|
|
Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor): Mulţumesc, doamnă preşedintă. Stimate domnule deputat, În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi să vi se comunice dacă, în cazul în care există propunerea şi, implicit, acceptul autorităţilor judeţene, strămutarea caselor din localităţile afectate grav de inundaţiile din 2005 şi din acest an, se poate face şi pe teritoriul altor judeţe, vă comunicăm următoarele. Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiului autonomiei locale. În acest sens, este de menţionat faptul că autorităţile administraţiei publice locale au dreptul şi capacitatea efectivă de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice. Având în vedere faptul că, potrivit legii, consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, administrează domeniile publice private ale unităţilor administrativ-teritoriale în raza cărora funcţionează, apreciem că materializarea unui deziderat de natura celui exprimat de dumneavoastră este realizabil în temeiul opţiunilor manifestate de autorităţile administraţiei publice locale implicate în asemenea acte decizionale dar, bineînţeles, cu respectarea procedurilor legale, pe care derularea unor astfel de proiecte le implică. În context, trebuie avute în vedere toate aspectele referitoare la eventualele demersuri privind schimbarea categoriei de folosinţă a unor terenuri, precum şi la operarea modificărilor corespunzătoare în planurile urbanistice zonale, în sensul extinderii cu suprafeţele în discuţie a intravilanului localităţilor respective. Într-adevăr, pentru derularea programului de reconstrucţie a locuinţelor afectate de inundaţii, ar trebui să se realizeze nu numai eliberarea amplasamentelor de resturile clădirilor distruse şi definitivarea rezultatelor expertizelor tehnice, astfel încât să poată fi stabilită oportunitatea începerii lucrărilor în anumite zone, ci şi asigurarea măsurătorilor necesare pentru afectarea noilor terenuri, în ipoteza strămutării amplasamentelor scopului de referinţă în reconstrucţia locuinţelor distruse. În vederea clarificării tuturor implicaţiilor tehnice pe care materializarea soluţiilor în discuţie le-ar genera, considerăm oportună solicitarea punctului de vedere al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, instituţie căreia îi revin atribuţii cu privire la derularea programului privind reconstrucţia locuinţelor afectate de calamităţile naturale. Evidenţiem, însă, faptul că asigurarea amplasamentelor pentru noile construcţii poate fi realizată de către autorităţile administraţiei publice locale doar cu respectarea deplină a dreptului de proprietate al persoanelor fizice. De asemenea, apreciem că, la identificarea soluţiilor referitoare la noile amplasamente, trebuie avut în vedere, de către autorităţile administraţiei publice locale, şi faptul că procesul de retrocedare a imobilelor nu este finalizat, precum şi necesitatea asigurării existenţei unui echilibru între interesul general al comunităţilor deţinătoare şi interesul particular al persoanelor afectate de inundaţii. Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei): Mulţumesc frumos, doamna preşedintă. Propunerea legislativă privind înlocuirea tichetelor de masă cu contravaloarea lor prin virament pe carduri de masă, iniţiată de domnul deputat Petru Călian şi de doamna deputat Cornelia Ardelean, propune instituirea unui sistem prin care personalul încadrat, prin încheierea unui contract individual de muncă să beneficieze de o alocaţie individuală de hrană, înlocuindu-se tichetele actuale de masă cu contravaloarea lor, prin plata electronică sub forma cardurilor de masă şi, în consecinţă, abrogarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. Aşa cum s-a precizat şi cu ocazia dezbaterilor asupra acestei propuneri legislative în cadrul