Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

La punctul 2 pe ordinea de zi, în cadrul "Orei Guvernului", avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Situaţia privind propunerile de modificare a Codului fiscal avute în vedere de către Guvern, poziţia Ministerului Finanţelor Publice în privinţa depăşirii deficitului bugetar structural şi a introducerii unei amnistii fiscale."

Din partea Guvernului participă doamna ministru Anca Dana Dragu, ministrul finanţelor publice.

Având în vedere prevederile regulamentare, vă propun următorul desfăşurător: cinci minute pentru prezentarea dezbaterii, cinci minute pentru a se răspunde, trei minute pentru lămuriri suplimentare, iar apoi fiecare grup parlamentar trei minute şi un minut pentru reprezentanţii deputaţilor neafiliaţi.

Dacă sunt observaţii? Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, programul a fost aprobat.

Începem dezbaterile.

Îl invit pe liderul Grupului PNL, domnul deputat Eugen Nicolăescu, pentru prezentarea temei politice de astăzi.

Vă rog.

... şi a dezbaterii, în acelaşi timp.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doamnă ministru a finanţelor publice,

Stimaţi colegi,

Prezenţa doamnei ministru în Parlament reprezintă un bun prilej pentru a clarifica mai multe aspecte cu privire la evoluţia principalilor indicatori bugetari, estimările bugetare pentru anii următori, evoluţia deficitului bugetar structural.

Sper, astăzi, că vom afla direct de la doamna ministru - şi nu din presă sau pe surse - adevăratele intenţii legislative pe care le are ministerul în legătură cu modificarea, completarea noului Cod fiscal şi a celui de procedură fiscală.

Un alt aspect extrem de important, pe care am dori să-l clarificăm astăzi, este legat de - şi pun ghilimele - "apocalipsa bugetară" tot mai clamată de liderii politici ai PSD.

E bine să aflăm dacă aşa-zisa criză bugetară este pe cale să se producă sau ea face parte din acelaşi ciclu de minciuni şi intoxicări cu care ne-au obişnuit unii colegi din PSD.

Doamnă ministru,

Cunoaştem foarte bine contextul macroeconomic în care Guvernul Cioloş a venit la guvernare. Ştim foarte bine că aţi găsit la minister multă risipă bugetară, mulţi bani alocaţi investiţiilor, dar necheltuiţi, multă birocraţie şi puţină performanţă. Ne aducem aminte cum Guvernul PSD se lăuda cu excedente, în vreme ce şantierele din infrastructură se umpleau de rugină.

Mai ştim că Guvernul Cioloş a avut misiunea extrem de dificilă de a implementa corect, eficient şi în spiritul reglementărilor noul Cod fiscal şi noul Cod de procedură fiscală.

Este important de spus faptul că implementarea noilor coduri nu a fost pregătită în niciun fel de Guvernul PSD, nici la nivel administrativ şi nici bugetar. Mai mult, Guvernul Cioloş a fost nevoit să implementeze aceste coduri cu un buget elaborat de Guvernul PSD şi votat de majoritatea PSD.

În ciuda acestor condiţii, considerăm că Guvernul Cioloş s-a achitat în mare măsură de această misiune. Când spunem aceasta, ne referim la efectele economice pozitive ale relaxării fiscale care încep să se vadă, şi aici mă refer la creşterea numărului locurilor de muncă din economie, precum şi la depăşirea estimărilor de creştere economică pentru anul în curs şi anul viitor.

Deşi semnalele pozitive sunt numeroase, trebuie să recunoaştem că avem şi o îngrijorare importantă cu privire la sustenabilitatea acestei creşteri pe termen mediu şi lung.

Este extrem de important să ne putem bucura de creştere economică nu doar un an, doi, ci pe termen mediu şi lung, tocmai pentru a diminua decalajele de dezvoltare dintre România şi statele dezvoltate din Uniunea Europeană. Este singura soluţie pentru a ne ţine copiii în ţară, oportunităţi mai multe şi salarii decente.

În altă ordine de idei, vă informez, pe această cale, că PNL are, între obiectivele sale principale de guvernare, continuarea relaxării fiscale de la 1 ianuarie 2017, generalizarea cotei unice de 16% şi în rândul contribuţiilor obligatorii, reducerea costurilor administrative ale politicii fiscale şi continuarea procesului de simplificare fiscală.

Pentru toate acestea avem nevoie de o creştere economică sustenabilă pe termen mediu şi lung nu doar astăzi sau poate mâine.

Doamnă ministru,

Am solicitat prezenţa dumneavoastră în Parlament pentru că, de ceva vreme, liderii PSD sperie populaţia cu pericolul iminent al izbucnirii unei noi crize economice în România, pentru simplul motiv că PSD nu mai este la guvernare. Mai mult, se spune că încasările sunt mult sub cele programate, iar ţintele de deficit bugetar vor fi depăşite.

Este adevărat? Sau iar avem de-a face cu o manipulare grosolană a specialiştilor - aşa-zişi specialişti - din PSD.

Aşadar, vă rog să ne prezentaţi astăzi ceea ce aveţi ca cifre în minister cu privire la evoluţia încasărilor bugetare pentru acest an în contextul reducerii semnificative a cotei standard de TVA şi a implementării altor măsuri de relaxare fiscală.

