu procedura pentru validarea alegerii preşedintelui, cu procedura pentru confirmare a rezultatelor referendumului.

De asemenea, un lucru nou care s-a realizat, apropo de referendum, asupra Constituţiei, legea prevede, vizavi de problemele care s-au ridicat după adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei şi înainte de referendum, posibilitatea atacării la Curtea Constituţională şi mai ales a sesizării din oficiu de către aceasta a textelor care au fost introduse în Legea de revizuire a Constituţiei, în timpul dezbaterilor parlamentare. Pentru că până la această dată Curtea Constituţională se putea pronunţa doar anterior începerii dezbaterilor asupra Legii de revizuire a Constituţiei.

Cred că cea mai importantă modificare pe care am dorit să o aducem Legii de organizare a Curţii Constituţionale, în consens cu cerinţele unui stat democratic, cu cerinţele echilibrării procesului de legiferare a atribuţiilor Parlamentului faţă de Curtea Constituţională, una din cele mai importante modificări este aceea care se referă la faptul că decizia Curţii Constituţionale este obligatorie în controlul constituţionalităţii legii, în controlul anterior, este obligatorie şi pentru Parlament, obligaţia erga omnes.

Ca atare, de acum încolo, deciziile Curţii Constituţionale nu vor mai putea fi înfrânte printr-o majoritate de două treimi de către Parlament. Dimpotrivă, Parlamentul va trebui să se supună deciziei Curţii Constituţionale, Parlamentul, ca şi Guvernul, şi într-un termen stabilit va trebui să ia măsuri pentru a înlocui textele declarate neconstituţionale sau pentru a înlocui o lege care a fost declarată neconstituţională.

Acestea sunt principalele modificări. Aş dori să adresez sincere mulţumiri Comisiei juridice, colegilor noştri care s-au aplecat cu mult profesionalism şi cu foarte mare operativitate asupra acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Consiliul legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil propunerea legislativă, în forma prezentată de iniţiator, cu avizul transmis în 23 martie 2004.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în concordanţă cu modificările introduse prin Legea de revizuire a Constituţiei României din anul 2003, fiind statuate şi norme procedurale, specifice contenciosului constituţional, în vederea corelării cu regulile procedurale stabilite prin alte reglementări.

De asemenea, sunt prevăzute şi reglementări speciale referitoare la autonomia bugetară şi la personalul propriu al Curţii Constituţionale, pentru armonizarea cu legislaţia europeană în materie.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, iar Senatul este cameră decizională.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat această propunere legislativă în şedinţa din 31 martie 2004. La dezbateri a participat în calitate de invitat, din partea Curţii Constituţionale, domnul judecător Ioan Vida.

La comisie s-au înregistrat un număr de trei amendamente formulate în scris de doamna deputat Iulia Pataki, din Grupul parlamentar U.D.M.R.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi din numărul total de 24.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în forma prezentată de iniţiator, cu amendamente respinse, redate în anexa la acest raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva? Domnule deputat Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine această iniţiativă legislativă din cel puţin două motive. În primul rând că era absolut necesară, având în vedere procesul de revizuire a Constituţiei, şi, în al doilea rând, ea vine să desăvârşească un capitol din cadrul procesului de revizuire a Constituţiei, capitol consacrat Curţii Constituţionale.

Practic, ceea ce noi am realizat la revizuirea Constituţiei, capătă astăzi o formă concretă, prin această propunere legislativă. Altfel spus, acele noi atribuţii care au fost date Curţii Constituţionale prin Constituţia revizuită, astăzi capătă o formă concretă, procedurală, prin iniţiativa depusă de către colegii noştri deputaţi şi senatori.

Aş vrea să subliniez şi eu doar alte câteva argumente pentru care trebuie să susţinem această iniţiativă legislativă.

Prin Constituţia revizuită, Curtea Constituţională capătă atribuţii noi. Printre acestea amintim..., iar iniţiativa legislativă le reliefează într-un mod pragmatic. Este vorba de posibilitatea Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra constituţionalităţii tratatelor sau a acordurilor internaţionale. Este o prevedere foarte importantă şi, având în vedere procesul de integrare a României în Uniunea Europeană, această atribuţie va căpăta o pondere extrem de importantă.

2. Curtea Constituţională va avea posibilitatea, în premieră, să soluţioneze conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice.

