Dezbateri parlamentare

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Punctul 14 pe ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru încheierea unui Memorandum între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, privind înfrăţirea unităţilor administrativ-teritoriale dintre cele două state.

Comisia de administraţie, raportul dumneavoastră?

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia de administraţie a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu propunerea legislativă pentru încheierea unui Memorandum între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, privind înfrăţirea unităţilor administrativ-teritoriale dintre cele două state.

Propunerea legislativă are ca obiect adoptarea unei legi, prin care să se stabilească obligaţia pentru Guvernul României, de a încheia cu Guvernul Republicii Moldova un memorandum privind înfrăţirea unităţilor administrativ teritoriale din cele două state. Îmi cer scuze, nu ştiu dacă este iniţiatorul aici, pentru că am fi curioşi cu toţii să vedem ce a stat la baza acestei propuneri.

Cert este că Comisia noastră propune respingerea propunerii legislative motivat de faptul că potrivit Legii nr. 590/2003 privind tratatele pentru aprobarea iniţierii negocierilor unui tratat la nivel guvernamental, precum şi a semnării acesteia, se aplică o anumită procedură, potrivit căreia instituţia iniţiatoare, care are această atribuţie expres prevăzută, elaborează un memorandum ce va fi avizat de Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de celelalte ministere în competenţa cărora se află domeniul reglementat, document care se înaintează spre aprobare Guvernului României.

Aşa zice legea în momentul de faţă.

Menţionăm că sistemul existent în legislaţia românească din acest domeniu, se regăseşte în toate statele. Procedura de încheiere a tratatelor, precum şi modalităţile de care trebuie să ţinem seama sunt reglementate atât la nivel constituţional, cât şi printr-o lege organică şi, ca atare, ea nu poate fi ocolită prin adoptarea unei legi care ar pune în discuţie reglementarea existentă.

Prin urmare, propunerea legislativă nu este în concordanţă cu prevederile constituţionale şi legea menţionată.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 18 voturi pentru şi un vot împotrivă, şi raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale?

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că în cealaltă legislatură a existat o comisie pe nume Bucureşti-Chişinău. Această comisie nu a avut nici o activitate, nu a întreprins absolut nimic pentru apropierea acestor două parlamente, a Parlamentului de la Bucureşti cu cel de la Chişinău.

Eu consider că ar trebui să ne gândim bine înainte de a respinge această propunere legislativă şi, în mod succint, am să vă ofer câteva argumente.

Indiferent din partea cărui partid vine o asemenea propunere, aici e vorba de interesul naţional, şi dacă la nivel de parlamente nu s-a reuşit o apropiere, dat fiind faptul că Parlamentul de la
Bucureşti a dorit această apropiere, însă să nu uităm că majoritatea parlamentarilor din Parlamentul chişinăuian sunt de orientare prorusă, adică mai mult rusă decât comunistă. Acum, fireşte că domnul Voronin se mai reorientează, dat fiind că România are posibilităţi de a intra în Uniunea Europeană şi fireşte că el nefiind chiar dus cu pluta, nefiind chiar prost cu totul îţi dai seama că ar beneficia şi Republica Moldova de anumite facilităţi în ce priveşte situaţia economică.

Un alt argument ar fi când s-a votat în 1918 realipirea Basarabiei la Ţara-Mamă de către Sfatul ţării, să nu uităm că în acel Sfat al ţării nu erau numai intelctuali, erau categorii sociale diverse, erau şi muncitori, şi ţărani.

Uitaţi, acum, la Chişinău, de exemplu, se face o mare mişcare, cred că e al treilea val al mişcării de eliberare naţională, şi se numeşte forul democrat. Nu mai e Frontul popular, e forul democrat care adună în sine sute de mii de oameni ce fac acest front naţional pentru reunificare. E o mare eroare din partea Parlamentului român să nu voteze această propunere legislativă pentru că ar fi un semnal nedorit pentru forul democrat din Basarabia, una la mână, şi a doua, s-ar putea întâmpla ca anume votând această propunere să o începem cu talpa ţării, dacă la vârf nu s-a putut face o apropiere, să se facă de la talpa ţării, de la această înfrăţire a unor raioane din Basarabia cu unele judeţe din România.

Vă rog, stimaţi colegi, luaţi aminte ce v-am spus că ar fi bine pentru ideea naţională la care visăm toţi, reunificarea ţării.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Vă rog, în ordinea pe care o stabiliţi, sunteţi şi colegi de bancă.

Domnul Emil Strungă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Strungă Emil mă numesc, sunt deputat de Galaţi şi, în această calitate, ca judeţ vecin al Republicii Moldova, înţeleg demersurile şi pasiunea care se pune în formularea acestei legi.