Ne interesează pe toţi dacă măsurile de relaxare fiscală au început să producă efectele de runda a doua, traduse fie în mai puţină muncă la negru, o rată de colectare mai bună a TVA, încasări superioare în zona impozitelor pe venituri.

Este foarte important de ştiut dacă, după relaxarea fiscală din acest an, reuşim să dăm veniturilor bugetare o traiectorie favorabilă şi o pondere mai mare în PIB faţă de trendul negativ pe care l-a impregnat guvernarea trecută.

Aşteptăm de la dumneavoastră precizări cu privire la evoluţia deficitului bugetar structural pe marginea căruia chiar Domnia Voastră v-aţi exprimat public unele îngrijorări.

Vă solicit să ne comunicaţi nouă, dar mai ales parlamentarilor PSD, care promovează zi de zi pensii speciale şi privilegii din banii publici, care este aportul acestor legi la deficitul structural pe termen mediu şi lung. Mă refer aici la Tratatul European privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în Uniunea Europeană.

În anul 2016 avem deja o certitudine. România se va afla în rândul statelor cu cea mai puternică creştere economică anuală. Este un lucru foarte bun, însă bucuria nu trebuie să ne întunece judecata. Am fi iresponsabili să trecem cu vederea faptul că această creştere economică nu are la bază motoarele de creştere sustenabile pe termen lung.

Modelul de creştere economică, lăsat în urmă de PSD, stimulează importurile în detrimentul producătorilor români. Sufocă exporturile româneşti şi finanţează locurile de muncă din străinătate, nu pe cele din ţară.

În consecinţă, vă rugăm, doamnă ministru al finanţelor publice, să ne garantaţi că România este, în sfârşit, pe un drum bun, sau că avem în continuare multe alte lucruri de făcut, şi să ne spuneţi ce anume doriţi ca sprijin din partea Parlamentului, ca România să fie, într-adevăr, pe drumul care trebuie!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna ministru Anca Dragu.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Anca Dana Dragu (ministrul finanţelor publice):

Bună ziua!

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimate doamne, stimaţi domni, membri ai Parlamentului României,

Doamnelor şi domnilor,

Vă mulţumesc pentru invitaţie şi, mai ales, pentru oportunitatea pe care mi-o acordaţi astăzi de a veni în faţa dumneavoastră şi de a discuta aspecte importante pentru economia românească.

Aş începe prin a spune că Ministerul Finanţelor Publice nu are în vedere majorări de taxe şi impozite, nu vrea să schimbe filozofia fiscală în niciun fel, pe niciun palier, fie el impozitare directă, indirectă sau de modificare a sistemului de contribuţii sociale.

Aşadar, nu creştem nicio contribuţie socială obligatorie, nici pentru angajaţi, nici pentru angajatori. Persoanele fizice, cele cu activităţi independente şi profesii liberale nu sunt vizate de creşterea impozitării. De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice nu va acorda nicio amnistie fiscală.

Consider că modificări semnificative ale regulilor fiscale trebuie să fie dezbătute şi votate în Parlament.

Proiectul pe care l-am avut în vedere şi pe care l-am asumat se referă strict la măsuri de debirocratizare şi de simplificare, despre care putem discuta la sfârşitul acestei intervenţii.

Concret, despre nivelul încasărilor bugetare şi încadrarea în ţinta de deficit bugetar pentru anul acesta şi pe orizont de termen mediu.

Deficitul bugetar, după primele opt luni ale acestui an, este redus, doar 0,42% din PIB, iar prin rectificarea bugetară, aprobată recent, am menţinut acest deficit bugetar la 2,8% din PIB în termeni cash şi 2,95% din PIB în termenii din metodologia europeană.

Nu vedem niciun pericol de depăşire a acestor ţinte de deficit bugetar în 2016. Mai mult, fondurile de rezervă acumulate în Trezorerie sunt estimate să acopere necesarul de finanţare pentru cinci luni, un nivel suficient potrivit celor mai bune practici internaţionale în managementul lichidităţii.

Soldul bugetar redus este rezultatul atât al unei execuţii bugetare prudente, pe partea de cheltuieli, cât şi îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare.

Rectificarea bugetară a urmărit, pe lângă menţinerea deficitului bugetar în ţinta stabilită iniţial, continuarea proiectelor de investiţii fezabile, fiind asigurate sume la nivelul necesarului de lucrări ce se pot efectua până la sfârşitul acestui an.

Rectificarea a urmărit şi alocarea de fonduri suplimentare pentru sănătate şi învăţământ şi asigurarea banilor pentru plata salariilor şi pensiilor până la finalul anului. De asemenea, a urmărit asigurarea fondurilor necesare aplicării unor acte normative adoptate în cursul anului curent.

Prin rectificarea bugetară am alocat şi fonduri suplimentare de circa 2,3 miliarde lei pentru aplicarea măsurilor legislative adoptate de Parlament şi Guvern.