Adică atunci când va fi în dispută o problemă constituţională, nu ne vom mai pronunţa noi, de aici, de la tribuna Parlamentului, într-un sens sau altul, avem autoritatea supremă în materie de constituţionalitate, care este Curtea Constituţională, care la sesizarea, fie a preşedintelui României, fie a preşedintelui Camerei Deputaţilor, a preşedintelui Senatului, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului superior al magistraturii, să sesizeze autoritatea supremă în materie de constituţionalitate, Curtea Constituţională, şi să tranşeze acest conflict juridic, eliminând dezbaterile politicianiste sau politice pe această temă.

În al treilea rând, se dă posibilitatea avocatului poporului de a sesiza direct Curtea Constituţională, atât pe calea controlului anterior, adică înainte ca o lege să intre în vigoare, cât şi după ce o lege sau ordonanţă guvernamentală a intrat în vigoare. Este un progres şi ceea ce înseamnă că cetăţeanul va fi mai bine protejat sub aspectul drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, având în vedere că atributul principal al avocatului poporului este de a apăra cetăţeanul în raporturile cu administraţia publică, cu potenţialele abuzuri care se săvârşesc de către aceasta. Dând dreptul avocatului poporului să sesizeze Curtea Constituţională, indirect sporim posibilitatea cetăţeanului de a se apăra împotriva abuzurilor la care ar fi supus din partea autorităţilor administrative.

4. Forţa deciziilor Curţii Constituţionale a fost probabil cea mai controversată problemă legată de Curtea Constituţională în ultimii 12 ani, pentru că Legea Curţii Constituţionale este din 1992. Întotdeauna s-a pus întrebarea care este întinderea forţei deciziilor Curţii Constituţionale şi mai ales a deciziilor Curţii Constituţionale pronunţate cu privire la legi şi ordonanţe aflate în vigoare. Pentru că în cazul controlului anterior, la legile care încă nu intraseră în vigoare, acolo era clar că Parlamentul putea să infirme o decizie a Curţii Constituţionale, cu o majoritate de două treimi în fiecare cameră a Parlamentului.

După revizuirea Constituţiei şi după adoptarea acestei iniţiative legislative, Parlamentul pierde acest drept. Adică Parlamentul nu va mai putea niciodată în România să infirme o decizie a Curţii Constituţionale. Nici până acum nu a făcut-o! Dar, a existat această posibilitate, ca printr-o majoritate de două treimi în fiecare cameră să nu ţină cont de arbitrul suprem în materie de constituţionalite şi să decidă politic.

De aici înainte Parlamentul este obligat să se conformeze deciziei Curţii Constituţionale, în cazul în care prin aceasta se constată că o dispoziţie dintr-o lege ce urmează să intre în vigoare este neconstituţională.

De asemenea, după ce o lege sau o ordonanţă intră în vigoare, dacă este atacată la Curtea Constituţională, printr-o excepţie de neconstituţionalitate, şi Curtea Constituţională spune că acea dispoziţie din lege sau din ordonanţă este neconstituţională, încetează efectele acelei legi sau ordonanţe, cu privire la dispoziţia concretă. Cum? În cazul propus de către iniţiator, potrivit Constituţiei, dispoziţiile neconstituţionale îşi încetează efectele la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, dacă în acest interval de timp Parlamentul nu pune de acord textul de lege cu decizia Curţii Constituţionale.

Şi ceea ce este foarte important de reţinut, că pe acest interval de 45 de zile, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale se suspendă.

Acest lucru este important, că în România supremaţia legii este asigurată, Curtea Constituţională, ca autoritate supremă în materie de constituţionalitate arbitrează definitiv jocul instituţional. Acum era această dispută. Nu se ştia ce se întâmplă cu forţa deciziei Curţii Constituţionale, pe calea de excepţie în faţa instanţelor judecătoreşti. Acea decizie producea efecte numai în acel caz concret. Nu se aplica în cazul concret unde a fost validată decizia Curţii Constituţionale, urmând ca în alte situaţii, unde nu s-a invocat decizia Curţii Constituţionale, să producă efecte juridice o asemenea dispoziţie.

Acum ştim foarte clar, sec şi fără echivoc, fără posibilitate de interpretare, că din moment ce Curtea Constituţională a spus că o decizie este neconstituţională, ea se suspendă, iar dacă în 45 de zile Parlamentul nu o pune de acord cu decizia Curţii Constituţionale, acea prevedere legală îşi încetează efectele.