Din păcate, însă, cred că ea rămâne la capitolul bune intenţii şi cred că dumneavoastră vă amintiţi de proverbul că şi drumul spre iad poate fi pavat cu bune intenţii.

Care sunt motivele legale pentru care noi nu putem susţine acest proiect, au fost expuse aici de către preşedintele Comisiei pentru administraţie publică locală, şi din acest punct de vedere trebuie să recunoaştem că proiectul de lege excede cadrului legal.

Mai mult decât atât, din ceea ce rezultă chiar din titlul acestei legi, noi încercăm să impunem o reglementare unei ţări vecine. Chiar dacă această ţară din punct de vedere istoric este strâns legată de România, ea în momentul de faţă constituie un stat independent, iar Parlamentul nostru nu poate impune nici un fel de reglementări acestei formaţiuni statale.

Din acest punct de vedere se pot stabili alte modalităţi de colaborare la nivelul administraţiilor publice locale din cele două state, dar nu în această formă în care prevede proiectul de lege pe care îl dezbatem acum aşa că, din păcate, nu rămâne decât o singură posibilitate, aceea de a-l respinge prin vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să poftiţi.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt membru al Grupului interparlamentar Bucureşti-Chişinău şi deşi avem 10 luni de când suntem la guvernare, acest grup nu are nici un fel de activitate.

Am luat legătura cu doamna deputat Leonida Lari, am discutat cu domnul preşedinte Adrian Năstase şi încerc să reactivăm acest grup inter-parlamentar.

Problema dintre România şi Republica Moldova trebuie privită din două unghiuri de vedere: ştim cu toţii că neamurile nu ţi le alegi, e un dat, şi e un dat că Moldova de dincolo de Prut este teritoriu românesc. Conjunctura istorică, vicisitudinile care au trecut peste noi au făcut ca să trăim în două state separate. Am pierdut o oportunitate şi vă spun că în 1992 am fost la podul de flori de la Sculeni. Nu vă pot spune ce am simţit şi ce au trăit acele câteva zeci de mii de oameni de acolo.

Politica noastră legată de Republica Moldova nu cred că a fost corectă, este o părere personală, şi am lăsat să treacă o oportunitate în care România să devină mare.

Sufleteşte sunt alături de doamna leonida Lari şi ar trebui să facem mult mai mult pentru relaţiile dintre România şi Republica Moldova însă nu se poate, prin lege, să obligăm administraţiile locale să se înfrăţească cu unităţi administrative corespunzătoare din Republica Moldova, dar, stimaţi colegi, nici nu este drept şi nu este bine să ne uităm fraţii în felul în care o facem noi. Avem necazuri multe, avem probleme, viaţa socială şi economică din România nu este extraordinară, dar să ştiţi că noi, pentru Republica Moldova, suntem cam cum sunt Germania sau Franţa pentru România. Salariul mediu din Republica Moldova faţă de România şi salariul mediu din România faţă de ţările occidentale este cam la aceleaşi disproporţii, şi atunci cred că noi, la nivel parlamentar, ar trebui să ne aducem aminte mai des, să găsim formule de comunicare, mai ales în Ministerul educaţiei şi învăţământului, în domeniul Ministerului Sănătăţii, avem multe, multe lucruri comune şi să ştiţi că dacă noi nu facem nimic, că suntem mai puternici, mai mulţi, pentru ei este mult mai greu, şi închei prin a spune: nu trebuie să ne luăm după ceea ce spune preşedintele Voronin, care joacă la două capete, în funcţie de conjunctură. În campania electorală dă semnale prooccidentale, proUniunea Europeană, proRomâni, pentru ca după aceea, când se vede cu sacii în căruţă, spus româneşte, îşi schimbă atitudinea.

Cred şi este de datoria noastră, şi morală şi sentimentală, să facem mai mult pentru legătura cu Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ponta.

O să vă dau cuvântul la sfârşit, doamna Lari, aţi mai vorbit.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

n-aş fi luat cuvântul dacă exact săptămâna trecută n-aş fi fost în Moldova, la Chişinău şi în Transnistria, pe baza relaţiilor pe care le avem cu oamenii tineri de acolo, şi vreau să vă spun, dincolo de faptul că eu, personal, voi vota acest proiect de lege, că ceea ce au spus şi colegii mei înainte este extrem de adevărat.