În primele opt luni ale anului 2016, încasările ANAF au ajuns la 132,4 miliarde lei. Asta înseamnă o depăşire cu 1,2% a nivelului de anul precedent pentru aceeaşi perioadă, adică cu 1,6 miliarde lei, chiar şi în condiţiile reducerii cotelor de TVA. Înseamnă, de asemenea, o depăşire cu 0,1% a programului de încasări pentru acest an.

Iată câteva exemple pentru primele opt luni ale anului. Faţă de aceeaşi perioadă din 2015, am avut încasări cu aproape 11% mai mari la impozitul pe profit, cu 3% mai mari la impozitul pe venit şi cu 6,4% mai mari la accize.

Veniturile din TVA au fost, în primele opt luni ale anului, cu 0,2% mai mari faţă de programul stabilit, dar, este adevărat, cu 9% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când însă cota de TVA era cu totul alta, respectiv cu vreo 26% mai mare per total.

Aşadar, dacă analizăm cu cât a scăzut cota de TVA şi cu cât s-a colectat în primele opt luni ale anului, putem observa că nivelul colectării a fost unul superior. În acelaşi timp, arată şi o creştere a conformării voluntare, arată ceea ce spuneaţi dumneavoastră, practic, arată că efectele de runda a doua îşi fac simţite efectul atât în activitatea economică, cât şi în cea de colectare. Iar ANAF continuă dezvoltarea şi implementarea metodelor moderne de analiză şi control, precum şi de creştere a informatizării proceselor.

Câteva cuvinte despre deficitul structural şi reîncadrarea în ţintă pe termen mediu. Aşadar, am pus bazele reîncadrării pe termen mediu în deficitul structural agreat prin pactul fiscal semnat de România.

Anul acesta a fost o deviere de la ţintă în urma reducerilor de taxe şi impozite adoptate prin Codul fiscal anul trecut, dar şi a măsurilor de creştere a cheltuielilor bugetare adoptate în 2015, cu un efect cumulat de creşteri de cheltuieli şi reduceri de venituri de 23 de miliarde de lei, respectiv circa 3% din PIB.

Potrivit recomandărilor de ţară adoptate de Consiliul European în iulie 2016, România trebuie să realizeze o ajustare fiscal- bugetară anuală de 0,5% din PIB în 2017.

Având în vedere că spaţiul fiscal este extrem de redus, şi anume un deficit bugetar estimat de 2,9% din PIB în 2017 şi o estimare din partea Comisiei Europene de chiar 3,4% din PIB pentru anul următor, sunt necesare continuarea reformelor structurale la care am lucrat anul acesta şi implementarea unor politici salariale prudente.

Evitarea măsurilor prociclice, aşa cum bine menţionaţi, este esenţială pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice înregistrare de economia românească şi confirmate de Comisia Europeană în februarie 2016, când România a fost scoasă de pe lista ţărilor cu dezechilibre macroeconomice.

Am arătat în discuţiile cu instituţiile europene că, graţie stabilităţii financiare, România poate reveni la ţintele de deficit structural într-un orizont de termen mediu, astfel 2,9% în 2017, 2,4% în 2018, 1,9% deficit în 2019 şi în jur de 1% deficit structural în 2020.

Toate aceste evoluţii fiscal bugetare s-au întâmplat în contextul unei creşteri economice solide şi sustenabile, însoţite de crearea de locuri de muncă şi de majorarea veniturilor populaţiei, de inflaţie redusă şi deficit extern scăzut.

Am avut o creştere de 5,2% în primul semestru al anului faţă de anul precedent, faţă de primul semestru din 2015. Şi vorbim de o creştere sustenabilă, bazată pe contribuţia pozitivă a tuturor sectoarelor de activitate, dar mai ales pe creşterea investiţiilor. Investiţiile s-au majorat în primul semestru cu 7,3%, iar dacă vorbim strict de cele publice, acestea au crescut cu 15% în primul semestru al anului.

Investiţiile străine directe au ajuns, în primul semestru, la aproximativ 2 miliarde de euro, cea mai mare valoare înregistrată de după criza economică.

Exporturile României către ţările Uniunii Europene înregistrează cele mai mari dinamici din Uniune. Astfel, în primul semestru, exporturile totale de bunuri ale României s-au majorat cu 4,2%, în timp ce, pe ansamblu, în Uniunea Europeană această cifră s-a redus cu 0,8%.

De asemenea, economia generează noi locuri de muncă într-un ritm susţinut. Au fost create aproape 30.000 de locuri de muncă în industria prelucrătoare şi 100.000 de locuri de muncă în servicii, din care 13,4 mii în sectorul de comunicaţii şi tehnologia informaţiei.

Rata şomajului se menţine la un nivel redus, de 6,6% în prima parte a anului, asta în timp ce câştigul mediu real a crescut cu un ritm anual de 12,5% în iulie, cât în patru ani.

În concluzie, consider că avem o creştere economică sustenabilă, că avem un ritm al cheltuielilor precum şi al investiţiilor care să ne asigure confortul atingerii ţintei de deficit bugetar pentru anul acesta, că ne vom încadra într-o revenire în ţinta de deficit structural pe termen mediu şi că am pus bazele unor reforme ireversibile ce pot duce la ajustarea deficitului structural în anii următori.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl întreb pe domnul deputat Nicolăescu dacă are de făcut precizări? Nu. Mulţumesc.