Curtea Constituţională nu poate abroga un text de lege, pentru că nu este autoritate legiuitoare, nu poate să-l scoată din textul legii, dar îl declară neconstituţional şi spune că nu produce efecte juridice, lăsând la latitudinea Parlamentului dreptul să abroge norma respectivă sau să o modifice în consonanţă cu textul Curţii Constituţionale.

Curtea Constituţională, repet, nu poate să abroge un text, ci poate doar să-l declare neconstituţional, dar valoarea este în fapt de abrogare, din perspectiva efectelor pe care le produce.

Iată doar câteva din argumentele pentru care credem că este nevoie să susţinem această iniţiativă, să felicităm iniţiatorii pentru că au reuşit să pună într-un cadru coerent dispoziţiile din Constituţie cu legea în vigoare, motiv pentru care trebuie să fie susţinută. Avem un singur amendament, de corelare, după părerea noastră, pe care îl vom invoca la momentul potrivit.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Tot la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat de la Grupul U.D.M.R.

Domnul Varga Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Cu riscul de a repeta anumite idei, dar totuşi evit să repet aceleaşi argumente şi aceleaşi detalieri, permiteţi-mi să exprim anumite idei. Considerăm că existenţa şi funcţionarea Curţii Constituţionale constituie şi determină gradul de democratizare a unei ţări, respectiv a stării statului de drept în ţara respectivă.

Curtea Constituţională, fiind garantul supremaţiei Constituţiei şi unica autoritate în materie de justiţie constituţională, principala sa atribuţie este aceea de control al constituţionalităţii legilor, pe lângă alte atribuţii pe care le are, conform Constituţiei.

Această autoritate independentă, politico-juridică, este aceea care veghează asupra respectării Constituţiei, ca singura autoritate, şi poate impune un spirit al constituţionalismului, dacă vreţi, care este deosebit de important într-un stat în curs de democratizare. Acel spirit al constituţionalismului este, considerăm, deosebit de important.

Prestigiul Curţii Constituţionale, care trebuie să fie asigurat atât prin Constituţiei, cât şi prin Legea de organizare şi funcţionare, asigură într-un fel şi un prestigiu Parlamentului.

Curtea Constituţională este, de asemenea, singurul organ care, am putea spune, este deasupra organului legiuitor.

Nu doresc să repet acele motive care au impus această modificare a Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, care s-a impus datorită modificărilor intervenite în urma revizuirii Constituţiei, au fost detaliate toate aceste aspecte, şi eu doresc, totuşi, să subliniez poate cea mai importantă modificare ce a intervenit în activitatea Curţii Constituţionale, şi anume, aceea că de acum încolo Parlamentul nu va putea înlătura obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de către Curtea Constituţională. Altfel spus, deciziile Curţii Constituţionale de acum încolo sunt obligatorii pentru Parlament, şi Parlamentul trebuie să se conformeze deciziilor Curţii Constituţionale. Aceasta este importat nu numai pentru prestigiul pe care astfel îl redobândeşte Curtea Constituţională, dar este important şi pentru prestigiul Parlamentului, pentru că, poate, de acum încolo, Parlamentul va fi mult mai atent asupra activităţii sale, asupra propriei activităţi de legiferare.

În consecinţă, prin aprobarea acestor modificări ce se impun în urma modificării Constituţiei - poate avem şi şansa ca şi calitatea activităţii Parlamentului să fie mai bună.

Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va susţine acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ştirbeţ, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând, doresc să felicit şi eu iniţiatorii pentru modificarea acestui proiect de lege care întăreşte, de fapt, rolul Curţii Constituţionale în sistemul organelor statului din România şi ne apropie de legislaţia europeană şi de normalitate în ce priveşte competenţele şi modul de funcţionare a acestui organism constituţional.

Sigur că eu cred că modificarea Constituţiei impunea sine die modificarea Legii nr. 47, de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, însă propunerile făcute pentru modificarea legii asigură, aşa cum spuneam, o apropiere, o armonizare a legislaţiei noastre cu legislaţia europeană.

N-aş vrea să repet toate modificările care sunt de salutat în această propunere legislativă, aş vrea însă să atrag atenţia că nu trebuie să ne entuziasmăm, chiar dacă adoptăm o lege bună, pentru că dumneavoastră ştiţi că avem dificultăţi mai mari în aplicarea unei legi, decât în procesul de adoptare şi armonizare teoretică, să-i spun aşa, a unui act normativ.

