|
|
Domnul Kiraly András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice): Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Urmare a întrebării formulate de doamna deputat, Ministerul Educaţiei formulează următorul răspuns. Importanţa dezvoltării la absolvenţii învăţământului obligatoriu a competenţelor digitale necesare pentru a face faţă în societatea de astăzi, cu oportunităţile şi riscurile aferente este relevată de documente de referinţă ale Comisiei Europene, Cadrul european al competenţelor-cheie, cât şi de documente naţionale, documentul de politici privind revizuirea şi actualizarea curriculumului naţional, planul-cadru de învăţământ pentru nivelul gimnazial şi liceal. Noul plan-cadru alături de noile programe şcolare pentru gimnaziu au la bază o construcţie curriculară care dezvoltă competenţele-cheie specifice unui profil de formare clar definit. Acest profil include ca ţintă explicită dezvoltarea competenţelor digitale. În mod specific, s-a urmărit ca absolventul de gimnaziu să poată utiliza dispozitive şi aplicaţii digitale în mod critic şi securizant şi să fie capabil să dezvolte conţinutul digital din multimedia. De asemenea, absolventul de gimnaziu cunoaşte şi respectă norme şi reguli privind utilizarea şi dezvoltarea de conţinut virtual şi participarea în condiţii de siguranţă în reţele virtuale semnificative pentru viaţa personală, socială şi profesională. În vederea diminuării efectelor negative ale Internetului şi instruirea tuturor partenerilor educaţionali în acest sens a fost vizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului încă din anul 2008 un set de mijloace e-learning numit "Tineri în siguranţă pe Internet". În scopul prevenirii violenţei în mediul virtual, în 2009 a fost implementat oficial proiectul Sigur.info al Programului Safer Internet Plus al Comisiei Europene. Ziua Siguranţei pe Internet în 2014 a oferit comunităţii educaţionale româneşti ocazia lansării Ghidului utilizării în siguranţă a Internetului, o apariţie mult aşteptată, după aproximativ 4 ani de activitate şi de elaborare. Ulterior apariţiei acestui ghid, Ministerul Educaţiei, de comun acord cu Organizaţia "Salvaţi copiii" a stabilit o strategie de promovare şi aplicare a acestuia în activitatea educativă desfăşurată cu elevii, pornind de la nivelul de coordonare a acestei activităţi pe plan judeţean. În acest context, Ghidul utilizării în siguranţă a Internetului, apreciat încă de la apariţie ca un instrument foarte util dascălilor, elevilor şi părinţilor care doresc să-şi însuşească noţiunile de utilizare sigură şi responsabilă a noilor tehnologii şi să-i protejeze pe copii, poate fi considerat ca principală referinţă bibliografică în parcurgerea tematicii specifice care va fi revizuită în noul curriculum şi, implicit, în dezvoltarea competenţelor aferente. Orizontul de timp pentru aceste schimbări curriculare este legat de anul şcolar 2016-2017. În elaborarea curriculumului corespunzător se va avea în vedere cuprinderea unor teme care vizează dezvoltarea competenţelor de informare şi comunicare la elevi, profesori şi indirect la părinţi în ceea ce priveşte securitatea cibernetică, respectiv pericolele şi riscurile existente pe Internet şi siguranţa online a copiilor şi tinerilor. Programele şcolare pentru învăţământul gimnazial la disciplina Informatica şi TIC vor fi elaborate în perioada iunie-decembrie 2016. Pentru ca noua programă să includă şi aspecte referitoare la domeniul securitate cibernetică, vom sprijini organizarea unor întruniri între specialişti în acest domeniu şi membrii grupului de lucru. În acest fel, va fi posibilă includerea în programe a unor competenţe şi activităţi de învăţare relevante pentru identificarea, analiza şi reacţia la evenimente cibernetice, această disciplină contribuind semnificativ la creşterea nivelului de conştientizare a riscurilor în această arie încă de la grupa de vârstă 10-14 ani. Vă asigurăm că vă vom ţine la curent cu aceste activităţi şi cu speranţa că veţi dori să vă implicaţi direct unde şi când consideraţi potrivit.