Încep dezbaterile.

Fiecare grup parlamentar. Din partea Grupului parlamentar al PSD îl invit pe domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, domnul deputat de Galaţi, Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Sigur, opţiunea mea ar fi fost să vorbesc după domnul Nicolăescu, că poate aflam şi care au fost motivele reale pentru care a insistat Domnia Sa să vină doamna ministru astăzi în Parlament, pentru că din cuvântul Domniei Sale rezultă că nu are nicio problemă cu Guvernul sau cu Ministerul de Finanţe, are o problemă cu PSD-ul şi fosta guvernare. Şi, pentru că mi-aţi dat primul cuvântul, am o problemă, nu ştiu cum să-i răspund domnului Nicolăescu, decât cu ceea ce a spus doamna ministru.

Consecinţele guvernării de care este nemulţumit şi nesatisfăcut domnul Nicolăescu ar fi: asistăm la o evoluţie bună, o creştere economică sustenabilă, indicatorii toţi sunt în creştere, toată lumea aplaudă, toată lumea ne laudă. Mai trebuie să înţelegem un singur lucru, că în materie de evoluţii macroeconomice efectele apar cu un decalaj de timp, că ceea ce am făcut noi bine până în 2015 culege astăzi roadele domnul Nicolăescu prin actualul Guvern tehnocrat.

Dacă nu vă satisface această chestiune, vă rog, o să aveţi microfon să-mi spuneţi ce obiecţii aveţi.

Noi, însă, avem o problemă cu Ministerul de Finanţe. Ba chiar mai multe. Să văd, în două minute, câte o să reuşesc să inventariez.

Atunci când noi am audiat propunerea de ministru de finanţe, când a fost învestit Guvernul tehnocrat, am insistat foarte mult pe câteva aspecte:

1. Predictibilitate, stabilitate în materie de reglementări fiscale.
2. Rezolvarea, în materie de gestiune bugetară, a problemelor care încă nu erau rezolvate la acel moment.
3. Derularea unei politici prin care să se stimuleze investiţiile în România. Deci să nu mai auzim despre faptul că nu funcţionează o investiţie sau alta din lipsă de finanţare, adică lipsa de finanţare să nu mai fie un argument în susţinerea, în evoluţia investiţiilor în România.

Şi acum încerc să formulez întrebările către doamna ministru.

Dacă aţi fi fost consecvenţi cu angajamentul de la momentul învestirii, atunci noi, în luna august a anului 2016, ar fi trebuit să ştim exact care sunt reglementările în materie de fiscalitate care vor opera de la 1 ianuarie 2017, ca să fim predictibili. Aşa aţi promis atunci şi noi am fost de acord şi v-am dat votul.

Ne aflăm în situaţia în care, iată, a trecut luna august, ne apropiem de sfârşitul anului şi, în afară de câteva modificări care sunt în esenţă corecturi nesemnificative - aşa, în materie de fiscalitate - Guvernul n-a prezentat nimic Parlamentului. N-am avut ce să luăm în dezbatere.

Care este gândirea Guvernului în legătură cu perspectiva modificării Codului fiscal, a Codului de procedură fiscală? N-avem decât un singur răspuns, faptul că s-a promovat acel proiect de către domnul secretar de stat Gabriel Biriş, care, din fericire, a ieşit la suprafaţă în timp util şi care a generat demisia domnului secretar de stat Biriş şi, în rest, toată lumea s-a spălat pe mâini şi a spus că nu ştie nimic despre acea intenţie.

Bun! Dacă nu ştiţi nimic despre intenţiile domnului Biriş, vă rog să ne spuneţi ce ştiţi despre intenţiile dumneavoastră de modificare a Codului fiscal cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2017?

A doua chestiune. La sfârşitul sesiunii de primăvară a început o consultare cu mediul de afaceri iniţiată de site-ul "curs de guvernare", începută în Parlamentul României, transferată peste vară la Ministerul de Finanţe sub coordonarea domnului Gabriel Biriş, care din păcate a plecat, şi acolo s-a făcut un inventar cu ceea ce doreşte mediul de afaceri în legătură cu modificările, mai ales pe Codul de procedură fiscală, şi nu mai ştim nimic... care este stadiul acestui demers şi dacă el va avea finalitate în trimestrul patru, dacă va veni cu noutăţi care sunt în vigoare de la 1 ianuarie 2017.

Şi a treia chestiune pe care nu vreau să ratez ocazia să v-o reamintesc, pentru că şi în primăvară când aţi fost în Parlament v-am întrebat şi n-am primit răspuns nici acum, este legat de faptul - sigur, veţi veni dumneavoastră cu proiectul de buget pentru anul viitor, o să vedem cum o să-l preluăm, cum o să facem, e altă discuţie - că aţi promis, că a doua zi după Anul Nou, pe 3 ianuarie, vă veţi ocupa foarte serios de modul în care se repartizează resursele bugetare către administraţia publică locală pentru echilibrare.