Sigur că nu trebuie să uităm că încă în funcţionarea Curţii Constituţionale se simte foarte mult influenţa factorului politic şi cred că în această direcţie ar trebui ca după adoptarea modificărilor propuse în această iniţiativă să acţionăm mai mult şi să ne raportăm la modul de constituire, la delegarea şi la desemnarea membrilor Curţii Constituţionale, în aşa fel încât să înlăturăm orice posibilitate de imixtiune politică, să asigurăm într-adevăr independenţa acestui înalt for constituţional.

Nu pot însă să nu apreciez, încă o dată, calitatea şi importanţa propunerilor de modificare şi, ca urmare, şi Grupul parlamentar liberal va susţine această propunere legislativă.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Timiş, din partea Grupului parlamentar PSD.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că şi eu, împreună cu reprezentanţii celorlalte partide politice, că iniţiatorii acestui proiect de lege, ai acestei iniţiative legislative trebuie să fie felicitaţi, pentru efortul intelectual şi juridic, de a crea o nouă fizionomie şi a adăuga noi atribuţii Curţii Constituţionale, în acord cu noua Constituţie, revizuită, a României. Prin acest proiect de lege, Curtea Constituţională devine ceea ce trebuia din totdeauna să fie: o instanţă supremă în materie constituţională. Şi, dacă, până acum, în unele aspecte, în disputele constituţionale avea prioritate criteriul politic, în acest moment, prin această iniţiativă legislativă, Curtea Constituţională devine instanţă supremă şi criteriul juridic şi constituţional al deciziilor ei este esenţial.

Din atribuţiile pe care, în urma proiectului de lege, le dobândeşte Curtea Constituţională, aş insista asupra a trei aspecte.

În primul rând, atribuţia de a se pronunţa pe tratatele şi acordurile internaţionale, de a se pronunţa asupra constituţionalităţii lor. Ştiţi bine că aceste tratate şi acorduri internaţionale se fac în numele Guvernului sau în numele Preşedintelui ţării şi România, ca partener la aceste tratate, putea să facă cel mult rezerve. Acum, iată că o instanţă supremă în materie de Constituţie vine şi hotărăşte asupra acestor acte juridice, asupra acestor acorduri. Cred că lucrul acesta este foarte bun.

De asemenea, intervenţia Avocatului Poporului, dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, este şi el un lucru extraordinar de bun, pentru că Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului. Iată că aceste drepturi şi libertăţi au încă un temei şi o motivaţie juridică să fie respectate în România.

Şi, nu ultimul rând, evident, dar destul de pregnant, este faptul că factorul politic în decizia Curţii Constituţionale a fost eliminat: Parlamentul nu este cel care decide asupra excepţiilor de constituţionalitate, ci însăşi Curtea Constituţională. Deci, orice încălcare a Constituţiei se reglează nu printr-o hotărâre politică, în cadrul Parlamentului, ci printr-o hotărâre a unei instanţe competente în materie de Constituţie, printr-o decizie judecătorească.

Cred că acestea şi celelalte noi atribuţii aduse Curţii Constituţionale reuşesc să facă din această instanţă ceea ce ea trebuie şi trebuia să fie. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai doreşte cineva, la dezbateri generale? Nu mai doreşte.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş dori, întâi, să mulţumesc distinşilor mei colegi pentru aprecierile pe care le-au făcut asupra calităţii propunerii legislative, dar, mai ales, aş dori să le mulţumesc pentru aprecierile pe care le-au făcut asupra importanţei legii, asupra perspectivei pe care ea o deschide pentru îmbunătăţirea activităţii Curţii Constituţionale şi pentru aprecierile pe care le-au făcut asupra activităţii Curţii. Buna funcţionare a unui stat de drept depinde, în foarte mare măsură, de modul cum instituţiile sale îşi îndeplinesc atribuţiile, dar depinde, tot în foarte mare măsură, de modul în care celelalte autorităţi, societatea civilă respectă deciziile fiecăreia din aceste autorităţi şi îi apreciază autoritatea. Modul cum v-aţi referit la activitatea Curţii Constituţionale demonstrează din plin acest lucru.

Vă mulţumesc că aţi subliniat în special faptul că Parlamentul, iată, a avut echilibrul, puterea şi înţelepciunea să renunţe la orgoliul lui de suveranitate exclusivă şi să accepte că deciziile Curţii Constituţionale cu privire la modul în care ea apreciază constituţionalitatea unei legi să fie definitive.

