Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

Pentru dezbaterea generală asupra acestor două proiecte de lege Birourile permanente şi Comitetul liderilor au stabilit următoarele, şi vă propunem:

- Guvernului să i se aloce 50 de minute (care să fie utilizate la începutul şi la încheierea dezbaterilor generale);

- pentru grupurile parlamentare din Cameră şi Senat se alocă timpul maxim corespunzător, luându-se în calcul 10 secunde pentru fiecare parlamentar, astfel încât: PSD - 35 de minute; PNL - 16 minute; 7 minute - USR; 5 minute - UDMR; 5 minute - ALDE; 2 minute - PMP; 2 minute - minorităţi; 5 minute - parlamentarii neafiliaţi.

Dacă sunt comentarii.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră...

Da, doamna Prună, vă rog, aveţi comentarii vizavi de acest timp.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Am cerut şi astăzi în Biroul permanent ca timpii de dezbatere alocaţi pe fiecare parlamentar să crească de la 10 la 20 de minute, aşa că mai supun o dată votului... 20 de secunde, de la 10 secunde la 20 de secunde!

Aşa că vă rog să mai supuneţi o dată votului plenului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun, stimaţi colegi, propunerea USR de dublare la 20 de secunde.

Să înceapă votul.

140 de voturi pentru, 218 împotrivă, 5 abţineri.

A fost respinsă.

Supun votului, stimaţi colegi, programul pe care vi l-am citit şi numărul de minute.

Să înceapă votul.

225 de voturi pentru, 131 împotrivă, 2 colegi nu şi-au exprimat votul.

Au fost adoptate.

Înainte de prezentarea proiectului de lege, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să comunice celor doi secretari colegii care doresc să intervină.

Pentru început, îl invit pe domnul ministru Eugen-Orlando Teodorovici, ministrul finanţelor publice, să ia cuvântul pentru prezentarea Proiectului bugetului pe anul 2019.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici - ministrul finanţelor publice:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Prezentarea bugetului de stat a reprezentat întotdeauna un moment important de dezbatere a proiectelor guvernamentale şi, în mod inerent, de catalizare a criticilor şi scenariilor pesimiste ale anumitor voci de pe scena politică românească.

Astăzi, noi prezentăm mai mult decât bugetul pe anul 2019, prezentăm o viziune pentru România anului 2019, o viziune care are la bază angajamentele asumate prin programul de guvernare, multe dintre ele fiind deja îndeplinite. Viziunea pentru România anului 2019 este definită într-un context mai amplu: pe de o parte, un mediu macroeconomic european şi mondial marcat de creşterea gradului de incertitudine, tensiuni comerciale internaţionale şi de eventualele efecte ale ieşirii Marii Britanii din familia europeană, pe de altă parte, avem obiective naţionale strategice cuprinse în programul de guvernare 2018 - 2020, unde ne-am asumat o creştere economică sustenabilă şi inclusivă, care să susţină dezvoltarea unei societăţi echilibrate şi reducerea decalajelor sociale şi, nu în ultimul rând, dorim să asigurăm cu succes Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Şi vreau să subliniez, ca persoană implicată în mod direct, că România este deja apreciată pentru eficienţa şi pragmatismul cu care reuşeşte să rezolve dosarele aflate pe agenda europeană.

Toţi trebuie să înţelegem un lucru deosebit de important: pentru a ajunge economiile dezvoltate din Uniunea Europeană, România trebuie să crească mai rapid decât acestea, pentru a deveni un actor important în regiune şi în plan european, România trebuie să se dezvolte într-un ritm alert şi sustenabil. Chiar nu mai avem timp de pierdut.

Astfel, proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 şi un ritm mediu anual de 5,2% pe întregul orizont de timp 2020 - 2022. Această creştere este semnificativ mai mare, comparativ cu cea estimată la nivelul ţărilor europene, în condiţiile tendinţei de încetinire a creşterii la nivel european, care va continua şi în următorii doi ani, conform prognozei de toamnă a Comisiei Europene. O asemenea performanţă demonstrează în mod clar că viziunea economică din ultimii ani a fost bine fundamentată, cu o combinaţie optimală de politici fiscale şi bugetare care să menţină o creştere economică sănătoasă.

Mai mult, perspectiva vizând creşterea economică a României nu reprezintă o simplă declaraţie politică, ci este validată de către Comisia Europeană care confirmă creşterea economică robustă din anul 2018 după o creştere economică de 7% în anul 2017. În proiectul de Raport de ţară - 2019, la care unii dintre dumneavoastră au făcut referire, este menţionat acest lucru.

La construcţia bugetului am avut discuţii cu toate instituţiile implicate, dar bugetul nu poate rămâne o construcţie statică, atunci când contextul este unul dinamic. Nu mai putem şi nu mai trebuie să alocăm resurse bugetare doar pe considerentul că anii trecuţi a fost la fel. Această abordare: "Merge şi aşa!", trebuie să înceteze.

În acelaşi timp, să nu uităm că România a preluat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, un moment important, care asigură vizibilitatea acţiunilor României, pune în valoare eficienţa şi determinarea poporului român, certifică aportul României la succesul proiectului european.

Acesta este contextul în care noi am definit viziunea de dezvoltare a României pentru anul 2019, pornind de la următorii indicatori macroeconomici:

• creştere economică de 5,5%, o valoare a PIB-ului de 1 022,5 miliarde de lei, fiind pentru prima dată când valoarea PIB-ului depăşeşte 1 000 de miliarde de lei;
• un deficit bugetar care se va reduce în 2019 la 2,55% din PIB, în limitele Tratatului de la Maastricht;
• deficitul de cont curent este în scădere faţă de anul precedent, respectiv de 3,3%;
• câştigul salarial mediu net lunar este prognozat să se majoreze cu 14,9% şi include majorarea de la 1 ianuarie 2019 a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 2 080 de lei şi la 2 350 de lei pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare;
• numărul mediu de salariaţi continuă trendul ascendent şi se va majora în anul 2019 cu 3,4%, ajungând la peste 5,2 milioane de salariaţi;
• inflaţia prognozată va fi de 2,8% în anul 2019.

Există voci care pun la îndoială creşterea economică prognozată pentru anul 2019, care confundă viziunea economică cu literatura science fiction, fără să ţină cont de factorii care contribuie la această creştere, de măsurile şi programele deja lansate de Guvern până în prezent pentru a susţine mediul de afaceri şi piaţa muncii.

Acum este, poate, momentul să vă reamintim că şi anul 2018 a fost marcat de dezbateri largi legate de situaţia macroeconomică a României: de la date statistice interpretate incorect, la propagandă negativă privind evoluţia anumitor parametri economici. Poate că, de fapt, enunţurile de tip "Inflaţia va ajunge la 12%!", "Cursul de schimb al euro va fi de 6 lei!", "România va intra în recesiune!", "Criza loveşte România!" sunt cele care ţin de sfera science fiction, dacă nu ar reprezenta, în realitate, dovezi de rea-credinţă care au condus, în ultimă instanţă, la creşterea incertitudinii în rândul populaţiei şi al investitorilor şi care au generat creşterea costurilor de finanţare ale statului român.