comisiilor Senatului, pe parcursul a trei şedinţe ale comisiei, la care a fost prezent şi domnul deputat Petru Călian, propunerea suportă trei observaţii. În primul rând, înlocuirea tichetelor de masă cu un card special emis de o unitate bancară nu este posibilă în prezent întrucât, având în vedere numărul de salariaţi, beneficiari de tichete de masă, un număr de circa 1,9 milioane, precum şi dispersia lor teritorială, apreciem că majoritatea magazinelor sau unităţilor de alimentaţie publică din anumite zone, unde salariaţii pot utiliza astfel de carduri nu sunt dotate cu cititoare de carduri. Acest fapt poate conduce la situaţia în care salariaţii să nu poată beneficia de alocaţia individuală de hrană. De asemenea, acceptarea propunerii ar anula stimularea organizării de cantine restaurant sau bufete de către angajatori, în calitate de unităţi emitente pentru salariaţii proprii, posibilitate prevăzută de Legea 142/1998 şi utilizată în prezent. Motivaţia din expunerea de motive, potrivit căreia iniţiativa legislativă va conduce la măturarea obstacolelor birocratice existente în prezent în modul de repartizare şi de decontare a tichetelor de masă, respectiv a comisioanelor plătite atât de angajator cât şi de agenţii economici ce decontează aceste tichete este neîntemeiată, întrucât întregul sistem al tichetelor de masă se bazează, potrivit Legii nr. 142/1998, pe contracte comerciale de prestări servicii, încheiate între angajatori şi unităţile emitente autorizate, respectiv între unităţile emitente autorizate şi unităţile de alimentaţie publică afiliate sistemului, iar decontarea valorii lor între persoane juridice se efectuează prin intermediul unităţilor bancare. Evidenţele şi situaţiile obligatorii proprii sistemului tichetelor de masă impuse angajatorilor care acordă tichete de masă au generat şi generează locuri de muncă. Suplimentar, în şedinţa din 6 iunie 2006, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a prezentat o listă a ţărilor în care funcţionează sistemul tichetelor de masă - şi este vorba, în Uniunea Europeană de 20 de asemenea state - lista unităţilor emitente autorizate, potrivit legii, de către Ministerul Finanţelor Publice, preţurile medii ale imprimatului, reprezentând tichetul de masă practicate de unităţile emitente autorizate în relaţia contractuală cu angajatorii şi comisionul perceput de către unităţile emitente autorizate în relaţia contractuală cu unităţile de alimentaţie publică. În cadrul aceleiaşi şedinţe a comisiei, reprezentanţii ministerului au precizat că unităţile emitente autorizate cuprind în preţul imprimatelor pe care-l percep în relaţia contractuală cu angajatorii şi costul imprimatului şi, respectiv, a elementelor de securitate care să-i confere acestuia siguranţă în circulaţie. Tichetele de masă nu sunt salarii şi nu trebuie încurajată confuzia între tichetele de masă şi salariu, care reprezintă un drept exprimat în bani. În concluzie, apreciem că sistemul acordării alocaţiei individuale de hrană sub forma tichetelor de masă şi conceptul de tichet de masă, pe suport de hârtie, ca element de securitate, care să confere siguranţă în circulaţie, se utilizează, în prezent, în peste 20 de state ale Uniunii Europene. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc. Doamna preşedintă, Domnule ministru secretar de stat, Ţin să vă mulţumesc. În sfârşit, vă faceţi apariţia în faţa unor reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor. Mă mir că nu aţi reuşit să vă faceţi timp să veniţi, aşa cum este regulamentar, la Senat, în cadrul Comisiei de muncă, comisie în care s-a dezbătut acest proiect de lege nu de trei ori, domnule secretar de stat, sunteţi dezinformat încă de la început, ci doar de două ori. Dumneavoastră, prin bunăvoinţa dumneavoastră, aţi trimis două persoane care erau şefi de servicii