Vreau să vă asigur că noi, iniţiatorii, am conlucrat foarte bine şi, practic, împreună, am realizat acest proiect de lege, colegii noştri din Curtea Constituţională având, la rândul lor, maturitatea să renunţe la unele propuneri care nu puteau fi susţinute.

Vă mulţumesc tuturor.

Şi aş vrea să vă spun şi faptul că Preşedintele Curţii Constituţionale şi câţiva judecători ar fi dorit să participe la aceste dezbateri.

Domnul Constantin Niţă:

Chiar participă, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Au avut şedinţă. Iată, dovedind respectul pe care, la rându-le, îl manifestă faţă de noi şi interesul evident pentru felul cum noi o să adoptăm legea, sunt prezenţi aici. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe fond a legii.

La titlul legii, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. I.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 1. Se introduce un nou alineat.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct. 2, se propune ca alin. 3 al art. 1 să se abroge.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 3. La art. 2 subpunctele 1, 2 şi 3, se propune modificarea.

Dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate toate cele trei subpuncte.

La pct. 4, se propune ca alin. 1 şi 2 ale art. 3 să se modifice.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la modificare? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pct. 5. Se propune abrogarea art. 4.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 6, se propune abrogarea art. 5.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct. 7, se propune ca alin. 2 al art. 8 să se abroge.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 8. Se propune ca după alin. 1 al art. 9 să se introducă un alineat nou - 1¹.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 9, la art. 11 lit. a) şi b) ale alin. 1, se propune modificarea lor.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 10, după lit. b) a alin. 1 al art. 11, se introduce o nouă literă - b¹) cu cuprinsul din lege.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 11, după alin. 2 al art. 11, se introduce un alineat nou - 3.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 12, alin. 1 al art. 12 se va modifica, conform propunerii iniţiatorului şi comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 13. De asemenea, partea introductivă a alin. 1 şi A a art. 13 se modifică.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat, art. 13, în noua variantă, respectiv, cu pct. 1.A şi subpunctele a), b), c), d), e), f).

Dacă sunt observaţii? nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 14. După alin. 2 al art. 13, se introduce un nu alineat - 3.

Dacă sunt observaţii la acest alineat? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 15. La alin. 1 al art. 14, se propune modificarea.

Dacă sunt observaţii, cu modificarea propusă de către iniţiator? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 16. Alin. 1 şi 2 ale art. 17 se modifică, în varianta propusă de iniţiator şi comisie.

Dacă sunt observaţii, cu cele două subpuncte - 1 şi 2? Nu sunt observaţii.

Votat în unanimitate.

La pct. 17, art. 18 se va modifica, în varianta propusă, respectivă, cu subpunctele 1, 2 şi 3.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Votat în unanimitate.

Pct. 18, alin. 1 al art. 19 se modifică, sub propunerea făcută de iniţiator şi de comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 19. Se propune ca alin. 2 şi 3 ale art. 20 să se modifice.

Dacă sunt observaţii la cele două modificări? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 20, se propune ca la Cap. III Secţiunea a 2-a, după paragraful 1, să se introducă paragraful 1¹ şi 2¹.

Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Permiteţi-mi şi mie să salut prezenţa Preşedintelui Curţii Constituţionale, a domnului profesor Popa, şi a domnului profesor Vida, judecător la Curtea Constituţională, la şedinţa noastră şi le mulţumim pentru sprijinul pe care îl acordă funcţionării sistemului politic şi constituţional din România.

Domnule preşedinte, la articolul propus a fi introdus, 20⁵, aş avea doar o observaţie de corelare tehnico-legislativă. Prin acest articol introdus, noi curmăm şi o dispută, pe care am avut-o chiar în interiorul Comisiei constituţionale, cu ocazia Legii de revizuire a Constituţiei, când se punea întrebarea dacă putea, Legea de revizuire a Constituţiei, după ce a fost adoptată de Parlament, să mai facă obiectul controlului de constituţionalitate. Disputa, acum, este tranşată şi eu, personal, am susţinut şi atunci şi susţin şi acum acest text propus că, după ce Parlamentul finalizează Legea de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională trebuie să aibă posibilitatea să controleze dacă Legea de revizuire respectă rigorile Constituţiei şi nu încalcă acele limite care nu pot fi încălcate, potrivit Constituţiei.

