Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 septembrie 2016

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.136/2016
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 septembrie 2016

4. Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea avizului motivat referitor la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid (reformare) COM (2016)270 (PH CD 81/2016) (rămas pentru votul final)
 
consulta fisa PHC nr. 81/2016

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

4. Deci am ajuns la COM 270.

Proiectul de Hotărâre privind adoptarea avizului motivat referitor la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid (reformare) COM (2016) 270 - PH CD 81/2016.

Vă rog, doamnă preşedinte, prezentaţi raportul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Serviciului Român de Informaţii, contribuţiile reprezentanţilor instituţiilor sus-menţionate în cadrul dezbaterilor, avizul motivat şi opinia comisiei noastre, opinia comisiei noastre la COM 450, la COM 197, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor şi analiza secretariatului propriu.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a constatat că aspectele transnaţionale sunt evidente, ceea ce ar justifica o acţiune la nivelul Uniunii pentru realizarea obiectivelor, dacă aceste obiective ar fi în termeni reali în acord cu valorile, principiile, tratatele Uniunii, precum şi legislaţia şi angajamentele politice majore asumate de către Uniunea Europeană pentru realizarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.

A reafirmat caracterul neadecvat al mecanismului corectiv pentru atingerea obiectivului unei gestiuni viabile a presiunilor migraţioniste asupra Uniunii Europene.

A subliniat că propunerea UE conferă un caracter permanent unor mecanisme corective, mecanisme care, potrivit art. 78 alin. (3) din Tratat, trebuie să aibă prin definiţie caracter temporar şi diminuează, exclude posibilitatea exprimării voinţei solicitantului de protecţie internaţională cu privire la statul membru ales.

A solicitat clarificări cu privire la motivul pentru care nu a fost activat mecanismul de alertă timpurie, pregătire şi gestionare a crizelor, vizat la art. 33 din Regulamentul Dublin, ori Directiva 2001/55. În acest context, ar fi fost de preferat evaluarea prealabilă a sistemelor de urgenţă temporară pentru transferul din Italia şi Grecia a 160.000 de persoane care au nevoie de protecţie internaţională.

A stabilit că mecanismul de repartizare corectiv nu respectă principiul proporţionalităţii. Este neclar în ce mod, o eventuală cheie de referinţă ar contribui la atingerea acestui obiectiv.

A subliniat că orice propunere de redistribuire a solicitanţilor de protecţie internaţională între statele membre trebuie să ia în considerare specificul şi capacitatea statelor membre, fiind evident că un mecanism de repartizare corectiv cu caracter automat nu ţine cont de circumstanţele de fapt din fiecare stat membru şi de infrastructura de care dispune acesta.

De asemenea, comisia noastră a constatat că propunerea de regulament nu justifică modul de calculare a aşa-numitei contribuţii de solidaritate în sumă de 250.000 de euro, care ar urma să fie impusă statului membru, care nu ar accepta primirea unui solicitant de protecţie internaţională.

Comisia noastră a observat că domeniul de aplicare a prezentei propuneri de regulament este comun cu propunerea de regulament de instituire a unui mecanism de transfer în situaţii de criză, şi aici este vorba de COM 450/2015, iar incertitudinea juridică astfel creată poate determina incoerenţă viitoarelor norme în domeniu.

De asemenea, a semnalat că prin introducerea unei chei de distribuţie obligatorie permanentă în loc de a adopta măsuri provizorii în situaţii de urgenţă, proiectul de regulament depăşeşte măsura necesară pentru atingerea obiectivului şi, prin urmare, încalcă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

De asemenea, comisia noastră a constatat că propunerea de regulament nu are suficientă valoare adăugată, fiind astfel încălcat principiul subsidiarităţii, ceea ce impune emiterea unui aviz motivat. Şi, pentru informarea dumneavoastră, în opinia noastră mai largă, şi va urma în şedinţa de astăzi şi analiza pe fond, comisia noastră a propus un aviz motivat negativ faţă de propunerea Comisiei europene de a penaliza orice stat membru care nu primeşte un refugiat, cu suma de 250.000 de euro, pentru că pentru noi o asemenea propunere este total neavenită şi încalcă principii grave, aşa cum am spus, subsidiaritatea şi proporţionalitatea.

În consecinţă, opinia noastră a fost adoptată în şedinţa din 20 septembrie, în prezenţa a 16 din 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate, şi supunem aprobării Camerei avizul motivat negativ în forma prezentată de noi.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Da. Dezbateri? Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea Dolha:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

În primul rând, vreau să apreciez munca şi efortul depus în Comisia pentru afaceri europene de către colegii noştri, fiindcă, iată, acest proiect extrem de important este în atenţia fiecărui membru din Uniunea Europeană şi, implicit, a noastră, a românilor.

La aproape zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, organizaţia se află în faţa celei mai mari încercări dintre cele la care a fost supusă de-a lungul istoriei ei. Dacă până nu de mult procesul evolutiv european mergea dinspre simplu spre complex, şi ni se părea normal ca ţările care încă nu fac parte din Uniune să aspire, să adere la această organizaţie, care părea menită să asigure perpetuu pacea şi prosperitatea locuitorilor ei, iată că de la o vreme euroscepticismul îşi face din ce în ce mai mult simţită prezenţa în rândul populaţiilor ţărilor deja membre, vechi membre chiar, fenomen care a culminat cu Brexit-ul votat de cetăţenii Marii Britanii.

Există deja destule ţări în care cetăţenii pun din ce în ce mai des şi din ce în ce mai vocal problema dacă apartenenţa la Uniunea Europeană mai este benefică sau nu.

Fenomenul migraţiei, pentru că despre asta vorbim, apărut în urma gestionării necorespunzătoare de către marile puteri a situaţiei din ţări din vecinătatea Europei, având pe teritoriul lor conflicte sângeroase, nu a făcut altceva decât să sporească fenomenul neîncrederii în rândul populaţiei europene.

Sutele de mii de refugiaţi care au fost încurajaţi să ia cu asalt graniţele Uniunii, departe de a fi întărit de solidaritatea dintre statele membre, au făcut ca, dimpotrivă, fiecare ţară să caute rezolvări individuale. Vedeţi exemplul Ungariei şi aşa mai departe, după modelul "scapă cine poate", ducând din nou la apariţia gardurilor de sârmă ghimpată, lucru pe care nu-l credeam acum doi ani de zile, de exemplu.

Există o abordare care urmăreşte să oprească deplasările necontrolate şi periculoase, să identifice şi să anihileze modul de operare al persoanelor care introduc ilegal imigranţi, încercând să ofere în schimb modalităţi mai sigure şi legale de intrare în Uniunea Europeană pentru persoanele care chiar au nevoie de o protecţie specială. În acest context, apariţia la nivelul Uniunii Europene a unor forme imperative şi coercitive care să asigure o solidaritate artificială nu face altceva decât să complice în mod suplimentar şi inutil lucrurile. Caracterul voluntar şi consensual este singura garanţie a succesului în gestionarea migraţiei. Nu prin amenzi substanţiale la nivel de stat va putea fi oprit un eventual refugiat care vrea cu tot dinadinsul să ajungă, de exemplu, în Germania, sau în orice altă ţară prosperă din vestul Europei.

Ţinând cont de toate acestea, Partidul Naţional Liberal se declară de acord cu adoptarea avizului negativ motivat, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului, de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională, prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant a unei ţări terţe sau de către un apatrid, luând în considerare şi observaţiile din opinia adoptată de către Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nu sunt alte intervenţii.

Mulţumesc.