să-mi ofere două răspunsuri, cel puţin imprecise, dacă nu mincinoase. Ceea ce dumneavoastră, astăzi, aţi făcut, n-aţi făcut nimic. De fapt, aţi preluat ce v-au dat şefii de servicii şi mi le-aţi recitit încă o dată. Vreau să vă spun că birocraţia există, vă invit, domnule ministru secretar de stat, să mergeţi pe şoseaua de centură a Bucureştiului cu zece tichete de masă şi vă veţi bucura de servicii pe care nu le nominalizez aici, din partea unor persoane care au locul de muncă pe centura Bucureştiului. Este inadmisibil ca să primesc răspunsuri evazive şi dumneavoastră, împreună cu ministerul, în loc să apăraţi interesul cetăţeanului, apăraţi interesele unor grupuri de interese şi, în special, apăraţi interesele celor opt firme care tipăresc şi care decontează aceste tichete de masă. Este o minciună faptul că nu se percep comisioane. Se percep comisioane, nu se plăteşte doar tipărirea acelor tichete de masă. Per total, domnule ministru secretar de stat, comisioanele sunt undeva între 12 şi 14 %, lucru pe care eu vi-l pot dovedi cu acte în regulă. Şefii dumneavoastră de serviciu n-au fost în măsură nici măcar să vină cu o dovadă şi au dezinformat şi atunci, spunând că maximum procentual la comisioane este de 5 - 6 %. Repet, o dezinformare crasă. Dacă dumneavoastră şi ministerul pe care-l conduceţi nu aveţi interesul să eliminăm aceste bariere birocratice, de asemenea, să eliminăm comisioanele grase şi vă spun aici un lucru, nu ştiu dacă ştiţi sau nu, dar profitul obţinut de firmele care produc şi decontează tichetele de masă pe un an de zile este de 100 de milioane de euro. Nu putem discuta, domnule ministru, în baza abrogării acestei legi, neapărat, de desfiinţarea acelor cantine ale săracilor. Ele ar trebui să se autodesfiinţeze în mod natural, nu în baza abrogării unor legi. Ele mai pot funcţiona şi se va putea lua masa acolo cu un card specializat, un card personalizat, intitulat "masa", tocmai pentru a ne îndepărta puţin de sărăcia în care ne aflăm sau măcar să încercăm să o mascăm dacă nu reuşim să o îndepărtăm. În privinţa cititorilor cardurilor sunteţi, iarăşi, dezinformat şi fac precizarea, domnule ministru secretar de stat, că, în afară de cei 1,9 de salariaţi care beneficială de tichete de masă, sunt aproape 3 milioane de salariaţi care-şi încasează salariile pe carduri. Vă întreb atunci, cei care încasează salariile pe carduri, domnule ministru secretar de stat, şi nu au cititoare de carduri acolo, în localităţile rurale, unde dumneavoastră aţi făcut referire, ce se va întâmpla. Uitaţi de concurenţă, uitaţi de economia de piaţă. Economia de piaţă este în măsură să regleze această problemă şi comercianţii, care au interesul să îşi crească cifra de afaceri, vor putea apela la un cititor de card care are o valoare total nesemnificativă sau, poate, până la urmă ele se vor putea oferi chiar gratis din partea băncilor. Fac menţiunea că, în varianta cardurilor personalizate de masă, comisionul este de până la 1 %. Gândiţi-vă, domnule ministru, şi faceţi o socoteală matematică, dacă nu, întrebaţi-vă şefii de serviciu cât înseamnă 12 % minus 1 %. Înseamnă o reducere a comisioanelor de 11 %. Reflectat în preţul alimentelor pe care-l plătesc eu şi dumneavoastră şi toţi ceilalţi, înseamnă că ne putem gândi la o reducere de preţ per total, la alimente, cu 5 %. Nu doriţi, este problema dumneavoastră. Eu doresc în continuare şi vă avertizez încă de pe acum, domnule ministru secretar de stat, să fiţi prezent la dezbateri în Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor atunci când vom dezbate acest proiect de lege. În caz contrar, refuz şi voi protesta astfel încât dumneavoastră să fiţi demis în situaţia în care răspundeţi direct şi veţi fi delegat să susţineţi din partea Guvernului sau să respingeţi proiectul meu de lege. Vă mulţumesc.
|
|