Vreau să ştiu dacă la această oră avem o idee despre cum trebuie modificată formula de repartizare, sau n-avem?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Drept la replică, domnul Nicolăescu şi apoi continuăm.

Aveţi drept la replică, stimate coleg, uitaţi-vă în regulament. Două minute, domnule Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Vă imaginaţi că puteam să folosesc şi cele trei minute de clarificări, am simţit că nu e nevoie, dar îmi dau seama că am greşit.

Reprezentantul PSD a demonstrat exact ce a făcut şi săptămâna trecută preşedintele PSD: nu înţelege nimic când i se vorbeşte pe limbă profesională. Ce să faci, domnule, dacă asta-i viaţa, asta este, mai mult nu putem să cerem de la cine nu înţelege.

Dar altceva e mai grav: dezinformarea. Sper ca doamna ministru Dragu să spună deschis aici că reprezentantul PSD n-a participat niciodată la niciun grup de lucru de la finanţe. Păi, de unde să ştie dacă n-a fost acolo?

Colega mea, Andreea Paul, a fost la toate întâlnirile. Mi-a explicat de fiecare dată ce s-a întâmplat la aceste întâlniri, cât de corecte au fost discuţiile şi cât de mult s-a avansat. Despre asta discutăm. Adică despre minciună şi manipulare, unde PSD-ul este campion.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Te rog. Da, Viorel. Reprezentantul PSD, îmi pare rău. Un minut, Viorel.

Domnul Viorel Ştefan:

Poţi să spui minciuni fără să pronunţi nume.

Eu vreau doar să vă reamintesc că ultima întâlnire care s-a făcut cu acest grup de lucru, în cadrul Parlamentului, s-a întâmplat la Comisia pentru buget, finanţe şi eu am condus şedinţa.

Domnul Nicolăescu, sigur, avea alte probleme la vremea aia, dar dânsul a fost informat între timp că s-a întâmplat ceva la Ministerul de Finanţe.

Eu tocmai asta am întrebat, să afle şi Parlamentul ce s-a întâmplat la Ministerul de Finanţe. Dacă doamna Paul ştie mai bine poate să răspundă Domnia Sa.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul... Îmi pare rău, nu v-a pronunţat numele.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu, vă rog. Cine? Da? Da... Da, Viorel.

Doamna Maria-Andreea Paul:

La multe m-am aşteptat, dar nu la una ca asta din partea preşedintelui Comisiei pentru buget, finanţe.

Spun asta pentru că eu am cerut în Comisia pentru buget demararea acestui grup de lucru. El a început să funcţioneze în prima săptămână a vacanţei parlamentare, la Ministerul Finanţelor Publice, în fiecare săptămână, miercuri, la ora 15,00, ne-am întâlnit acolo cu reprezentanţii ANAF, ai Ministerului Finanţelor Publice, ai mediului de afaceri, experţi fiscali şi da, domnul Nicolăescu are dreptate nimeni de la PSD nu a participat la cele peste zece întâlniri de lucru care au şi finalitate. În schimb, am fost acolo la fiecare, aşadar vă pot comunica în ce măsură am avansat şi care sunt măsurile luate în calcul.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Grupul PNL, domnul Gheorghe Ialomiţianu, vă rog. Trei minute, domnule Ialomiţianu... Nu, trei.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna ministru,

Doamnelor secretar de stat,

Directori,

Preşedinte al Comisiei de Prognoză,

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că PSD n-a înţeles necesitatea prezenţei doamnei ministru de finanţe în Parlament.

În primul rând, sunt foarte multe iniţiative ale PSD-ului, PSD a intrat în campanie, de majorări de pensii, de salarii, de reduceri de impozite, lucruri pe care nu le-au făcut în patru ani, când spuneau... Da, deci cei de la PSD dovedesc manipulare şi ipocrizie.

De ce? Patru ani n-au făcut nimic. Într-adevăr, Guvernul Cioloş se deosebeşte de Guvernul Ponta. Dacă Guvernul Cioloş a implementat măsuri fiscale de reducere de impozite şi taxe estimate la 10 miliarde de lei, concomitent cu majorări de salarii şi indexări de pensii, în schimb PSD, încă din 2013 a dat cu o mână şi a luat cu două. Adică a majorat impozitele şi taxele şi a indexat pensiile. A mărit impozitele şi taxele locale cu 16% şi a indexat pensiile cu 5%. Asta a fost guvernarea PSD: cu tăiere masivă a investiţiilor publice.

Deci aţi tăiat locurile de muncă din sectorul privat prin tăierea investiţiilor publice.

Păi, vă întrebaţi că de ce n-au crescut investiţiile publice în 2016? Pentru că n-aţi lăsat niciun proiect. Şi proiectele pe care le-aţi derulat, le-aţi derulat prost, prost. De ce? S-au surpat kilometri, deci Orăştie-Sibiu, da. Asta aţi făcut: guvernare dezastruoasă Victor Ponta şi vreţi să veniţi la guvernare? Îl mai puneţi pe Victor Ponta să răspundă de finanţe? Păi, să aducă cele 600 de milioane din Kazahstan, banii ăştia îi puteam folosi la pensii şi salarii, şi la investiţii.