E o ruptură uriaşă între o mică clasă politică, care vrea să-şi păstreze privilegiile aproape feudale şi care nu vrea să aibă nici un fel de relaţii cu România, tocmai pentru că-şi închipuie că şi-ar pierde locurile de frunte, preferă să fie fruntaşi în satul lor decât să fie codaşi în altă parte, şi restul populaţiei, care priveşte cu mare speranţă spre România, dar care este tot timpul alimentată cu ideea că România nu-i vrea şi că orice fel de iniţiativă din România este negativă la adresa lor.

Sunt de acord, am citit şi explicaţiile tehnice privind respingerea acestui proiect de lege şi bineînţeles că strict juridic multe dintre ele sunt corecte, dar noi, ca Parlament, nu suntem numai un organ tehnic legislativ, ci suntem organul politic suprem al acestei ţări şi cred că un mesaj politic adresat populaţiei, încă o dată spun, nu clasei politice, ci populaţiei din Moldova, care aşteaptă foarte mult de la noi, un mesaj prin care noi respingem orice fel de idee de colaborare, ar fi extrem de negativ, extrem de mult utilizat în manipulările pe care unii politicieni din acea zonă le promovează şi cred că semnalul politic pe care noi îl dăm prin această lege este mult mai important la un moment dat chiar şi decât o anumită observaţie de natură tehnică.

Eu, personal, voi vota acest proiect, conştient de imperfecţiunile sale, dar spun că mergând acolo săptămâna trecută, mergând de multe ori şi vreau să merg în continuare, simt că ceea ce facem noi e poate chiar mai important acolo decât aici şi poate uneori nu realizăm că un gest mic de aici acolo capătă cu totul şi cu totul altă semnificaţie.

Voi vota acest proiect şi mi-aş dori ca şi ceilalţi colegi ai mei să înţeleagă semnificaţia sa.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Iertaţi-mă, aveam înscris înaintea dumneavoastră, urmaţi.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând vreau să vă cer scuze pentru calitatea vocii. în legătură cu acest proiect de lege, cred că el vizează de fapt în realitate o chestiune mult mai complexă, sensibilă, relaţia de fond a României cu Republica Moldova.

Problema care se pune este foarte simplă în realitate.

După 1990 au existat segmente de strategie, din păcate, segmente doar de strategie, pe relaţia României cu Republica Moldova, niciodată o strategie coerentă dusă, implementată până la capăt.

Noi trebuie să ne raportăm la realităţile de astăzi, ţinând cont de faptul că România este practic în pragul aderării la Uniunea Europeană şi că frontiera Uniunii Europene se va situa în 2007 pe Prut.

Plecând de la interesul pe care nu-l putem nega şi niciodată nu-l vom respinge, dimpotrivă, îl vom asuma, al dorinţei de racordare de o manieră sau alta a România cu Republica Moldova, noi trebuie să acţionăm de o manieră politică şi pragmatică în acelaşi timp pe această relaţie.

Proiectele de racordare, inclusiv într-un mediu european, cred că vor trebui să fie de altă natură decât cea încercată până în acest moment, este vorba de o relaţionare la nivel central, la nivelul unei conduceri naţionale centrale.

Realitatea europeană a demonstrat că cele mai fezabile proiecte sunt cele de înfrăţire la nivelul structurilor administraţiei locale. Dacă tratăm acest proiect de lege de o manieră formalistă, strict tehnică, fără discuţie că argumentele prezentate, argumentele juridice au o anumită fundamentare. Cred însă că am face o mare greşeală. Această discuţie am avut-o la Comisia pentru politică externă şi noi am încercat acolo să găsim, mai degrabă, o abordare pozitivă, să găsim soluţiile pozitive pentru a da un semnal politic, pentru că aici acesta este important. Parlamentul poate da, şi este oportun să dea un semnal politic important pe relaţia cu Republica Moldova. La acel moment, la Comisia pentru politică externă, eu personal am atras atenţia asupra faptului că, aşa cum era proiectul redactat în primă instanţă, era vorba de o obligaţie de rezultat, care era impusă de Parlament fie Guvernului, fie unităţilor administrativ-teritoriale. Din această cauză am solicitat găsirea unei alte modalităţi, unei alte formule de text care să dea mai degrabă semnalul politic către o obligaţie de diligenţă. Acesta este lucrul important, faptul că Parlamentul solicită Guvernului şi autorităţilor locale să iniţieze anumite demersuri prin intermediul acestor înfrăţiri. E o nuanţă care cred eu, totuşi, că este importantă, pentru că dacă nu dăm un semnal politic probabil că vom continua să ne limităm în aceeaşi retorică deja depăşită. de asemenea, în mod practic nu au existat, în ciuda unor declaraţii, chestiuni cu adevărat concrete care să fie duse până la capăt.