|
|
|
|
|
Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule secretar de stat, vă mulţumesc foarte mult pentru acest răspuns şi vă rog să-i transmiteţi domnului ministru nu numai că-i mulţumesc, dar că realmente apreciez răspunsul transmis, inclusiv în scris, pentru că a răspuns extrem de profesionist, deschis sugestiei mele de a introduce în programa şcolară şi elemente de securitate cibernetică şi mai ales vreau să-i transmiteţi domnului ministru că-i mulţumesc pentru răspunsul acordat cu o mare celeritate, răspunzând practic întrebării mele privind oportunitatea introducerii în programa şcolară a elementelor de securitate cibernetică la disciplina Informatică şi Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Vreau să spun şi de la tribuna Camerei Deputaţilor că apreciez în mod deosebit preocuparea ministerului pentru acest domeniu de interes, care nu trebuie, din punctul meu de vedere, să lipsească din educaţia tinerilor şi mă bucură, domnule secretar de stat, şi vă rog să transmiteţi conducerii ministerului, mă bucură faptul că aţi recunoscut şi aţi apreciat utilitatea demersului meu. Aşa cum am mai afirmat de nenumărate ori, într-o problemă atât de sensibilă cum este securitatea cibernetică, consider că este nevoie complementar cu măsurile legislative şi de politici de educaţie adresate populaţiei utilizatoare de servicii din domeniul ciberneticii, pentru ca fiecare dintre noi să înţeleagă cât mai de timpuriu ce înseamnă utilizarea sigură a Internetului şi a echipamentelor de calcul, precum şi pericolele la care ne expunem în mediul cibernetic. Cred că este necesar ca elevii să înveţe cum să evite accesarea unor adrese de Internet suspecte şi să nu divulge date personale, precum şi să-şi protejeze comunicarea online de la un e-mail la reţele sociale şi mă bucur că şi dumneavoastră sunteţi de aceeaşi părere. Mai mult, vreau să vă mulţumesc pentru sprijinul dumneavoastră în organizarea de întâlniri între specialiştii în domeniu şi membrii grupului de lucru responsabil cu elaborarea programei în perioada iunie-decembrie 2016 şi vreau să vă spun că mă onorează propunerea dumneavoastră de a face parte din acest grup de lucru şi răspund cu mare drag şi aştept invitaţia la prima întâlnire a acestui grup de lucru. Vă asigur că voi participa cu toată implicarea la aceste întâlniri şi sper ca securitatea cibernetică să-şi găsească cât mai curând loc în programa şcolară, pentru că este un domeniu de maximă importanţă. Încă o dată vă mulţumesc şi, aşa cum am spus, contaţi pe implicarea mea serioasă şi profesionistă şi aştept invitaţia la prima întâlnire a grupului de lucru. Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Ilie Dan Barna (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene): Bună ziua! Stimată doamnă deputat, urmare întrebării dumneavoastră nr.9925A din 2016, având ca obiect intervenţii integrate şi multidisciplinare pentru ca impactul pe unităţile vulnerabile să fie maximizat, vă comunicăm următoarele: POCU, Programul operaţional pe capital uman stabileşte priorităţile de investiţii, obiectivele şi acţiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând investiţiile realizate prin Fondul social european în perioada 2007-2013 şi contribuind la atingerea obiectivului general 2014-2020, acela de a reduce disparităţile de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene. Axa prioritară IV, cea de interes relativ la întrebarea dumneavoastră, "Incluziunea socială şi combaterea sărăciei", prezintă o natură specifică a intervenţiilor prevăzute care se orientează, pe de o parte, către cadrul general prin implementarea strategiilor la nivel naţional şi, pe de altă parte, către specificul de la nivel local, în funcţie de nevoile comunităţilor şi grupurilor sprijinite. În concordanţă cu recomandările specifice de ţară pe 2014 privind reducerea sărăciei, precum şi cu strategiile relevante din domeniile vizate şi prevederile acordului de parteneriat 2014-2020, intervenţiile din cadrul priorităţii de investiţii 9.II., Integrarea socio-economică a comunităţilor marginalizate, cum ar fi romii, îşi propun atingerea a patru obiective specifice; pe de o parte, reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate, în care există populaţie aparţinând minorităţii roma, prin implementarea de măsuri integrante; pe de altă parte, reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate non-roma, prin implementarea de măsuri integrate; de asemenea, îmbunătăţirea alfabetizării digitale a populaţiei din comunităţile dezavantajate prin susţinerea procesului de formare în cadrul reţelei PAPI e-incluziune - se referă la Internet în mediul rural; reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale, medicale, socio-profesionale, formare profesională adecvate nevoilor specifice în vederea integrării socio-profesionale. În contextul obiectivelor specifice, Obiectivul specific 4.1, reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate în care există populaţie aparţinând minorităţilor roma acele comunităţi în care populaţia aparţinând minorităţii roma, reprezintă minimum 10% din totalul populaţiei la nivelul comunităţii, aceasta este condiţia limită, adică pentru acest tip de finanţare 10% este cerinţa minimă pentru existenţa unei populaţii roma, prin