Doamna ministru,

Mă bucur că aţi clarificat... legat de modificarea Codului fiscal. PNL să ştiţi că susţine simplificarea. Eu am avut foarte multe amendamente de simplificare şi clarificare a Codului fiscal. Majoritatea PSD a votat împotrivă. A votat împotrivă. Şi vă dau un articol: organul fiscal poate să accepte nededucerea unor cheltuieli sau a TVA-ului, atunci când contribuabilul nu ştia că e atras într-o operaţiune de evaziune fiscală. PSD-ul a votat împotriva acestui amendamente, pentru că eu l-am depus să clarificăm lucrurile. Este nevoie ca mediul de afaceri să fie respectat, iar dumneavoastră nu daţi doi lei pe mediul de afaceri, domnilor de la PSD! Vă bateţi joc.

Acel document vestit, 088, dumneavoastră l-aţi creat, dumneavoastră v-aţi bătut joc de contribuabili, iar Guvernul Cioloş a încercat să rezolve.

Doamna ministru, să le spuneţi foarte clar ce înseamnă promovarea tuturor legilor prin care PSD-ul vrea să mărească cheltuieli, ce înseamnă pentru România, cât trebuie să se împrumute? Pentru că foarte bine aţi spus, miliardele acelea... 5 miliarde de euro, nu este vorba de o rezervă bugetară, este vorba de o rezervă în trezorerie pentru finanţare. Aţi minţit că aţi lăsat bani în buget pentru Legea salarizării unitare.

PNL dacă... şi va veni la guvernare, va implementa Legea salarizării unitare, va reforma sistemul de pensii bazat pe echitate şi nu cum creaţi dumneavoastră discriminări, pentru că vă bateţi joc de cei mai mulţi oameni.

De ce n-aţi mărit...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

...De ce n-aţi mărit punctul de pensie? Nu! Pentru că v-aţi dat pensii. Cu banii aceia pe care i-aţi folosit pentru pensiile parlamentarilor trebuia să măriţi punctul de pensie. Noi venim cu măsuri, PNL-ul, măsuri de creştere economică sustenabilă, să creăm locuri de muncă bine plătite, să dăm bani la pensii, la investiţii şi salarii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al UNPR nu şi-a desemnat... nu, mulţumesc.

Mergem mai departe.

Grupul parlamentar ALDE. Domnul deputat Popa Octavian.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnă ministru,

Am un material în faţă, o sinteză a lucrurilor pe care vor să le spună colegii mei, dar pentru că există riscul să n-am timp să-l citesc în integralitatea sa, vreau să vă spun câteva lucruri ca om care, din păcate, zic eu, v-am votat şi am votat acest guvern.

S-a vorbit despre Declaraţia 088. N-o să pronunţ numele celui care a făcut vorbire despre această declaraţie, dar dumneavoastră, într-o discuţie personală pe care am avut-o, aţi spus că o să simplificaţi documentul şi o să faceţi transparente criteriile şi punctajul acestei declaraţii. Nici până acum un agent economic nu ştie de ce ajunge să fie depunctat şi să fie declarat că nu mai poate să mai deducă TVA-ul. Unu.

Doi: am sperat de la un Guvern tehnocrat, fără presiuni politice, că va face ceva pentru reducerea evaziuni fiscale din România, adevărata evaziune fiscală.

Din păcate, doamnă ministru, n-aţi făcut nimic, ba chiar sunteţi dezinteresată de acest lucru şi pot să vă probez acest fapt prin aceea că aţi refuzat să primiţi în audienţă pe un agent economic care v-a anunţat foarte clar că vrea să vă prezinte date şi informaţii despre o evaziune fiscală petrecută şi care continuă pe un termen foarte lung, în domeniul alcoolului.

L-aţi trimis la Direcţia de Integritate, care a promis o anchetă, dar acest lucru nu rezolvă fondul problemei: controlul pentru a verifica dacă există sau nu o evaziune fiscală. Atitudinea dumneavoastră mă face să cred că nu vă interesează acest lucru şi, mai mult decât atât, evitaţi să ştiţi.

În ceea ce priveşte documentul pe care domnul secretar de stat Biriş l-a pregătit, de creştere a contribuţiilor de asigurări sociale a angajatului de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate de la 5,5% la 8,9%, eu nu cred că acest document a ajuns întâmplător în spaţiul public. Am făcut parte dintr-un Guvern, ca un umil secretar de stat, dar nu aş fi avut niciodată curajul să fac un proiect, să-l lansez în spaţiul public, fără a-l discuta în prealabil cu ministrul de resort.

A existat, cu siguranţă, o intenţie a Guvernului din care faceţi parte, şi a ministerului dumneavoastră, de a muta povara fiscală de pe umerii unor oameni care nu plătesc decât foarte puţin în România, pe umerii angajaţilor români. Şi vă spun clar, doamna ministru, şi-mi asum încă odată responsabilitatea lucrurilor pe care le spun, că dumneavoastră trataţi şi ministerul dumneavoastră tratează diferit agenţii economici. Într-un fel sunt controlaţi, cu supramăsură, şi îndrăznesc să spun cu supramăsură micii agenţi economici şi cei mijlocii de instituţiile de control şi în niciun fel nu sunt controlate marile corporaţii, lanţurile de magazine.