Iniţiatorii, într-o manieră corectă, au spus că: "În termen de 5 zile de la adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională se pronunţă din oficiu asupra acesteia". Deci, nu se lasă doar la sesizarea parlamentarilor, aşa cum este în mod obişnuit cazul, ci, iată că, după ce Parlamentul sau ambele Camere adoptă în şedinţă separată sau în şedinţă comună, pe textele aflate în divergenţă, Legea de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională, din oficiu, analizează dacă nu cumva, în cadrul dezbaterilor parlamentare, au apărut articole noi, care, prin conţinutul lor, să încalce textul Constituţiei.

Obiecţia mea este următoarea, alin. 2 de la art. 20⁵ spune aşa: "Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaţilor şi Senatului în vederea reexaminării Legii de revizuire a Constituţiei". Este corect acest lucru, Curtea Constituţională ne spune: "Un articol sau mai multe din Legea de revizuire este/sunt neconstituţionale". Prin simpla formulare, numai "reexaminare", s-ar putea înţelege că Parlamentul ar avea posibilitatea, la reexaminare, să nu modifice Legea de revizuire în sensul deciziei Curţii Constituţionale şi să rămână în continuare pe o formulă pe care a avut-o anterior. Şi pentru a pune de acord textul legii cu ceea ce noi am stabilit peste tot, în conţinutul legii, că, cu ocazia reexaminării se pun de acord dispoziţiile respective cu decizia Curţii Constituţionale.

Eu înţeleg că, şi în mod firesc, "reexaminarea", în sensul constituţional al revizuirii, ar trebui să vizeze punerea de acord cu textul deciziei Curţii Constituţionale, dar, pentru a nu lăsa nici o urmă de interpretare sau de pretext de dezbatere în Parlament, propun ca, la fel ca şi în cazul celorlalte situaţii, textul să fie completat cu următoarea sintagmă (recitesc încă o dată textul): "Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaţilor şi Senatului în vederea reexaminării Legii de revizuire a Constituţiei - este textul actual şi completez - pentru punerea ei de acord cu decizia Curţii Constituţionale." Deci, Legea de revizuire se reexaminează "pentru punerea ei de acord cu decizia Curţii Constituţionale".

Cred că este o completare necesară, care ar elimina orice ambiguitate în ceea ce priveşte forţa deciziei Curţii Constituţionale şi obligaţia Parlamentului ca prin Legea de revizuire să nu fie cumva supus referendumului vreun articol care să fie contrar Constituţiei. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte Dorneanu, vă rog.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cred că propunerea distinsului nostru coleg este corectă. În primul rând, aceeaşi soluţie este prevăzută şi în cazurile obişnuite. Desigur, implicit s-ar deduce că Parlamentul nu poate să facă altceva, decât să pună de acord prevederile Legii de revizuire cu decizia Curţii Constituţionale, dar, pentru a nu putea exista o altă interpretare, cel puţin eu sunt de acord cu adăugirea pe care a propus-o domnul Boc.

Desigur, să facem împreună exact această completare. Nu ştiu dacă verbul "pentru punerea de acord" sau "pentru a fi pusă de acord"... Să stabilim împreună, exact, daţi-ne acest mandat tehnic, ca să completăm în maniera cea mai bună prevederea pe care a supunem acum a fi completată.

Domnul Constantin Niţă:

Reluăm pct. 20, pentru că mai avem câteva articole până acolo.

Aşa cum s-a propus, la pct. 20, la Cap III Secţiunea a 2-a, după paragraful 1 şi se introduc paragrafele 1¹ şi 1².

Deci, la denumirea paragrafului 1¹, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 20¹, 20², 20³, 20⁴, 20⁵, dacă sunt observaţii? Cu menţiunea că la pct. 5 să luăm în considerare propunerea făcută de domnul deputat Boc.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La paragraful 1², dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 20⁶, 20⁷ şi 20⁸, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 21, se propune abrogarea art. 22.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 22, se propune ca alin. 4 al art. 22 să se modifice.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 23, la Cap. III Secţiunea a 2-a pct. 3, va primi o altă denumire.

Dacă sunteţi de acord cu acest lucru? De acord.

Votat în unanimitate.

La pct. 24 alin. 1, 3 şi 6 se propune modificarea art. 23.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 25, se propune ca alin. 1 şi 4 ale art. 24 să se modifice.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 26, se propune ca alin. 3 al art. 24 să fie abrogat.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 27, după alin. 4 al art. 24, se propune introducerea unui nou alineat, 4¹.