Cred că printr-un proiect de lege cu formulele, iată, nuanţate, care să ducă mai degrabă încă o dată spre o obligaţie de diligenţă, acţiune politică pe o anumită direcţie, am putea să lansăm un semnal politic important şi nu cred că trebuie să tratăm acest proiect de lege de pe baze pur ideologice. Cine anume propune acest proiect ? Substanţa proiectului este mai importantă şi mesajul politic este mult mai important.

Cred că, domnule preşedinte, ar fi bine să tratăm cu înţelepciune politică acest proiect, să găsim o soluţie procedurală pentru a face ca acest proiect de lege să treacă mai departe.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

25 de ani am lucrat în administraţia publică locală şi mulţi ani am fost preşedintele Federaţiei autorităţilor publice locale din România şi preşedintele Asociaţiei preşedinţilor de Consilii judeţene din România. De altfel, am şi înfiinţat aceste autorităţi.

În ceea ce priveşte aceste structuri asociative, în ceea ce priveşte relaţia autorităţilor publice din România cu structuri similare din Republica Moldova am o experienţă care cred că-mi dă dreptul să-mi exprim un punct de vedere.

În 1997 am iniţiat, împreună cu fostul primar al municipiului Chişinău şi preşedintele Asociaţiei autorităţilor publice locale din Republica Moldova, un parteneriat de înfrăţire între raioanele din Moldova şi judeţele din România, după principiul un judeţ-un raion, toţi preşedinţii de raioane din Republica Moldova au fost în România şi vreau să vă spun că erau extrem de bucuroşi că se iniţiază acest parteneriat, ulterior am realizat înfrăţiri între toate comunele din judeţul Constanţa şi comune din raionul Chişinău din Republica Moldova şi, de asemenea, o relaţie de înfrăţire între judeţul Constanţa şi judeţul Chişinău. Apoi, am constatat atunci un orizont de aşteptare şi de încredere în reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din România, am primit şi sprijinul Ministerului Afacerilor de Externe din România şi, de asemenea, ministerului corespunzător din Republica Moldova, am citit cu atenţie proiectul de lege prezentat nouă şi cred că nu excede cadrul legal existent, în sensul că sunt invitate cele două guverne să iniţieze un memorandum prin care să se sprijine realizarea de relaţii de înfrăţire între unităţi administrativ-teritoriale din cele două state şi, de asemenea, se stabileşte nu neapărat o normă obligatorie, ci nu se face altceva decât să se repete norma juridică care este în Legea nr.215, prin care autorităţile publice locale din România au dreptul să iniţieze relaţii de înfrăţire cu structuri similare din alte state, dar cred că am putea să atragem la acest efort şi structurile asociative din România, astfel încât să sprijine efortul de înfrăţire între structurile administraţiei publice locale din Republica Moldova şi din România.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine o astfel de iniţiativă legislativă şi cred că este momentul ca într-un parteneriat real, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi structurile asociative să iniţieze astfel de programe.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

V-aş ruga, domnul deputat Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

O problemă de procedură, domnule preşedinte.

Ascultând argumentele cât se poate de pertinente ale colegilor noştri care au vrut să intervină la dezbaterile generale, uitându-mă şi la faptul că avem în faţă un raport de respingere, motivat în primul rând de elemente de natură tehnico-legislativă şi de importanţa momentului de reglementare, pe de altă parte, punându-mi întrebarea de ce oare pe fond Comisia pentru politică externă nu a fost sesizată cu această iniţiativă....

O voce din sală:

A fost!

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

A fost? v-aş propune dacă, ştiu eu, domnul preşedinte al comisiei are bunăvoinţa să mă asculte, să propun retrimiterea la comisie şi întocmirea unui raport suplimentar, considerând că orice soluţie în favoarea apropierii relaţiilor între România şi Republica Moldova este mult mai bună decât respingerea unui asemenea memorandum.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă dau dumneavoastră cuvântul, doamna Leonida Lari va încheia.

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vorbesc ca şi locuitor al judeţului Iaşi, care se află la graniţa cu Republica Moldova, cu fraţii noştri, şi înţeleg pe deplin fondul pe care-l prezintă doamna Leonida lari, locul unde dumneaei ar vrea să atingă acest subiect.

Poate forma aceasta propusă nu este cea mai fericită şi, aşa cum s-au exprimat şi colegii dinaintea mea, am putea să mai lucrăm, prin urmare, dacă s-ar retrimite la comisie eu aş fi de acord, însă aş fi vrut să vin cu o idee nouă.

