Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm în ordinea de zi. Înainte de acest lucru, vă rog domnule deputat.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi este "Ziua internaţională de luptă împotriva consumului şi traficului ilicit de droguri", motiv pentru care aş vrea să prezint în faţa dumneavoastră o scurtă declaraţie.

În 1987, Adunarea Generală a ONU a decis să marcheze ziua de 26 iunie ca Zi internaţională împotriva abuzului de droguri şi a traficului ilicit, ca semn al deciziei de a spori eforturile şi cooperarea în vederea creării unei societăţi internaţionale în care să nu existe abuz de droguri. Această hotărâre a fost luată pe 7 decembrie 1987, conform Rezoluţiei 42/112, în urma unei recomandări a Conferinţei Internaţionale asupra Abuzului de Droguri şi a Traficului Ilicit din 1987 care, pe 26 iunie, a adoptat Liniile Generale Multidisciplinare ale activităţilor viitoare în domeniul controlului abuzului de droguri.

Doamnelor şi domnilor,

Aşa cum am mai declarat şi cu alte ocazii, consumul de droguri nu ţine cont de clasa socială, de religie sau oricare alte considerente socio-demografice, ci este o problemă a întregii omeniri care necesită un efort comun de soluţionare.

Pentru a exemplifica, doresc să vă aduc la cunoştinţă portretul victimei consumului de droguri, portret făcut public de însuşi reprezentantul Departamentului Reitox şi Cooperare Internaţională al Observatorului European de Droguri şi Toxicomanii, Sandrine Sleiman. Domnia sa declara la sfârşitul anului trecut într-o conferinţă de presă că: "în Europa, victima sigură a unei doze letale este de regulă o persoană cu vârsta cuprinsă între 35 şi 39 de ani şi cu antecedente bogate de probleme legate de consumul de opiacee."

Din păcate, statisticile legate de numărul de decese cauzate de consumul de droguri sunt mai mult decât grăitoare şi arată dimensiunea reală a acestui fenomen. Astfel, rapoartele europene arată că anual, între 10.000 şi 20.000 de persoane mor din cauza consumului de droguri, în special opiacee. Principalele cauze ale deceselor sunt supradozele, bolile infecţioase ca urmare a folosirii seringilor nesterile, traumatismele şi sinuciderile. Deşi specialiştii susţin că a crescut numărul de persoane care cer tratament, tot în creştere este şi numărul deceselor din cauza consumului de droguri.

Statisticile europene mai arată că, pe primul loc în topul drogurilor cele mai consumate, este cannabisul. 78 de milioane de europeni au consumat, măcar o dată în viaţă, cannabis. Cocaina este pe locul al doilea. 14,5 milioane de europeni au încercat cel puţin o dată cocaină. 4 milioane au consumat în ultimul an, iar 3 milioane au vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani. Amfetamina este pe locul al treilea, cu 12,5 milioane de oameni care au consumat cel puţin o dată în viaţă. Între 1,5-2 milioane au consumat în ultima lună.

Raportul naţional privind situaţia drogurilor pe 2011, prezentat de către directorul Agenţiei Naţionale Antidrog la sfârşitul anului trecut, arată faptul că şi în România consumul de droguri în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani este în creştere, inclusiv la consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive - etnobotanice, manifestându-se o creştere a consumului de la 1,7% în 2007 la 4,3% în 2010. Din datele prezentate de Agenţia Naţională Antidrog rezultă că cel mai consumat drog este cannabisul (1,6%), urmat de ecstasy (0,7%), heroină (0,3 %) şi cocaină (0,3%).

În ceea ce priveşte combaterea consumului de droguri şi problemele asociate consumului de droguri, încă din 2009 am atras atenţia asupra amplorii pe care acest flagel o poate lua, afirmând atunci că legalizarea consumului de droguri uşoare este o greşeală şi, chiar dacă acest lucru s-a realizat în alte ţări europene, experienţa acestora nu este una pozitivă. După cele declarate în septembrie 2009, în luna octombrie a aceluiaşi an am atras atenţia asupra lipsei politicilor eficiente de prevenire în domeniul consumului de droguri, după ce, potrivit AFP, România ocupa ultimul loc în Europa într-un clasament ce viza respectarea normelor preventive, a accesului la îngrijirile medicale şi a drepturilor pacienţilor.

Stimaţi colegi,

Acest fenomen al consumului de droguri este precum o caracatiţă care acaparează toate palierele societăţii, şi care nu ţine cont de clasă socială sau vârstă. Lupta împotriva acestui flagel nu este numai lupta mea, sau a noastră, ci ar trebui să fie a întregii societăţi, este o luptă care are un început, dar nu şi un sfârşit.

Acesta este motivul, distinşi colegi, pentru care astăzi de la această tribună am simţit nevoia să aduc în atenţia opiniei publice, sper şi în numele dumneavoastră, preocuparea noastră pentru găsirea de soluţii care să încerce să rezolve o parte din complexa problematică a drogurilor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult pentru această intervenţie.