Dacă sunt observaţii cu cuprinsul lui? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 28, alin. 3 al art. 25, se propune modificarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 29, la Cap. III Secţiunea a 2-a, după pct. 3, se introduc pct. 3¹, 3².

Dacă sunt observaţii la 3¹? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Bineînţeles, cu modificarea art. 25¹ şi 25².

Nu sunt observaţii, votat în unanimitate.

La paragraful 3², dacă sunt observaţii, la denumirea acestuia? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Şi, de aici, decurg art. 25³, 25⁴ şi 25⁵.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 30, se propune modificarea art. 26, cu cele două alin. 1 şi 2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 31, se propune modificarea art. 27.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 32, alin. 1, 2 şi 4 ale art. 29, se propune modificarea acestora.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 33, se modificarea art. 30, cu alin. 1 şi 2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 34, se propune modificarea alin. 3 al art. 31.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 35, alin. 1 al art. 32, se propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 36, se propune modificarea art. 34.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 37, la Cap. III Secţiunea a 2-a, după paragraful 7, se introduc paragraful 7¹ şi 7².

La 7¹, la titlul acestui paragraf, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 34¹ şi 34² din acest paragraf, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La paragraful 7², titlul acestuia, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Şi, de aici, decurg art. 34³ şi 34⁴.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 38, se propune abrogarea art. 35 şi 36.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 39, după Cap. III, se introduc Cap. III¹ şi III².

La titlul Cap. III¹, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 34⁵ şi 34⁶.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. III², dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolele din acest capitol: 34⁷, cu subpunctele 1, 2 şi 3, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 34⁸, cu subpunctele 1, 2, 3, 4 şi 5.

Dacă sunt observaţii? nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 34⁹, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 34¹⁰, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 34^{11, 12, 13, 14, 15}, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 40. Titlul Cap. IV se modifică.

Dacă sunt observaţii la modificarea propusă? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 41, înaintea alin. 1 al art. 37, se introduc două noi alineate.

Dacă sunt observaţii la aceste două noi alineate? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 42, alin. 1 şi 2 ale art. 42 se modifică.

Dacă sunt observaţii la modificarea propusă? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 46, se propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 44, după art. 46, se introduc două noi articole: 46¹ şi 46², acesta din urmă cu subpunctele 1, 2 şi 3.

Dacă sunt observaţii la aceste două? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 45, Cap. V se va modifica şi va avea un alt cuprins.

Dacă sunt observaţii la propunerea făcută? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 46, după art. 46², se introduc două noi articole: art. 46³ şi art. 46⁴.

Dacă sunt observaţii cu aceste două articole? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La pct. 47, se modifică titlul capitolului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 48, alin. 2 al art. 49 se va modifica.

Dacă sunt observaţii la această modificare? Nu sunt observaţii.

Votat în unanimitate.

La pct. 49, se propune abrogarea art. 51.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 50, se propune o nouă modificare a art. 52.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 51, se propune abrogarea art. 53.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. II.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. III.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Am parcurs întreaga lege, ea va fi supusă votului final săptămâna viitoare. Mulţumesc.

Mulţumim iniţiatorilor şi domnului preşedinte al Curţii Constituţionale pentru participare.

Procedură? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Am o rugăminte, dacă aţi fi de acord să devansăm Opoziţia cu două proiecte din domeniul transporturilor, pe următoarele considerente: de la pct. 48, Proiectul privind abrogarea Ordonanţei 116/1998 privind instituirea regimului special pentru transportul maritim, care a modificat în esenţă această ordonanţă, şi e o prevedere prin care Guvernul e obligat ca, până în luna mai, să efectueze un program de dezvoltare şi modernizare a flotei, şi, dacă această ordonanţă nu iese în timp util, înseamnă că s-a mai pierdut încă un an, alături de cei 3 ani şi jumătate; şi, de asemenea, dacă aţi fi de acord ca şi Proiectul de la pct. 31, privind aprobarea Ordonanţei nr. 25/2004, care modifică Ordonanţa nr. 17/2002, privind perioadele de conducere şi de odihnă ale conducătorilor de vehicule, unde este o prevedere că tahografele trebuie să intre în funcţiune directă la 1 iunie şi, dacă se tergiversează cu această lege, există riscul să nu putem aplica, practic, prevederile Uniunii Europene. Vă mulţumesc.