În afară de discutarea despre forme până la urmă fără fond, astăzi avem un fond şi am să vreau să vă invit să vă gândiţi, stimaţi colegi şi colege deputaţi, cam ce am putea să facem noi ca şi parlamentari şi apoi ca reprezentanţi ai comunităţilor din care venim pentru a-i sprijini pe acei oameni, şi am să vin cu un exemplu concret: chiar săptămâna trecută, la iaşi, am încheiat un seminar naţional între tineri din Republica Moldova, de data aceasta ei fiind liberali, şi tineri din România, şi ei liberali, şi am hotărât ca acest proiect să fie un proiect geamăn, astfel încât în luna decembrie eu mă voi deplasa cu o echipă de tineri liberali la Chişinău, şi dacă acest lucru s-ar putea să vă dea o idee în plus, vă invit, pentru că eu consider că fondul pe care-l dorea doamna Lari a fi atins este ca noi să fim cât mai activi şi cât mai mult prezenţi în Republica Moldova.

Dumneaei a propus o formă, eu v-am propus şi altă formă, şi repet, susţin ca să retrimitem la comisie, poate găsim o formulare mai fericită, ca să nu spunem un "nu", pentru că până la urmă, în fond, nu putem obliga un alt Guvern să încheie ceva cu noi.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, este de bun simţ să susţinem încheierea unor acorduri cu statele vecine, cu atât mai mult cu Republica Moldova însă, aşa cum se vede şi din..., eu ca jurist vorbesc acum, cred că este contraproductiv, dacă n-ar fi neconstituţional, să obligăm printr-o lege pe cineva să se asocieze sau să se înfrăţească cu altcineva. de aceea cred că, văzând şi avizul Consiliului legislativ, care spune negru pe alb faptul că este neconstituţională legea, cred că trebuie respinsă.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat, fiind deputat independent aţi vorbit în nume personal.

Dacă nu mai sunt ...

Vă rog, domnul deputat Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

N-aş fi luat cuvântul dacă nu s-ar fi propus aici atât de ferm respingerea proiectului, pentru că înţelesesem că a luat o turnură pozitivă dezbaterea asupra acesteia.

Sigur că noi, dacă analizăm strict juridic, strict formal, putem să categorisim proiectul acesta uşor naiv, pornit numai din inimă, dar fără pragmatismul politicianului.

Au vorbit aici foarte bine doi colegi de-ai mei din PSD care au adus în discuţie valenţele europene ale unei soluţii pe care noi suntem obligaţi să o adoptăm ca putere legiuitoare, ca putere politică. Dacă noi tot vom vorbi doar lamentându-ne atunci când abordăm subiectul despre Republica Moldova, dacă vom spune că noi avem toate bunele intenţii, dar nu-l vor ceilalţi, atunci nu vom face nimic, nu vom face nici un pas.

Haideţi să privim din punct de vedere european, din punct de vedere al unor aspiraţii comune care să ne regăsească în final, acolo, ambele maluri ale Prutului, dar până atunci să vedem ce putem face totuşi, legislativ, cu această propunere.

S-a spus aici că o obligaţie de rezultat este imposibilă şi, într-adevăr, este neconstituţională dar pentru că suntem jurişti, şi fac apel la cel care a luat cuvântul înaintea mea să-şi amintească şi dânsul acest lucru, dacă vorbim de o obligaţie de diligenţă, de o obligaţie care să recomande Guvernului şi autorităţilor locale să facă eforturi în stilul legalităţii internaţionale, în stilul principiilor internaţionale ca să realizeze astfel de înfrăţiri, atunci lucrurile sunt plauzibile şi sunt absolut compatibile cu Constituţia şi cu principiile relaţiilor internaţionale.

Deci, cu această propunere concretă de a se transforma obligaţia de rezultat, atât pentru Guvern, cât şi pentru autorităţile locale, într-o normă de diligenţă, într-o normă de recomandare care să fie apoi completată, eventual, şi cu alte prevederi care să dea mai mult sens şi mai multă angajare, cred că se poate depăşi acest moment.

Dacă noi lăsăm această lege pentru luni, ca să fie respinsă sau să cadă sub incidenţa adoptării tacite a propunerii de respingere, facem o mare greşeală.

Vă propun să susţinem ceea ce s-a propus aici, trimiterea la comisie, şi comisia până luni să vină cu o propunere de reformulare a legii şi cred că şi distinsa noastră colegă va înţelege acest lucru şi va adăuga sufletul ei mare şi o doză de pragmatism pentru a găsi, împreună cu juriştii de acolo, o soluţie bună.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

E o problemă, domnule deputat. Adoptarea tacită înseamnă adoptarea proiectului de lege, nu a propunerii comisiei. Nici o propunere a comisiei nu se adoptă tacit. E o problemă de drept constituţional.