Tocmai pentru a preîntâmpina efectele negative ale prognozelor pesimiste, în cursul reuniunii Consiliului de miniştri de finanţe de la Bruxelles de ieri am propus ca toate datele..., ca toate instituţiile şi organizaţiile financiare internaţionale să aibă obligaţia, ca bună practică şi din respect pentru cetăţeni, să prezinte în mod transparent şi ţintele reale atinse în raport cu valorile prognozate.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În pofida criticilor şi a dezbaterilor prelungite în ultima perioadă, în baza datelor analizate şi validate apoi de către instituţiile europene şi naţionale şi a evoluţiilor din perioada 2017 - 2018, bugetul de stat pe 2019 este principalul instrument al dezvoltării României, al viitorului, bazat pe reforme şi investiţii cu efect multiplicator în economie.

Astfel, am structurat prezentarea bugetului în 10 puncte importante, pe care doresc să le supun atenţiei plenului reunit al Parlamentului României.

În primul rând, bugetul anului 2019 porneşte de la realizări concrete, în contextul în care, ca urmare a politicilor Guvernului României adoptate în anul 2018, vom avea pentru prima oară un excedent de 3 miliarde de lei aproximativ, adică un 0,3% din PIB, la bugetul de pensii şi nu mai este necesar transferul de fonduri de la bugetul de stat. Se demonstrează astfel că măsura trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat a adus beneficii semnificative în economie şi pentru bugetul de stat şi, de asemenea, se demonstrează din nou că vocile critice şi tendenţioase nu au avut dreptate.

Nivelul estimat al datoriei guvernamentale pentru 2019 este de 34,9% din PIB. Astfel, potrivit comunicatului Eurostat din luna ianuarie 2019, la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene, la sfârşitul trimestrului al treilea din 2018, România s-a situat pe locul 4 între statele membre ale Uniunii Europene, cu cel mai scăzut nivel de îndatorare după Estonia, Luxemburg, Bulgaria şi pe aceeaşi poziţie cu Republica Cehă, sub media datoriei guvernamentale pentru zona euro, dar şi sub media datoriei guvernamentale pentru Uniunea Europeană cu 28 de membri.

Al doilea punct. Bugetul anului 2019 contribuie la creşterea veniturilor şi bunăstării populaţiei:

• salariul mediu net va fi de 3 085 de lei, cu peste 50% mai mare faţă de anul 2016;
• începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15%, respectiv de la 1 100 de lei la 1 265 de lei;
• începând cu aceeaşi dată, 1 septembrie 2019, indemnizaţia socială pentru pensionari, garantată, se majorează cu 10%, respectiv de la 640 de lei la 704 lei;
• salariul minim brut în construcţii creşte la 3 000 de lei şi se reduce cota contribuţiei de asigurări sociale cu 3,75% pentru personalul care lucrează în domeniul construcţiilor;
• de la 1 ianuarie 2019, s-au majorat salariile de bază, soldele de funcţie, indemnizaţiile de încadrare cu o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.

Punctul 3. Bugetul anului 2019 este un buget al dezvoltării şi al investiţiilor.

Astfel, au fost majorate alocările pentru investiţii cu 15,5 miliarde de lei faţă de anul 2018, dintre care 6 miliarde vor fi utilizate pentru priorităţi, strategii de dezvoltare din sectorul de transport. Se vor finanţa, cu precădere, investiţiile în infrastructură, în sănătate, educaţie, agricultură şi se va urmări creşterea absorbţiei fondurilor europene, atingându-se un nivel total al cheltuielilor de investiţii în anul 2019 de aproximativ 50 de miliarde de lei.

Cel de-al patrulea punct. Bugetul anului 2019 este un buget echilibrat. Astfel, ne concentrăm atât pe sprijinirea politicilor de dezvoltare, cât şi pe susţinerea politicilor sociale.

În primul rând, românii au dreptul la servicii medicale comparabile cu cele oferite la nivel european. Cheltuielile pentru sănătate ale Ministerul Sănătăţii şi ale Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care s-au dedus sumele care se transferă din bugetul ministerului în bugetul fondului, prezintă o creştere cu 6,5 miliarde de lei.

De asemenea, educaţia reprezintă un domeniu prioritar, finanţarea în acest domeniu având impact pe termen lung la nivelul întregii societăţi. Dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor tinerilor, necesare pentru a-şi atinge potenţialul maxim, le oferă şansa unor locuri de muncă mai bine plătite şi la un standard de viaţă mai ridicat. Astfel, alocăm cu 9,9 miliarde de lei mai mult decât în anul 2018, pentru că investim în viitor.

A cincilea aspect important. Bugetul anului 2019 îşi propune să sprijine mediul de afaceri şi piaţa muncii din România.

Am creat şi am promovat programe dedicate, care conduc la creşterea numărului întreprinderilor şi al locurilor de muncă şi care contribuie la inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, la sprijinirea şomerilor şi absolvenţilor şi la creşterea investiţiilor în tehnologii noi, inovative.

Câteva exemple: Programul "Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor de investiţii"; Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM Invest România; înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale unităţilor sau subunităţilor administrativ-teritoriale şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale universităţilor; înfiinţarea programului de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare; schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice; Programul "gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar", programul "Investim în copii, investim în viitor"; Programul "Investeşte în tine", care facilitează accesul la finanţare pentru tinerii cu o vârstă cuprinsă între 16 ani şi până la 26 de ani.

Punctul nr. 6. Bugetul anului 2019 susţine autorităţile publice locale.

2019 este primul an în care toate încasările din impozitul pe venit vor rămâne integral la bugetul local. 47,2 miliarde de lei vor fi lăsate la nivel local, cu 7 miliarde de lei în plus faţă de anul 2018.

Astfel, din impozitul colectat la nivelul fiecărei localităţi se repartizează 15% la nivelul judeţului, 60% la nivel de comună, oraş sau municipiu, 17,5% pentru echilibrarea bugetelor locale şi 7,5% la dispoziţia consiliului judeţean, pentru a asigura cofinanţarea proiectelor de dezvoltare locală şi pentru a asigura cheltuielile de funcţionare a localităţilor cu fonduri insuficiente. Totodată, anul 2019 este primul an în care se iau măsuri concrete pentru sprijinirea comunităţilor mai puţin dezvoltate şi pentru asigurarea coeziunii economice şi sociale şi recuperarea decalajelor. Astfel, la nivel de comună se asigură un buget alocat de minim 2 milioane de lei, ceea ce înseamnă respectiv o alocare de 1 000 de lei/locuitor.