implementarea de măsuri integrate şi Obiectivul specific 4.2, reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate non-roma, prin implementarea de măsuri integrate. Comunităţile marginalizate sunt cele caracterizate prin poziţia socială periferică de izolare a indivizilor şi a grupurilor, cu acces limitat la resursele economice şi educaţionale şi comunicaţionale ale colectivităţii, manifestate prin absenţa unui minimum de condiţii sociale de viaţă şi care se confruntă cu una sau cu cumul de privaţiuni sociale. Comunităţile marginalizate pot fi delimitate geografic într-un anumit spaţiu sau pot fi constituite din grupuri şi persoane afectate de aceleaşi probleme. În vederea atingerii obiectivelor specifice 4.1 şi 4.2, despre care am vorbit mai sus, cererile de propuneri de proiecte lansate de Ministerul Fondurilor Europene, respectiv Dezvoltarea locală integrată în comunităţile marginalizate în care există populaţie aparţinând minorităţii roma şi, respectiv, Dezvoltare locală integrată în comunităţile marginalizate, vor finanţa proiecte integrate care vor include în mod obligatoriu activităţi din următoarele tipuri de intervenţii: intervenţii în domeniul educaţiei, învăţământ antepreşcolar, preşcolar, programe şcoală după şcoală şi a doua şansă, intervenţii în domeniul ocupării forţei de muncă, ucenicie, stagii, subvenţionare de locuri de muncă, formare anteprenoriat etc., intervenţii în domeniul dezvoltării, furnizării de servicii sociale, medicale, medico-sociale, intervenţii în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor de locuit, precum şi intervenţii în domeniul acordării de asistenţă juridică pentru reglementări acte, dacă există nevoi pentru astfel de servicii la nivelul comunităţii sprijinite. Intervenţiile vor fi formulate în baza analizei la nivelul comunităţii marginalizate. Este un lucru nou introdus în aceste două finanţări pentru fundamentarea cererii de finanţare elaborate înainte de depunerea cererii de finanţare cu consultarea membrilor comunităţii vizate şi a autorităţilor locale, constituind baza de referinţă pentru identificarea priorităţilor şi măsurilor ce vor fi incluse în proiect. În acest fel, ghidurile solicitantului încurajează potenţialii solicitanţi să adreseze problemele comunităţii la nivel integrat, inclusiv încurajarea abordărilor inovative în furnizarea serviciilor sociale. În consecinţă, actorii responsabili pentru implementarea acestor măsuri vor fi autorităţile publice locale cu responsabilităţi în domeniu în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă sau ong-uri în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă. Astfel, unităţile administrativ-teritoriale sunt responsabilizate pentru a-şi asuma atât recunoaşterea nevoilor comunităţilor marginalizate aflate pe aria lor de funcţionare, cât şi implementarea măsurilor potrivite pentru rezolvarea situaţiilor identificate. Utilizarea mecanismului competitiv specific acestor două obiective specifice nu exclude abordarea integrată în sprijinul zonelor defavorizate, mai ales că, prin aplicarea criteriilor de eligibilitate şi criteriilor de evaluare din cadrul ghidurilor solicitanţilor menţionate anterior, se va asigura selecţia proiectelor care răspund cel mai bine nevoilor unor astfel de comunităţi, precum şi concentrarea finanţării în cele mai defavorizate zone. În ceea ce priveşte finanţarea de servicii sociale integrate, menţionăm că în completarea măsurilor din cadrul Obiectivelor specifice 4.1 şi 4.2, Programul operaţional cu capital uman va finanţa prin Axa prioritară 4, Obiectivul specific 4.6, printre alte măsuri, sprijin pentru consolidarea reţelei publice de asistenţă socială comunitară prin furnizarea de servicii sociale adaptate nevoilor populaţiei prin asigurarea resurselor umane adecvate, iar Obiectivul specific 4.10 va sprijini consolidarea reţelei de asistenţă medicală comunitară, asistenţi medicali comunitari, prin furnizarea de servicii medicale comunitare adaptate nevoilor populaţiei, inclusiv prin furnizarea de programe de formare adaptate nevoilor acestora. În plus, la acest moment, Ministerul Fondurilor Europene derulează consultări cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în vederea lansării unui apel de proiecte de tip non-competitiv şi pregătirea unui proiect interministerial cu impact la nivel naţional care să abordeze dezvoltarea echipelor comunitare integrate şi a ceea ce ne dorim şi suntem siguri că se va întâmpla, centrelor comunitare integrate medico-socio-educaţionale, care să sprijine persoanele din comunităţile marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială. De asemenea, aceste servicii în comunitate vor beneficia de sprijin complementar în infrastructură asigurată prin Programul operaţional regional, Axa prioritară 8, finanţarea regio, care este cumva mai cunoscută. Nu în ultimul rând, lansările noilor cereri de propuneri de proiecte vor fi în strânsă legătură cu Pachetul naţional antisărăcie al Guvernului României, în vederea rezolvării celor mai dificile probleme ale grupurilor vulnerabile, asigurând sinergia intervenţiilor la nivel naţional. În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimată doamnă deputat, de sprijinul nostru şi totodată vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.