Vă rog, domnule Marton.

Iertaţi-mă, voiam să mai adaug o frază colegială, aceasta pentru că sub preşedinţia dumneavoastră s-a votat textul privind aprobarea tacită.

Vă rog, domnule.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Textul aprobării tacite s-a votat cu votul majorităţii de două treimi a Camerei Deputaţilor şi Senatului, dacă-mi permiteţi să fac această remarcă. În această majoritate de două treimi au fost prezente multe partide, prezente şi actualmente în sală.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ietaţi-mă, domnul Marton Arpad, intervin tot colegial, atunci amândoi am făcut parte din minoritate.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este adevărat.

Trebuie să vă spun că noi credem şi suntem convinşi că relaţiile de prietenie între judeţele de pe cele două maluri sunt o soluţie politică de dorit. Eu cred, totodată, că această soluţie, şi ca mesaj, se poate realiza foarte uşor pentru că în fiecare judeţ din judeţele din România avem o majoritate de consiliu judeţean compusă din aceste partide care stau astăzi aici în sala de şedinţă şi care susţin această idee, şi ei, ca o soluţie politică, pot să însărcineze conducerea consiliului judeţean să ducă tratative pentru realizarea acestor înfrăţiri între judeţe şi ăsta ar fi, într-adevăr, un mesaj politic.

Dacă, chiar prin aprobare tacită, ar trece prin Cameră o lege care spune ce să facă Guvernul unui alt stat, acesta este un alt mesaj politic, poate nefericit.

Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă la Chişinău s-ar adopta o lege în care să se spună ce să facă Guvernul nostru. Poate să interzică înfrăţirea, de exemplu, între aceste două judeţe.

Ca atare, şi eu cred că ar fi bună această idee de salvare a situaţiei, deşi trebuie să menţionez că, din păcate, iniţiatorii acestei legi au obiceiul de a încerca să soluţioneze ceva în forma cea mai nefericită. Să fie retrimisă la comisie, dar cu un termen. Deci, înaintea datei de 17 să se vină cu o soluţie prin care o lege de rezultat obligatoriu să aibă un caracter mai mult de declaraţie politică sau susţinere, mă rog, s-o găsească cei mai vizaţi decât mine, în problemele de politică externă.

Şi, atunci, susţin retrimiterea la comisie, dar cu o observaţie: să le dăm un termen util, în care să vină cu un raport, şi raportul acela, de modificare a acestui proiect, să-l votăm înaintea datei de 17 noiembrie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu.

Un minut, pe o problemă de tehnică legislativă, domnul Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, ştiţi că v-am admirat întotdeauna rigoarea ştiinţifică şi elocinţa. Îmi pare rău că n-am fost înţeles. Este evident că aprobarea tacită viza proiectul iniţial.

Eu am spus că, dacă lăsăm să curgă proiectul, propunerea, aşa cum curge acum fie va fi respinsă la votul final luni, fie va fi aprobată prin aprobare tacită. Iar aprobarea tacită poartă ameninţarea neconstituţionalităţii.

De aceea am spus să nu ajungem la acel moment al aprobării tacite, sau să fie respins proiectul, ci să-l trimitem comisiei, pentru a-l reface, pentru a da un text constituţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule Dorneanu, vă mulţumesc.

Într-adevăr, am profitat de o anume exprimare a dumneavostră, pentru a şarja, nu persoana dumneavostră, ci această idee a aprobării tacite.

Suntem la fază de dezbateri generale.

Vă rog, domnule deputat. Dar scurt; un minut numai, pentru că aţi mai intervenit.

Domnul Petre Ungureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am preluat şi ideea domnului Dorneanu şi cred că dacă nu admiteţi ideea mea, că proiectul ar trebui respins pentru neconstituţionalitate şi pentru argumentele expuse până acum, eu cred că, dacă-l trimiteţi la comisie, soluţia ar fi - deşi nu sunt expert în Dreptul internaţional -, cred că soluţia la comisie ar fi reformularea, în sensul că noi - dacă nu vrem să devenim ridicoli - nu putem interzice înfrăţirea. Este singurul lucru strict juridic pe care-l putem face, dacă vrem să ne scărpinăm cu mâna dreaptă la urechea stângă.

Deci, putem spune că nu putem interzice, dar nu-i putem obliga.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Este un punct de vedere care demonstrează că discuţii pot să existe.

Domnul Corlăţean; tot un minut, vă rog.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Două chestiuni.