Punctul 7. Bugetul anului 2019 susţine în continuare cheltuieli descentralizate. Continuăm să alocăm sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea următoarelor cheltuieli ale autorităţilor administraţiei publice locale: programul pentru şcoli, drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, bunuri şi servicii pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, cheltuieli de funcţionare a căminelor pentru persoane vârstnice, cheltuieli pentru funcţionarea creşelor, ajutor pentru încălzirea locuinţelor pentru beneficiarii de ajutor social, instituţii de cultură descentralizate. De asemenea, se vor aloca sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, în sumă de 11,4 miliarde de lei, pentru a asigura buna funcţionare a unităţilor administrativ-teritoriale.

Punctul numărul 8. Bugetul anului 2019 are o structură echilibrată a cheltuielilor. Pentru îndeplinirea obiectivelor din Programul de guvernare, cheltuielile totale sunt de 368,8 miliarde de lei, cele mai importante categorii fiind finanţate în mod echilibrat:

• cheltuieli de asistenţă socială - 107,5 miliarde de lei;
• cheltuieli de personal - 102,4 miliarde de lei;
• cheltuieli cu investiţii şi proiecte cu finanţare din fonduri europene - 87,75 miliarde de lei;
• cheltuieli cu bunuri şi servicii - 48,6 miliarde de lei.

În acest sens, după cum am mai spus, Ministerul Finanţelor Publice va avea un rol cheie şi o abordare proactivă în ceea ce priveşte execuţia bugetului. Va exista o monitorizare constantă şi aplicată atât pentru a asigura o utilizare eficientă a banilor publici, cât şi pentru a realiza investiţiile planificate. Fiecare obiectiv de investiţii nerealizat nu înseamnă altceva decât o oportunitate ratată pentru comunitate şi venituri mai mici încasate.

Cel de-al 9-lea punct. Bugetul anului 2019 are venituri estimate cu peste 50% mai mari decât în anul 2016. Veniturile estimate pentru 2019 sunt de 342,7 miliarde de lei, cu 53,1% mai mari faţă de 2016.

Creşterea veniturilor în anul 2019, de la 31,1% din PIB în anul 2018 la 33,5% din PIB programat pentru anul 2019, se datorează în principal evoluţiei următoarelor venituri:

• veniturile din contribuţii sociale vor creşte ca pondere în PIB cu 1,2 procente comparativ cu anul anterior, urmând creşterea indicatorilor macroeconomici de pe piaţa de muncă, mai exact fondul de salarii, ce va creşte în anul 2019 cu 18,6% pe total economie comparativ cu anul 2018;
• veniturile din TVA vor creşte ca pondere în PIB cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu anul anterior;
• măsurile de combatere a evaziunii şi îmbunătăţire a colectării implementate sau care urmează să fie implementate de către ANAF în anul 2019 vor aduce venituri suplimentare de 7,5 miliarde de lei. Am spus-o şi o repet, realizarea ţintelor de încasări în cazul ANAF este obligatorie. Alături de sprijinul meu ferm în acest domeniu, nu vor mai fi tolerate greşeli şi nici abateri de la ţintele asumate.

Stimaţi colegi,

Ultimul punct asupra căruia m-am oprit, punctul 10, este la fel de important, deşi nu conţine cifre şi referinţe statistice. Bugetul nu este un instrument politic. Urmăresc încă de la finalul anului trecut aplicarea cu stricteţe de către toate partidele aflate în opoziţie a reţetei standard de manual de campanie electorală: atac permanent şi poziţie ofensivă nejustificată pe mai multe voci, contestarea tuturor măsurilor, a soluţiilor sau a opiniilor, arătând că ele au numai consecinţe negative, grave, dezastruoase, care-şi produc efectele începând chiar de ieri, fără a lua în considerare date statistice, cifre din rapoartele instituţiilor europene şi nevoile reale de dezvoltare a României.

Până acum am fost criticaţi pentru că nu aveam buget, acum ne criticaţi pentru că nu ar fi bine construit, pentru că ne propunem, probabil, prea mult. Şi la nivelul Uniunii Europene se negociază un nou cadru financiar multianual, 2021 - 2027, cu impact pe termen lung la nivelul statelor membre, se revizuiesc categoriile de venituri proprii ale Uniunii şi se redefinesc priorităţile. Un proces extrem de laborios şi dificil, un prilej de dezbateri ample, care conduc, prin dialog structurat, la o viziune comună pentru viitorul comun al Uniunii Europene. Eu sper ca acum, în perioada în care România asigură Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, vom urma acest exemplu, iar bugetul de stat nu va mai reprezenta un instrument de luptă sau campanie politică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Mai aveţi 30 de minute, pe care le veţi putea utiliza la finalul dezbaterilor.

În continuare, îl invit pe domnul preşedinte senator Viorel Arcaş, preşedintele Comisiei pentru buget din Senat, pentru prezentarea raportului comun al comisiilor de buget din Camere asupra Proiectului Legii bugetului pe 2019.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Viorel Arcaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2019.

În conformitate cu prevederile art.21 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor au fost sesizate, cu adresa L88/2019, respectiv PL-x 26/2019, de către Birourile permanente reunite ale Parlamentului în vederea dezbaterii şi elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2019.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, de către comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, care au fost sesizate pentru avizarea proiectului de lege şi care au transmis avize favorabile, cu amendamente admise şi respinse.

Consiliul Fiscal a elaborat o opinie, care cuprinde consideraţii de ordin general asupra construcţiei bugetare, ţintei de deficit şi strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2019 - 2021.

De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat propunerile de buget pentru anul 2019 ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Întrunite în şedinţă comună, pe parcursul mai multor zile de dezbateri, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat proiectul de lege şi anexele acestuia, avizele asupra proiectului de lege, precum şi amendamentele formulate de senatori şi deputaţi şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise din anexa nr.1, iar amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr.2 la prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor supun spre dezbatere şi adoptare plenului Parlamentului raportul de admitere, cu amendamente admise, şi proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art.76 alin.(2) din Constituţia României.

Mulţumesc.

Şi ca să facem dovada că suntem o comisie... cele două comisii sunt foarte serioase, venim deja ca răspuns la solicitările doamnei Turcan şi avem şi un raport suplimentar, prin care am corectat erorile respective, identificând acele amendamente.

Şi alăturat vă înaintăm tabelul cu amendamentele depuse la anexele nr.3/25 şi nr.3/27, care dintr-o eroare materială au fost omise a fi trecute în raportul comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2019, înaintat astăzi cu numărul de înregistrare 4c-2/64 din 13.02.2019.

De asemenea, precizăm că, la numărul curent 47 din anexa cu amendamentele admise, amendamentul depus la Anexa nr.7, poziţia 9, Braşov, au fost omişi următorii iniţiatori: Roxana Mînzatu, Marius Dunca, Viorel Chiriac, Mihai Mohaci, Mihai Popa, Florin Orţan.

Faţă de cele de mai sus, ataşăm la raportul comun iniţial amendamentele omise şi eroarea materială în cauză.

Mulţumim frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu, domnule senator.

Oricum, până mâine dimineaţă toate acele amendamente respinse ale colegilor se vor regăsi în tabelul cu amendamente respinse.

Urmează dezbaterea generală.