|
|
|
|
|
Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule secretar de stat, eu vă mulţumesc că mi-aţi citit frumos acest document, dar, din nefericire, nu pot să vă transmit, să transmit domnului ministru al fondurilor europene, prin intermediul dumneavoastră, mulţumiri, aşa cum am transmis către ministrul educaţiei. Deşi vă mulţumesc pentru acest răspuns, vă mărturisesc că explicaţiile oferite nu sunt deloc convingătoare, strategiile naţionale din domeniul social, şi anume, incluziune socială, educaţie, sănătate ghidează implementarea fondurilor europene şi îndeplinirea ţintelor stabilite în aceste strategii, vor fi criteriul principal de evaluare a modului de cheltuire a banilor europeni. Cu alte cuvinte, dacă accesăm fonduri europene pentru educaţie, fără a dubla demersul de accesarea integrată a banilor europeni pentru incluziune socială sau pentru sănătate, riscăm ca banii să fie cheltuiţi fără a produce rezultatele dorite, în sensul dezvoltării comunităţilor defavorizate. Dacă vrem o dezvoltare solidă şi armonioasă a comunităţilor defavorizate, atunci este esenţial, domnule secretar de stat, ca abordarea să fie una multi-domeniu, integrată. În aceste condiţii, cred că nu este suficientă enumerarea unor axe de finanţare prin care urmăriţi să finanţaţi proiecte pentru ca "intervenţiile integrate şi multidisciplinare pentru ca impactul pe unităţile vulnerabile să fie maximizate", consider că este nevoie de o implicare mai puternică şi mai serioasă a Ministerului Fondurilor Europene, astfel încât programul să se deruleze fără sincope, iar proiectele eligibile să beneficieze la timp de finanţare. Din păcate, ţinând cont şi de experienţele negative anterioare ale Ministerului Fondurilor Europene, am toate motivele să subliniez că simpla citare a unor proceduri sau expunerea unor mecanisme, aşa cum apar în răspunsul frumos citit de către dumneavoastră şi frumos transmis în scris de către conducerea ministerului dumneavoastră, nu sunt de natură să ne liniştească, pentru că nu oferă un răspuns concret la întrebarea mea. Vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că pe parcursul acestui an, după cum foarte bine ştiţi, România nu a fost capabilă să atragă deloc fonduri europene, gradul de absorbţie rămânând cel pe care l-aţi preluat de la guvernarea PSD. Prin urmare, domnule secretar de stat, vă rog să-i transmiteţi ministrului fondurilor europene că-mi exprim speranţa că Ministerul Fondurilor Europene va trata cu o mai mare responsabilitate şi cu mai mult profesionalism problema pe care v-am supus-o atenţiei în cadrul acestei întrebări şi aş dori să reveniţi cu un răspuns punctual la întrebarea mea, şi nu să-mi enumeraţi axe, proiecte, ci să răspundeţi punctual, concret, cu măsurile necesare. Vă mulţumesc şi folosesc această oportunitate, pentru că suntem înaintea unei zile importante, ziua de mâine, poate, totuşi, îi transmiteţi domnului ministru ca mâine, la ora 15,00, să fie prezent la şedinţa Comisiei pentru afaceri europene, pentru a nu mă forţa şi nu a forţa membrii Comisiei pentru afaceri europene să ţinem o audiere în lipsa ministrului. Mulţumesc.
|
|