În primul rând, la prima discuţie pe proiectul iniţial, Comisia pentru politică externă fusese sesizată. Am avut discuţia pentru aviz. După relansarea proiectului de lege, am constatat Comisia pentru politică externă a fost ocolită. Deci acesta era primul punct. Comisia pentru politică externă trebuie să-şi dea avizul.

Doi: atenţie, aici, noi am încercat şi s-a încercat evitarea unei obligaţii de rezultat şi a unei norme imperative vizavi de Guvernul român şi de un subiect de drept internaţional străin - Guvernul moldovean. Să încheiaţi, până în 2006, un acord de înfrăţire.

Nu; formula de text deja este un pas înainte. Este vorba de solicitarea - şi e o solicitare politică din partea Parlamentului - către Guvernul României, atât, să iniţieze încheierea unui acord, dacă se poate, încheiere, până în 2006.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Leonida Lari, în încheierea dezbaterilor generale. Sau, nu, în încheiere, îmi permit să-mi expun şi eu punctul de vedere.

Vă rog.

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Anume de aceea că am fost pragmatică, atunci când Statul Român a recunoscut independenţa Republicii Moldova, am cerut audienţă la domnul Ion Iliescu şi am întrebat: de ce se recunoaşte un stat în stat?, pentru că se vor crea probleme extraordinar de mari. Orice preşedinte de colhoz sau de sovhoz va dori să fie preşedinte de aşa-zis "stat" - Republica Moldova. Aşa s-a şi întâmplat.

Dacă, în anul de graţie oferit nouă, românilor din Basarabia, - '89, am obţinut acele mari victorii, şi limba română - limbă de stat, şi grafia latină, şi tricolor, şi istoria românilor, şi eram majoritari, românii ăia, care doreau Unirea, erau majoritari în Parlamentul Republicii Moldova, după aceea, revigorându-se de urgenţă statul imperial rus, toate aceste victorii s-au dus pe apa sâmbetei.

S-au pierdut două momente prielnice ca România să facă reunificarea Ţării: momentul '90, când s-au deschis hotarele, acestea nu mai erau între U.R.S.S. şi România; erau între România şi Republica Moldova, şi alt moment - momentul puciului, când Rusiei nu-i păsa ce se întâmplă prin alte părţi, prin alte zone, pentru că ardea focul la dânşii în casă. Două momente, două trenuri le-am pierdut.

Anume, de aceea că sunt pragmatică, i-am spus domnului Iliescu: măcar tratat nu faceţi între România şi Republica Moldova, că orice tratat înseamnă o legătură pe zeci de ani. "... ştiţi ... orice tratat are neprevăzutul lui." Zic, iată, de exemplu, R.F.G. cu R.D.G. n-au făcut nici un tratat, au făcut acorduri economice.

Aşa că, domnului de la comisie pot să-i spun următoarele, în mod pragmatic, deşi eu nu sunt jurist: deocamdată, România nu are Tratat cu Republica Moldova. Aşa că orice acord poate să-l facă. Şi, precum ştim, sunt nişte relaţii mai ... blânde de la o vreme. V-am explicat şi de ce: din cauza faptului că se apropie anul 2007, când Uniunea Europeană, se zice că ne primeşte şi pe noi.

Aşa că, nefiind vorba de tratate, nu încălcăm legislaţia; una la mână.

Doi: vreau să vă spun, stimaţi colegi, că oamenii care gândesc şi care suferă cu adevărat - şi din Basarabia, şi din România - şi care sunt fraţi de sânge şi de suflet, deja au făcut aceste înfrăţiri, precum v-a spus colegul dumneavostră. Au făcut înfrăţiri la nivel de primării orăşeneşti, la nivel de primării comunale. Zeci şi sute de oraşe şi comune din România şi din Basarabia sunt deja înfrăţite.

Aşa încât, care-i treaba? Vă spun eu care-i treaba: treaba e că Parlamentul României mereu este în defensivă. Niciodată nu vrea să fie în ofensivă! Dacă vom fi mereu în defensivă, ce obţinem? Ce facem? Cu câţi ani mai înstrăinăm această clipă de graţie pentru poporul român - Reunificarea Ţării?

Şi, ultimul aspect pe care am vrut să-l spun: consider că nu se cere nici o reformulare, pentru că şi Guvernul de la Chişinău v-am spus că vede Guvernul de la Bucureşti cu ochi mai buni. Ar fi bine să votăm acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul preşedinte al comisiei. Vă rog.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc.

Nu ştiu dacă trebuie să iau cuvântul pentru un drept la replică sau pentru a apăra propunerea comisiei.