Reamintesc că în cadrul dezbaterilor generale, potrivit art.64 din Regulamentul activităţilor comune, nu pot fi propuse amendamente şi pot lua cuvântul reprezentanţii grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum şi un reprezentant al grupurilor parlamentare care nu au astfel de grupuri.

Pentru început, o invit pe doamna deputat Raluca...

Domnule Cîţu, păi, asta v-am întrebat.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Florin-Vasile Cîţu.

Am şi întrebat care-i ordinea şi domnul Neagu mi-a spus să respectăm ordinea.

Bun, nicio problemă.

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

M-aţi surprins neplăcut de la prima intervenţie. Mă aşteptam ca astăzi să aveţi curajul să veniţi în faţa românilor să le spuneţi că i-aţi minţit atunci când le-aţi promis că nu le introduceţi mai multe taxe. Le-aţi promis asta de mai multe ori, dar românii au primit taxe. Credeam că aveţi tăria să veniţi să le spuneţi că i-aţi minţit.

Domnilor preşedinţi ai Camerelor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Aprobarea bugetului României este cel mai important moment pentru Guvern. Dar românii care înţeleg cum funcţionează economia de piaţă ştiu foarte bine că atunci când tragem linie bunăstarea este rezultatul acţiunilor individuale ale cetăţenilor şi nu se întâmplă aşa, în urma unui act al Guvernului. Eroii economiei nu sunt la Guvern sau aici, în Parlament, sunt în sectorul privat.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Astăzi avem un paradox: ne certăm pe buget cu nişte oameni care nu au făcut bugetul, doar îl prezintă. Şi ştim bine cine este în spatele bugetului.

Din start, şi acest buget, ca şi cele din ultimii doi ani de zile, se află sub semnul suspiciunilor referitor la datele pe care a fost fundamentat. Şi eu astăzi aici, în Parlament, vreau să eliminăm aceste suspiciuni. Şi eu vă promit, senator Florin Cîţu, că sunt gata să accept că informaţia inclusă în acest buget este corectă, dacă şi dumneavoastră sunteţi de acord să faceţi un singur lucru, în premieră. Şi înainte să încep analiza mea pe buget, vreau să faceţi un gest prin care să demonstraţi poporului român că datele pe care se fundamentează acest buget sunt serioase şi că nu ascundeţi nimic.

Să vă citez din art.30 alin.(4) din Legea nr.69/2010, de la care v-aţi sustras prin OUG 114: "Guvernul are obligaţia de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară şi orice alte prevederi ale prezentei legi, iar prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice vor semna o declaraţie ce atestă această conformitate, declaraţie care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual."

Domnule ministru,

Eu v-am pregătit aici această declaraţie şi o să v-o las s-o completaţi până la sfârşitul acestei zile. V-o dau şi pe a doamnei prim-ministru.

(Domnul senator Florin-Vasile Cîţu îi înmânează cele două declaraţii domnului Eugen-Orlando Teodorovici, ministrul finanţelor publice.)

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, continuaţi.

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Până la sfârşitul analizei mele, să prezentaţi această declaraţie pe proprie răspundere, că cifrele din acest buget sunt cele reale.

Mai departe. Acest buget, aşa cum este el construit, încalcă art.148 din Constituţie, prin faptul că nu respectă Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul UE, ratificat de România prin Legea nr.83/2012. În plus, Ministerul Finanţelor spune foarte clar că nu există niciun fel de condiţii prin care să ne încadrăm într-una din clauzele care ne permit devierea de la tratat. Citez din ceea ce spune Ministerul Finanţelor Publice: "context bugetar care poate fi apreciat a nu se încadra în aceste circumstanţe". Deci Ministerul Finanţelor Publice spune foarte clar că trebuie să respectăm tratatele şi deficitul structural trebuie să fie mult mai mic decât cel din buget.

Am stat şi am reflectat, m-am gândit foarte mult cum să rezolvăm această situaţie. Eu ştiu foarte bine că nu vă interesează că dumneavoastră încălcaţi Constituţia. Ştiu foarte bine că nu vă interesează că încălcaţi tratatele cu Uniunea Europeană. Dar ar trebui să faceţi aceste lucruri, să respectaţi tratatele, nu pentru că ne cer alţii, ci pentru că aşa este bine pentru România. Astăzi România ar fi trebuit să aibă un surplus bugetar, nu un deficit.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Avem în faţă un buget al taxelor mai mari şi mai multe, al pomenilor electorale, al dezechilibrelor macroeconomice în creştere, dar mai ales al promisiunilor deşarte.

Această guvernare, cu fiecare dezbatere pe buget, a început cu un şir de minciuni - creşterea economică, că tot vorbim de această creştere economică fantastică pentru anul viitor de 5,5% şi o inflaţie de 2%.

Aş vrea să vă aduc aminte două episoade. În primul rând 2008 şi de ce este important să avem o creştere economică reală. Pentru că în 2008 Guvernul estima o creştere economică pentru 2009 de 6%. A făcut un buget cu cheltuieli, cu venituri care veneau din 6% creştere economică. Creşterea economică în 2009 - recesiune, minus 8% aproape. Bineînţeles că acea estimare, singura estimare, este responsabilă pentru cel mai mare împrumut pe care l-a luat România de la FMI. O estimare reală ar fi salvat România foarte mulţi bani din dobânzi.

Să ne mai uităm la ce s-a întâmplat anul trecut, când acelaşi guvern venea şi ne spunea la începutul anului că vom avea o creştere economică de - atenţie! - 6%, cu o inflaţie de 2%. Tragem linie, după 12 luni creşterea economică este, să sperăm, la 4%, cu inflaţia la 6%. Datele sunt pe site-ul Comisiei Naţionale de Statistică şi Prognoză. Deci de ce am crede noi această estimare pentru anul viitor?

Şi aş vrea să mă mai refer la ceva. Ni se promit din nou investiţii. Vreau să vă aduc aminte că acest discurs a fost prezentat în fiecare an la buget - "anul acesta se vor face investiţii". Aşa, pentru informarea dumneavoastră, ştiţi cât ne promitea PSD că va investi din buget în 2019? 6,7% din PIB. Da, atât ne promiteau. Aşa au câştigat alegerile, cu promisiuni de 6,7% din PIB. Nu s-a întâmplat nici până acum. Au promis 5% în 2017, execuţie - 3%. Au promis 5% aproape în 2018, execuţie - 3%. Unde se duc banii şi de ce face acest lucru PSD? Pentru că banii se duc în timpul anului către pomeni electorale. Iar în acest buget Guvernul nici nu se mai ascunde că nu este interesat de investiţii, pentru că estimează pentru 2020, 2021, 2022 investiţii în buget în scădere. Ajunge cu estimarea investiţiilor din buget la 3,66. Singuri spun că vor scădea în fiecare an sumele alocate investiţiilor.