Şi există, vă rog să mă credeţi, şi aş putea să vin şi cu dovezi în acest sens, există evaziune fiscală acolo.

V-am spus, doamnă ministru, pentru că eu sunt conştient că deşi am promovat un proiect de modificare a Codului fiscal, nu cred că am să mai ajung în viaţa asta să-l mai văd trecând. V-am vorbit despre el, este vorba de acele operaţiuni care au ieşit la iveală cu scandalul Hexi Pharma şi cu scandalurile din offshorurile din Panama, de evitare a plăţii impozitului în România prin operaţiuni făcute cu offshoruri.

Şi v-am spus că eu unul am propus, dar, aşa cum spuneam, nu cred că în viaţă o să-l mai văd discutat, ca aceste operaţiuni cu offshoruri să nu fie deductibile fiscal. Ele sunt legale, dar ele permit unor agenţi economici bine consiliaţi, unor agenţi şi unor corporaţii mari să nu plătească mai nimic statului român.

Dacă vreţi, dacă vreţi să reduceţi, într-adevăr, evaziunea fiscală sau dacă aţi fi vrut aţi fi putut promova dumneavoastră mult mai repede decât mine, un simplu parlamentar, un asemenea proiect.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Aş vrea, aş vrea să-i reamintesc doamnei ministru că nu şi-a respectat promisiunea făcută anul trecut cu ocazia dezbaterilor pe marginea Legii bugetului de stat. Atunci, un parlamentar ALDE, nu-i mai dau numele, a susţinut un amendament în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor pentru respectarea Legii nr. 269/2015. Se prevede acordarea unei sume de 1,015 de miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii. Din această sumă, pe 2016 nu era prevăzută o sumă mare, ci doar 145.000 de euro. Nu s-au acordat aceşti bani. Agricultorii români au fost loviţi prin întârzierea plăţii subvenţiilor, sunt loviţi datorită calamităţilor şi datorită faptului că nu s-au început şi nu s-au acordat banii pentru demararea acestor investiţii.

În acest moment...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Octavian-Marius Popa:

În acest moment, Grupul parlamentar ALDE... concluzionez, nu vă mai poate credita pentru a susţine însă nicio modificare la Codul fiscal.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Erdei István, Grupul UDMR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimată doamnă ministru,

Cu ocazia ultimei noastre întâlniri cu dumneavoastră am semnalat câteva probleme în legătură cu restructurările din domeniul administrării fiscale a întreprinderilor mici. Ordinul ANAF a transferat relaţia contribuabil-fisc de la nivelul judeţului la nivel regional, obligând contribuabilul la deplasări inutile care depăşesc în unele situaţii chiar şi sute de kilometri, şi asta pentru rezolvarea doar a unei singure probleme.

Am întrebat atunci, întreb şi acum care este eficienţa măsurilor de reorganizare ANAF, întrucât din teritoriu primim semnale că întreprinzătorii sunt tot mai nemulţumiţi. Şi nu numai reorganizarea sus-amintită creează supărarea, ci şi comportamentul neprietenos, câteodată chiar agresiv al angajaţilor ANAF.

De la un ministru tehnocrat ne-am fi aşteptat ca aceste relaţii, de altfel, fireşti între contribuabil şi fisc să devină cât mai transparente, să se deruleze cât mai uşor şi mai convenabil, dar constatăm că în loc ca administraţia fiscală să se apropie de contribuabil, în fapt, în cazul contribuabililor mici şi mijlocii s-a reuşit crearea unei prăpăstii tot mai adânci.

Tot în această prăpastie s-a prăbuşit şi aplicarea principiului bunei-credinţe, enunţat, vă reamintesc, doamna ministru, la art. 12 al Legii privind Codul de procedură fiscală care ar fi trebuit să fie, nu-i aşa, vorba unui citat dintr-un film celebru "începutul unei frumoase prietenii", doar că în ochii fiscului toţi contribuabilii din start sunt contravenienţi.

După ce am anunţat câteva probleme în relaţia cu contribuabilul, să trecem la relaţia cu angajaţii proprii ai ministerului. Cum este posibil ca o modificare amplă, în total vreo 250 de amendamente, din care 183 vizează Codul fiscal şi 66 Codul de procedură fiscală, să se producă fără ştirea ministrului finanţelor publice?

Despre această propunere s-a spus că era un material de lucru, dar cum îl putem considera astfel având în vedere că a apărut în spaţiul public ca propunere de ordonanţă de urgenţă?

Cum putem crede că un ministru nu are cunoştinţă despre un proiect la care angajaţii săi au lucrat din greu, eventual şi peste program, cum ar fi fostul secretar, domnul Biriş? Nu cumva este vorba de o incompetenţă managerială? Dacă despre aceste lucruri este vorba, atunci, însumând cele spuse mai sus, solicitarea noastră vine de la sine: să vă reconsideraţi poziţia în înalta funcţie pe care o deţineţi şi să informaţi corect cetăţenii atât despre intenţiile ministerului pe care-l conduceţi, cât şi despre toate problemele legate de fiscalitate, de deficitul bugetar, de buget în general, de bugetul României în general.