Dar vreau să vă spun, stimată doamnă deputat, şi vreau să vă spun, stimaţi colegi deputaţi, că problema aceasta are două feluri de abordări: are o abordare de aici, de la tribună, în care mulţi spunem că dorim, vrem să facem, şi mai există şi o altă abordare, stimaţi colegi, pe care eu, personal, o realizez - şi mă adresez şi doamnei, cu tot respectul. Pentru că vreau să vă spun că, împreună cu principele Radu Duda, am organizat manifestări, zic eu fără precedent, cu privire la întărirea relaţiilor dintre judeţul Iaşi, din care fac parte, şi Chişinău.

Vreau să vă spun că pentru prima oară, cred, se desfăşoară întâlniri bilaterale la cel mai înalt nivel - începând cu Preşedintele ţării, continuând cu primul-ministru, la nivel de miniştri de externe -, în Iaşi. Vreau să vă spun că o mare delegaţie de oameni de afaceri din Iaşi şi din zona Moldovei vor pleca în luna martie la Chişinău, pentru chestiuni foarte concrete, pentru începerea posibilităţii investiţiilor în Moldova.

Aşa că, stimaţi colegi deputaţi, decât să veniţi aici şi să spuneţi că vom obliga, sau vom cere autorităţilor locale să facă memorandumuri, vă recomand dumneavostră, tuturor, să mergeţi în localităţile din care faceţi parte, în judeţele care v-au ales şi faceţi singuri această chestie, pentru că dorim cu toţii autonomie locală. Nu putem să cerem Guvernului să impună autorităţilor locale acest lucru. Nu putem să le cerem celor din Arad să se înfrăţească cu nu ştiu ce zonă din Moldova. Aceste lucruri vin de la sine şi dumneavostră, decât să veniţi aici şi, mă scuzaţi, dar, demagogic, să cereţi acest lucru, cred că aţi avea obligaţia să mergeţi în judeţele care v-au ales şi să faceţi acest lucru. Putem să facem, dacă doriţi, o trecere în revistă anuală sau bianuală, ce am făcut fiecare dintre parlamentari pentru întărirea relaţiilor dintre judeţele din care facem parte şi Moldova, şi nu să dăm o lege declarativă şi împotriva Constituţiei, care să nu ducă la nimic.

Municipiul Iaşi este înfrăţit cu peste 80 de oraşe, cu 80 de unităţi administrative din lume ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, domnule deputat ...

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, dar am vrut să fac nişte precizări care mi se par ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu, vă dau voie şi în continuare să vorbiţi, dar vreau să vă atrag atenţia că vorbiţi în Parlamentul României despre Moldova Românească. Vă rog să continuaţi.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc. Atât am vrut să vă spun şi recomand şi rog toţi parlamentarii să se gândească că acest proiect de lege, această idee poate fi dusă la capăt numai cu munca fiecăruia dintre noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Consider că am încheiat faza dezbaterilor generale.

Ca preşedinte de şedinţă, îmi permit să contabilizez şi să mulţumesc tuturor celor care s-au exprimat în sensul importanţei ce trebuie acordată Moldovei Româneşti şi mijloacelor paşnice de apropiere şi de unificare.

Aţi vorbit cu toţii aproape, ca adevăraţi cetăţeni ai României, ca cetăţeni ai unei Românii europene.

Din punct de vedere strict formal, am primit mai multe, 5 sau 6, propuneri de retrimitere la comisie, pentru a se da textelor o reformulare, dacă vreţi, de tehnică legislativă, propuneri - toate fundamentate.

Din dezbateri, deci, a rezultat necesitatea trimiterii la comisie şi, mai mult decât la oricare alt proiect de lege, a rezultat posibilitatea ca, la comisie, să se rezolve.

Având în vedere această situaţie, vă supun la vot retrimiterea la comisie, evident, cu stabilirea unui termen de redepunere a raportului şi a textului reformulat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Cine se abţine?

Vă mulţumesc.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege este retrimis la comisie.

Domnule preşedinte, să ne consultăm cu privire la dată. Având în vedere că termenul de adoptare tacită este 17 noiembrie, v-aş propune ca raportul să fie făcut până joi, 10 noiembrie.

Sunteţi de acord?

Domnul Relu Fenechiu (din sală):

Da.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este un termen rezonabil. Mai fixez comisiei obligaţia de a consulta pe toţi deputaţii care astăzi au fundamentat cererea de retrimitere la comisie şi de a invita iniţiatorii pentru a participa la aceste discuţii.

Suspendăm 10 minute, după care reluăm dezbaterile.

(Lucrările şedinţei s-au întrerupt la ora 11,15 şi s-au reluat la ora 11,35.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, ca să continuăm dezbaterile.