Şi aş vrea să mai dau două exemple care arată clar că acest Guvern nu este interesat de investiţii. În buget sunt incluşi bani pentru o subvenţie la CEC Bank de un miliard de lei, la CFR Călători de 150 de milioane de lei, iar pentru Sibiu - Piteşti, care ar fi trebuit să fie prioritar pentru orice guvern, doar 110 milioane de lei. Mai mult de atât n-am ce să vă spun. Lista poate continua.

Dar ce mai contează ce scrie în buget, atunci când bugetul nu respectă Constituţia şi, mult mai important, cei care fac bugetul nu şi-l asumă, nu au curajul să dea o simplă declaraţie prin care să spună că ceea ce este inclus în buget este adevărat?

Domnule ministru al finanţelor publice, aţi completat declaraţia?

N-aţi completat.

Nu aveţi curaj, nu-i aşa? N-aveţi curaj să spuneţi că ce este în buget este adevărat. Am înţeles.

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Domnule senator, vă rog să vă ţineţi speech-ul.

Domnul Florin-Vasile Cîţu:

Dragi români,

Aveţi astăzi certitudinea că acest buget nu este fundamentat pe date reale. Ministrului finanţelor publice îi este frică, nu are curaj să semneze o declaraţie pe propria răspundere.

PNL va vota împotriva acestui buget, în această formă.

Mulţumesc.

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Vă mulţumesc.

Aţi mai lăsat doamnei deputat Raluca Turcan 8 minute şi 21.

Vă rugăm, doamna deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Doamnă prim-ministru absentă,

Stimaţi membri ai Cabinetului absenţi, cu două-trei excepţii, şi cea mai pertinentă prezenţă este a doamnei Pescariu, cea care a rezistat cu brio tuturor dezbaterilor din comisiile de specialitate,

Domnilor miniştri alţii în afară de cei care sunt prezenţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Dragi români,

Ştiţi cum arată bugetul pe anul 2019? Exact ca Guvernul care şi-l propune. Acest buget poartă semnătura unui prim-ministru care a picat toate examenele importante ale educaţiei: admiterea la liceu, examenul de treapta a II-a, admiterea la facultate. Marele regres al societăţii româneşti este că o asemenea persoană a ajuns ulterior europarlamentar şi prim-ministru al României. Mă uit la dumneavoastră, toţi cei care v-aţi făcut examenele şi cursurile la zi: oare cum suportaţi? Cei care aţi luat cu 10 - şi cred că sunt - examene de admitere la liceu, la facultate, la treapta a II-a, cum vă simţiţi? Cum mă simt şi eu.

PSD este la guvernare, o ştie toată lumea, are preşedinţii Camerelor, şefii comisiilor parlamentare importante, îl are până şi pe domnul Vâlcov, marele guru în finanţe, bugete şi cimitire, şi, cu toate aceste avantaje, nu a reuşit să alcătuiască un buget coerent şi care să fie dezbătut în condiţii de legalitate optime. Este deja mijlocul lunii februarie. Cu trei luni întârziere, am obţinut cu chiu cu vai un buget - improvizat, mincinos şi rupt de marile interese ale României. Este îndoielnic din punct de vedere constituţional. Este un buget exact ca prim-ministrul Viorica-Vasilica Dăncilă: pică cu brio toate testele care ţin de priorităţile reale ale societăţii româneşti.

PNL a solicitat sesiune extraordinară, astfel încât să putem avea un buget de stat până cel târziu la sfârşitul lunii ianuarie. Nu v-a păsat. Au fost mai importante vacanţele domnilor Dragnea şi Vâlcov decât faptul că România nu avea buget, decât faptul că primăriile pierdeau zilnic bani, decât faptul că instituţiile au fost paralizate, iar firmele şi companiile private s-au pomenit cu planurile de afaceri date peste cap. Iar când, ruşinos de târziu, aţi venit totuşi cu un proiect de buget, constatăm că n-are nimic de-a face cu realitatea pe care o trăim cu toţii aici, în România.

Este un buget al celor certaţi cu Codul penal şi mai binevoitor cu infractorii decât cu românii cinstiţi. Acest buget "Dragnea şi Vâlcov" este cârpit, lăudat, contrazis şi amendat exact în stil de interlopi politici. Este bugetul "vitamina D", în loc să fie un buget care să primească un tratament pentru bolile cronice instaurate de guvernarea PSD. Este un buget promovat prin manipulări grosolane şi dureroase. Puneţi în mod cinic în balanţă 4 milioane de copii cu instituţiile esenţiale pentru siguranţa noastră, a tuturor. Este un buget dezonorat cu falsuri precum "PSD este bun şi dă copiilor mâncare din banii de la Autoritatea Electorală", adică de la partidele politice, când de fapt acelaşi guvern PSD a mărit cota alocată partidelor politice, autor-impostor Liviu Dragnea, exact acelaşi personaj.

Niciodată construcţia, promovarea şi susţinerea unui proiect de buget nu au fost atât de jos.

Prima problemă a acestui proiect de buget este că porneşte de la o minciună - execuţia bugetară pe anul trecut. Nu aveţi încă explicaţii să spuneţi dacă ceea ce aţi cheltuit cu veniturile încasate se bat şi se suprapun perfect. Continuă cu o altă minciună - principalii indicatori. Nici dumneavoastră nu mai ştiţi la ce indicatori faceţi referire: la rata inflaţiei, la creşterea economică. Nici nu mai ştiţi care sunt nivelurile exacte la care vă referiţi.

Oricum, manipulaţi, minţiţi şi deformaţi cu premeditare. Îi minţiţi din nou pe cei care v-au dat votul şi care deja s-au prins că sunt minţiţi. Ca să fie limpede, este un buget întemeiat pe jaf, cu preţul distrugerii sectoarelor care susţin din greu bugetul.

Domnul... bănuiesc că domnul blond de acolo, din spate, bate cu picioruşele şi cu mânuţele în bancă.

Susţineţi-l, vă rugăm, susţineţi-l pe domnul Teodorovici, care se comportă ca la... ce, la şcoală, la grădiniţă, bănuiesc.

Aţi pus bugetul pe perfuziile Ordonanţei 114, ordonanţa ticăloşiei, domnilor Dragnea şi Vâlcov, care spoliază şi demonizează firmele româneşti şi străine, companiile de stat, toată administraţia locală, băncile, fură pensiile private ale tinerei generaţii. Pe asta v-aţi întemeiat dumneavoastră bugetul pe anul 2019. Ştiţi cum procedaţi? Precum Chávez - Maduro, care au adus o ţară cu bogăţii mari, Venezuela, în mari lipsuri şi în faliment. Sper ca România să n-ajungă în faliment în guvernarea dumneavoastră, a celor care tropăiţi acolo în spate. Aţi aruncat pe baze toxice şi false, într-un contrasens total cu ceea ce înseamnă dezvoltare şi preocupare pentru calitatea vieţii oamenilor şi a comunităţilor, acest buget "Dragnea şi Vâlcov".

A, poate domnul Teodorovici e supărat că nu-i pronunţ numele. Dar, oricum, n-a contribuit, pentru că acest buget este asumat pe persoanele fizice Dragnea şi Vâlcov. Îmi pare rău, nu vă menţionez.