Mulţumesc mult pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Fiind încheiate dezbaterile, o invit pe doamna ministru Anca Dragu.

Vă rog, doamna ministru. Aveţi 5 minute.

Doamna Anca Dana Dragu:

Mulţumesc pentru întrebările şi problemele ridicate.

Despre predictibilitate fiscală.

Da, am spus de la bun început că militez pentru predictibilitate fiscală şi exact asta am făcut. Şi, da, am ştiut de propuneri de modificări, nu am fost de acord cu ele şi ca atare promotorul a trebuit să plece.

Despre măsurile de simplificare la care lucrăm spuneam că ele vizează Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea trezoreriei şi alte norme interne. Pe scurt, aş putea să vă spun despre această încurajare a plăţilor online şi actualizarea posibilităţii de a face dovada plăţii, despre metodele electronice de blocare şi deblocare a conturilor bancare în timp real, despre emiterea adeverinţelor de venit şi a certificatelor de atestare fiscală, acestea să fie transmise online către instituţiile publice beneficiare. În felul acesta, 5 milioane de adeverinţe de venit şi 300.000 de certificate de atestare fiscală vor fi eliberate electronic, practic, tot atâtea drumuri la ghişee vor fi eliminate.

Propunem un regim fiscal simplificat de TVA pentru agricultori, persoane fizice, persoane juridice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale.

Reintroducem scutirea de plată a impozitului pe clădiri şi terenuri şi pentru soţii sau soţiile persoanelor cu handicap grav accentuat şi cele încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi reprezentanţii legali ai minorilor legali aflaţi în această situaţie.

Pentru mediul de afaceri vrem să extindem perioada de aplicare a facilităţii privind scutirea de impozit a profitului reinvestit.

Propunem acordarea de facilităţi societăţilor interesate de programe de calificare profesională.

Propunem facilităţi pentru cei care-şi redobândesc Codul de TVA, în sensul refacturării.

Vrem să eliminăm obligaţia de înregistrare în registrul operatorilor intracomunitari. Vom suspenda trei declaraţii informative şi ceva modificări, facilitări pentru zona de produse accizabile, pentru comercianţii en gros şi en detail de produse accizabile, aceştia nu vor mai avea obligaţia de a se înregistra la autoritatea competentă şi, foarte important pentru antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de vin, nu vor mai avea obligaţia de constituire a garanţiei minime şi nici obligaţia de respectare a condiţiei referitoare la existenţa unui capital social minim.

Deci cam acestea sunt principalele modificări care vreau să vă spun au fost discutate şi în aceste întâlniri la care am participat şi eu, alături de doamna Andreea Paul şi de domnul Viorel Ştefan, şi la "cursul de guvernare".

La prima întâlnire am participat cu toţii la această reuniune.

Despre... da, da, da, am fost împreună.

La dumneavoastră la Parlament, da.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumim, doamna ministru.

Doamna Anca Dana Dragu:

Despre administraţia publică locală, într-adevăr, am constituit un grup de lucru care se desfăşoară la MDRAP. Suntem în discuţii, ştiţi bine că sunt discuţii foarte dificile între reprezentanţii oraşelor, municipiilor şi comunelor, dar până la următorul buget sperăm că vom avea, alături de sprijinul dumneavoastră, o formulă mai echitabilă.

Despre formularul 088. Acesta, într-adevăr, a fost simplificat semnificativ. Din 20 de întrebări cuprinse în varianta iniţială, mai avem doar 12 întrebări.

Codul de TVA nu se mai retrage în mod automat, chiar şi pentru companiile cu risc ridicat. Acestea sunt invitate pentru clarificări la sediul ANAF.

Despre evaziune fiscală am luat o mulţime de măsuri în acest sens. Am continuat reforma Direcţiei Generale pentru Administrarea Marilor Contribuabili, Direcţia Preţuri de Transfer s-a pus pe picioare. Am reformat Vama. Inspecţiile fiscale sunt conduse acum pe bază de analiză de risc şi am întărit asistenţa acordată contribuabililor.

Despre irigaţii; la rectificare am acordat 700 de milioane de lei credite de angajament, exact suma din lege. Aceşti bani sunt disponibili pentru a se încheia contracte pentru îmbunătăţiri funciare şi de irigaţii.

Cât priveşte reorganizarea ANAF, într-adevăr, în 2013, 2014 şi 2015 a fost această reorganizare care a implicat şi modificări la nivel regional. Noi am făcut toate eforturile ca aceste modificări să se finalizeze şi ANAF-ul să intre într-o relaţie cu contribuabilii bazată pe încredere şi respect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamna ministru.

Am încheiat dezbaterile politice de astăzi.

Vă informez că la balconul Parlamentului se află Delegaţia Comisiei pentru Afaceri Europene a Adunării Naţionale a Republice Franceze, aflate în vizită în România. Este vorba de doamna preşedinte Danielle Auroi şi domnul vicepreşedinte Christophe Caresche.

Vreau să-i salutăm. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.