Conţine adevărate ameninţări la adresa securităţii naţionale. Ştiţi care sunt adevăratele ameninţări? Faptul că vă bateţi joc de sistemul de sănătate românesc. Faptul că aţi respins cu brutalitate propunerile Partidului Naţional Liberal de a îmbunătăţi infrastructura în sănătate. Pentru că oamenii mor cu zile, nu-şi găsesc sănătatea în spitalele româneşti. Din opt spitale regionale, aţi ajuns la trei şi nici măcar astea nu vor ajunge să înceapă să fie construite. Şi degeaba aţi majorat salariile medicilor, dacă în continuare infrastructura este la pământ.

Să mai vorbim de educaţie? Este o rană deschisă. Şi, din nefericire, este specialitatea PSD, din moment ce aţi adus-o din nou în fruntea acestui minister pe doamna Ecaterina Andronescu, care ştim foarte bine cum a reuşit să nenorocească câteva generaţii de copii şi de tineri. Aţi furat şi aţi compromis o propunere a Partidului Naţional Liberal - asta ca să vedeţi până unde aţi ajuns -, o propunere a PNL care viza ca toţi copiii să beneficieze de o masă diversificată în şcoală. Domnul Dragnea a furat amendamentul, a propus şi l-a redus pentru doar câţiva copii. E o problemă de moralitate furtul. Însă, din nefericire, aţi aruncat la coş şi alte măsuri bune pentru creşterea calităţii educaţiei.

V-aţi bătut joc de administraţiile publice locale, îi umiliţi, în condiţiile în care aveţi exemple de bună practică, în loc să vă uitaţi în Occident. Aveţi primari performanţi care vă pot demonstra ce înseamnă să gestionezi bine o comunitate şi care acum au ajuns pe punctul să-şi dea demisiile, să se gândească să-şi dea demisiile, pentru că le veţi trimite asistaţii sociali în faţa primăriilor şi nu vor avea de unde să le plătească toate cheltuielile pe care le-aţi pus în braţe. De ce îi umiliţi? De ce îi batjocoriţi?

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Doamna deputat...

Doamna Raluca Turcan:

Puteţi să răspundeţi la aceste întrebări?

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

A expirat timpul. Dacă vreţi să închideţi.

Doamna Raluca Turcan:

Pentru toate aceste motive - închei acum - şi pentru unul care arată că aţi mai amanetat ceva, investiţia... (Discuţii, rumoare.)

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Doamna deputat, vă mulţumim frumos.

V-am anunţat.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc, închei. Vă cer 30 de secunde să-mi închei fraza.

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

10 secunde, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Aţi mai amanetat investiţia în copii şi investiţia în infrastructură.

Sunt multe motive pentru care Partidul Naţional Liberal nu va vota acest buget pentru anul 2019.

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Am înţeles. Anunţase şi domnul senator Cîţu, credeam că anunţaţi altceva, dar văd că sunteţi consecvenţi.

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar USR, domnul deputat Iulius-Gavril Năsui.

Vă rog, 7 minute. Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate doamne,

În calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse, îl rog pe domnul Bacalbaşa: stimate domn, încercaţi să vă controlaţi aceste ieşiri. Nu face bine acestui...

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Vă mulţumesc.

Aţi spus pe procedură.

Vă mulţumesc frumos.

Haideţi, domnule deputat.

Am înţeles.

Deci la Grupul USR înţeleg că sunt doi vorbitori: domnul Năsui şi, dacă rămâne timp, domnul Iulian Bulai, da?

Drept la replică, domnul Bacalbaşa. Vă rog.

Domnul Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae:

Şi, apropo de control, sigur că dumneavoastră sunteţi sub control cu epoleţi. Eu am numai control psihologic. Dar, deocamdată, am rugat-o numai pe doamna ca să îşi distileze veninul în cadrul timpului legal. În rest,...

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae:

...poate cele patru milioane de euro care s-au cărat, se pare - din surse am aflat şi eu, de la televizor -, pentru ceva aluminiu la Slatina şi despre care dumneavoastră ştiţi, şi alţii ştiu...

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Mulţumim, domnule deputat.

Gata, vă rog frumos să încetaţi.

Domnul Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae:

...să le dea copiilor să mănânce călduţ.

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Deci Grupul USR are 7 minute. Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă bucur să văd că ministrul finanţelor publice ne spune că Legea bugetului şi aceste dezbateri sunt un moment important, sunt un moment atât de important încât vin cu 4 luni întârziere faţă de momentul când trebuiau să vină, 4 luni în care România nu a avut buget şi în care am mers în continuare pe bugetul anului anterior.

Aţi întârziat bugetul şi acum ne spuneţi că veniţi cu o viziune impresionantă asupra României, dar e o viziune a cui, că dumneavoastră, domnule ministru al finanţelor, n-aţi venit decât astăzi, la ora 2.00, dimineaţa, şi aţi plecat la ora 3.00. Altfel, la cele peste 20 de ore de dezbatere asupra bugetului, nu aţi fost prezent.

Acest buget, dragi colegi, este o fraudă. Şi este o fraudă pentru că este bazat pe o minciună. Este bazat pe o minciună care-i creşterea economică de 5,5%. Şi vreau să ţineţi minte această cifră, 5,5%, pentru că sunt sigur că vom vorbi de ea şi anul viitor.

Anul trecut, am vorbit de o altă cifră, 6,1%. Asta este cifra pe care dumneavoastră, la Guvern, prin Comisia de Prognoză, aţi spus că o s-o avem pentru anul 2018 şi aţi fundamentat un buget pe 6,1%. Ce s-a întâmplat, de fapt, anul trecut? Aceeaşi Comisie care ne promitea 6,1%, treptat, şi-a tot scăzut perspectiva de creştere la 5 şi apoi la 4,5% şi, în final, dacă ne uităm la INS, vedem 4,2%. Deci avem o prognoză de creştere mult prea mare, mult prea... irealist de mare, făcută parcă politic, pentru a acomoda toate cheltuielile pe care dumneavoastră doriţi să le faceţi.

În plus, ne mai spuneţi altă minciună, că cursul leu-euro va fi de 4,67 de lei, când el şi acum, cursul BNR, dacă vă uitaţi la el, este la 4,74. Şi cel mai tare lucru: nici măcar dumneavoastră nu credeţi în indicatorii aceştia. Domnul Meleşcanu, ministrul de externe, ne spunea că în ministerul său şi-a prevăzut o rezervă, tocmai pentru că cursul n-o să fie chiar ăsta. Deci nici dumneavoastră nu credeţi previziunile acestea pe care ni le citaţi aici, adineauri.

Aţi crescut mai toate cheltuielile. Peste tot creşteri şi creşteri mari! Dublăm, triplăm unele bugete. Cheltuim banii oamenilor, pentru că, până la urmă, nu sunt banii noştri, nu-i aşa? Suntem generoşi cu banii altora. Pensiile speciale din buget cresc de la 9,5 miliarde la 12 miliarde. Banii pentru partide explodează, de asemenea. I-aţi mai scăzut puţin, prin amendamente, la presiunea publică, din cauza presiunii publice, şi bine aţi făcut, dar nu este suficient. Tot se dau mult prea mulţi bani la partide: de la 170 de milioane la 269 câte au rămas acum.

Banii pentru baronii locali, de asemenea, sunt pe creşteri. Şi ştiţi ce altceva mai creşte? Creşte Jandarmeria. Jandarmeria creşte cu 6 300 de oameni. Bugetul ei pentru muniţie şi armament de tip de război creşte cu 520%. Şi, atunci, ne întrebăm: dar de ce aţi crescut acest buget aşa de mult? Ajunge la peste 2 miliarde de lei. De ce se întâmplă lucrurile acestea? Şi aici e o întrebare legitimă. Vă pregătiţi de război? Ştiţi dumneavoastră că se va întâmpla ceva ceea ce noi nu ştim? Poate asta este.

Sunteţi, de fapt, într-un război. Deocamdată, sunteţi într-un război politic şi arma dumneavoastră este acest buget 2019, şi ţinta sunt primarii. Şi ce urmăriţi este subordonarea acestora baronilor locali. Doriţi să le daţi mai mulţi bani, aşa cum aţi spus-o, dar, ca de obicei, fiecare cadou este un măr otrăvit, pentru că le daţi în cârcă mai multe cheltuieli decât pot duce. Şi, de aceea, au existat şi toate discuţiile cu ei. Pentru că au realizat că primesc mai mulţi bani, dar, în schimb, primeau şi mai multe cheltuieli. Şi ştiţi care este problema principală, dragi colegi, că nici nu mă interesează dacă făceaţi asta. Foarte bine, o faceţi. Nu sunt de acord, dar să o faceţi. Problema este victima colaterală pe care aţi ales-o, şi anume persoanele cu dizabilităţi şi asistenţii acestora. Pentru că dintre toate cheltuielile pe care le puteaţi muta la local, deci toate cheltuielile pe care le puteaţi periclita, le-aţi ales tocmai pe acestea. De ce pe acestea şi nu altele? Asta este cea mai bună victimă pe care puteaţi s-o găsiţi în toată România? Aceste persoane care au venit şi au protestat şi au venit şi la comisie şi au vorbit? Vi se va spune că nu-i nicio problemă, că, de fapt, totul este aranjat, că avem, uitaţi, articolul în buget care spune că se plătesc cu prioritate. Problema este că niciun primar în ţara aceasta nu va putea face o plată, dacă nu are deja banii. Şi, când nu va avea banii, ce va face? Se va duce la preşedintele consiliului judeţean, se va duce la Ministerul Finanţelor şi va cere acolo bani pentru reechilibrare. Şi acolo, poate să-i primească sau să nu-i primească, în funcţie de culoarea politică, în funcţie de opiniile pe care le-a avut. Creaţi un sistem mai înregimentat şi mai ierarhizat politic decât a fost vreodată în România. Şi, din punctul acesta de vedere, da, domnule Teodorovici, chiar este o viziune nouă pentru bugetul 2019.

Şi totuşi, între toate aceste creşteri, avem şi vreo câteva instituţii care au bugete mai mici. Ştiţi care sunt? DNA şi DIICOT, anume, cele două instituţii care se ocupă cu combaterea infracţionalităţii de nivel înalt şi cu combaterea corupţiei, acele instituţii, care, până acum, şi-au făcut treaba şi au fost lăudate internaţional. La acelea scădeţi cu 8% şi cu 15% bugetul.

Dar cel mai îngrijorător lucru, cel mai îngrijorător lucru pentru toate acestea... din toate lucrurile pe care le-am spus până acum este impactul asupra mediului privat şi asupra economiei private. Pentru că, în fiecare an, ne-aţi spus: uitaţi un buget cu investiţii mari, avem un buget al investiţiilor, un buget al creşterii economice. Şi ce aţi făcut? Aţi supraestimat veniturile, cum o faceţi şi acum, cum aţi făcut-o şi anul trecut şi sunt sigur că o veţi face şi anul viitor. Vom vedea ce prognoză de creştere economică veţi avea atunci, dar să anticipăm puţin. Şi ce-aţi făcut? Aţi mărit taxele şi impozitele în ultimele secunde, aţi tăiat la investiţii şi aţi băgat economia în vrie, aşa cum aţi făcut-o în 2017, cu creşterea impozitelor pe munca part-time şi cu creşterea accizelor de la o lună la alta cu 20% şi aşa cum aţi făcut anul trecut cu OUG nr.114, care a creat cel mai mare crah bursier de la criză şi până acum, cu unele companii româneşti, nu străine, care şi-au pierdut până la 30% din valoare peste noapte, aşa, pentru că n-aţi avut suficienţi bani şi pentru că a trebuit să puneţi mâna mai adânc în buzunarele românilor.

Bugetul, care-mi doresc eu să crească, nu este bugetul de stat, ci este bugetul românilor. Eu aş vrea o economie care să funcţioneze pentru români, în care fiecare român să trăiască mai bine şi tineretul, care a părăsit deja această Românie, să se întoarcă.

Din păcate, acest buget nu este asta.

Prin urmare, USR nu va cauţiona acest buget cu votul său.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă pentru cele 20 de secunde... Da, domnule deputat Iulian Bulai. Da? Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte scurt. Sunt aici să cer echitate pentru Moldova. 2 milioane de euro din cele 158 de milioane de euro necesare pentru completarea studiului de fezabilitate pentru legea adoptată în noiembrie 2018 sunt prea puţin. Ne-am angajat că vom susţine acest proiect. Cer imperios, în numele tuturor moldovenilor, indiferent de partidul din care faceţi parte, să susţineţi toate amendamentele pentru A8. Moldova este importantă. Nu este o vacă de muls, este un pilon important din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Marius-Constantin Budăi. Vă rog.

Domnule ministru!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi şi senatori,

Stimaţi colegi,

Poate că n-aş fi insistat foarte mult pe bugetul autorităţilor locale, am crezut că am clarificat această situaţie în comisie. Se pare că nu, şi o să revenim.

Observ cu regret că o categorie de persoane care sunt destul de lovite de soartă, şi anume persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora sunt folosite ca material politic. Şi este un lucru foarte, foarte grav.

În primul şi în primul rând, indemnizaţia persoanelor cu dizabilităţi nu a fost transferată autorităţilor publice locale. Acea indemnizaţie, alături de venitul minim garantat, este plătită în continuare prin Ministerul Muncii, şi anume prin agenţiile judeţene de prestaţii şi inspecţie socială. Prima dezinformare.

A doua, indemnizaţiile însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi, a asistenţilor personali erau, începând cu anul 2000, în grija autorităţilor publice locale, cu centralizare prin Ministerul Muncii şi cu achitare directă a sumei, până la 90%, cum spunea bugetul, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

În execuţia bugetară a anului 2018 sumele plătite de către Ministerul Finanţelor, la centralizarea Ministerul Muncii, pentru plata însoţitorilor şi a asistenţilor personali... suma totală este de 4,96 miliarde de lei, 5 miliarde de lei.

Suma suplimentară prevăzută pentru suplimentarea bugetelor locale este de 10,2 miliarde de lei. 5 vizavi 10. Vor fi sau nu vor fi bani. Dar şi aşa, această prevedere din art.5 alin.(7) al Legii bugetului pe anul 2019 este susţinută în continuare de prevederile art.6 alin.(10), (17), (19) şi (20), care nu fac altceva decât să ne spună în cascadă că, dacă vor fi anumite cazuri răzleţe unde primăriile din reechilibrare, din rămânerea la dispoziţia primăriilor, a unităţilor locale administrativ-teritoriale, a 100% din impozitul pe venit, la echilibrările care vor fi făcute pe parcursul anului, dacă şi aşa vor fi probleme, e trecut în lege, negru pe alb, că intervine bugetul de stat şi rezolvă această chestiune.

Mai mult de atât, alin.(20) al art.6 spune că unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia să asigure cu prioritate aceste cheltuieli.

E foarte trist... e foarte trist că am ajuns să utilizăm şi să folosim politic oameni a căror soartă şi aşa este lovită destul de greu.

Mulţumesc frumos.

Chiar nu mai spun nimic. (Aplauze.)

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Mai sunt 31 de minute şi 15 secunde... Grupul PSD.

Grupul UDMR, domnul senator Cseke Attila-Zoltan.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Domnilor preşedinţi de şedinţă ai celor două Camere,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aş începe prin a vă spune că UDMR speră că acesta este ultimul an în care Parlamentul este chemat să aprobe bugetul de stat în anul al cărui buget îl discutăm.

Sigur, nu este un caz singular. Din păcate, în ultimii 10 ani s-a mai întâmplat şi în anii 2010, 2013 şi 2017, dar ar fi bine să fie pentru ultima dată că ne prinde începutul anului cu dezbaterea bugetului de stat.

UDMR a avut o atitudine activă în perioada anterioară acestei dezbateri parlamentare, nu am negat şi nu negăm acest fapt. Am avut dezbateri, întâlniri cu coaliţia de guvernământ şi Ministerul de Finanţe şi vom discuta oricând va exista interes din parte a acestora pentru discuţii cu UDMR, indiferent de cine formează coaliţia de guvernământ.

Scopul nostru a fost acela de a îmbunătăţi semnificativ proiectul de buget, faţă de forma iniţială pusă în dezbatere de ministerul de resort.

Împreună cu Guvernul şi Ministerul de Finanţe, în mare parte, s-a reuşit acest lucru. Evident că nu există buget perfect. Nicăieri în lume nu există resurse financiare suficiente pentru toate provocările existente, dar, în mod cert, acesta este un proiect mai bun decât cel iniţial.

La fel de evident este că Ministerul de Finanţe şi instituţiile subordonate acestuia au responsabilitatea importantă de a reuşi ca partea de venituri estimată a bugetului să fie realizată. Aş face aici menţiunea că decizia Parlamentului de a reda direcţiilor de finanţe judeţene, administrarea contribuabililor mijlocii, care au fost centralizaţi de Guvernul tehnocrat, deja şi-a arătat părţile pozitive în încasări. Trebuie continuat cu redarea personalităţii juridice către structurile judeţene de finanţe, practica arătându-ne că tot ce este mai aproape de cetăţean este mai eficient şi corect în relaţionarea faţă de contribuabil.

La bugetul autorităţilor administraţiei publice locale formula din proiectul bugetului constituie un avans consistent faţă de versiunea anterioară, cu un buget crescut pentru consiliile judeţene, cu fonduri mai multe pentru echilibrarea bugetelor locale, cu bugete minimale prevăzute pentru acesta din urmă, cu un buget crescut la nivelul ţării pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale.

Am face în mod necesar menţiunea că tot ceea ce se implementează pentru prima dată s-ar putea să aibă nevoie de ajustări ulterioare, ceea ce, în mod evident, dacă va fi cazul, va trebui efectuat în cursul anului.

Guvernul va trebui să fie flexibil şi ascultător la eventualele probleme punctuale ale autorităţilor administraţiei publice locale, care se pot ivi în cadrul implementării bugetului. Este corectă abordarea guvernamentală şi o susţinem ca în bugetul Ministerului Transporturilor să fie alocate acele resurse financiare care pot fi cheltuite în anul 2019 la construcţia de autostrăzi, inclusiv la autostrada Transilvania. Tot atât de evident este că numai din alocarea de resurse nu se vor construi autostrăzi. Este absolut necesar ca ministerul şi compania de autostrăzi să se mobilizeze şi să mobilizeze executanţii lucrărilor. Aşteptăm, deci, faptele şi realizările concrete.

De asemenea, este important că în domenii ca sănătate, cultură, infrastructură aeroportuară sunt prevăzute spre finanţare proiecte concrete din zona Transilvaniei. Prin creşterile semnificative ale bugetului sănătăţii şi educaţiei, există premisele financiare pentru îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor din aceste domenii, cu condiţia ca ministerele de resort să gestioneze eficient, prin politici publice sectoriale, creşterile de buget.

Este important că, la propunerea UDMR, în urma discuţiei şi acceptului ministerului de resort şi al Ministerului de Finanţe, a crescut finanţarea medicilor de familie cu peste jumătate de miliard de lei.

Credem, în acelaşi timp, că la Programul naţional de dezvoltare locală, program de succes, de altfel, va fi necesară la vară suplimentarea fondurilor alocate pentru acoperirea lucrărilor de infrastructură aferente acestui program, în anul 2019.

În concluzie, este un buget...

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Vă rog, domnule deputat. Încheiaţi, da?

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Închid, domnule preşedinte.

În concluzie, este un buget optimist, cu câteva domenii cu creşteri de alocare accentuate, o propunere mai bună decât proiectul de buget iniţial pus în dezbatere, dar al cărui succes depinde aproape exclusiv de atitudinea ministerelor de linie de a folosi eficient resurse alocate.

În funcţie de dezbaterea din plenul Camerelor reunite, Grupurile parlamentare ale UDMR vor decide asupra atitudinii de vot la votul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Vă mulţumesc.

Dar chiar şi aşa, veţi vota "pentru". Da?

Domnul...

Mulţumesc, domnule senator Cseke Attila.

Din partea Grupurilor parlamentare ale ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian.

Vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Am ascultat, ca de fiecare dată, luările de cuvânt ale colegilor mei. Ele sunt reluări ale poziţiilor din anii anteriori. Uneori, adjectivele sunt ceva mai îngroşate, în rest, sensul este aceleaşi, anume, din partea opoziţiei că cifrele sunt supraestimate, sunt nerealiste şi n-o să reuşim să ne îndeplinim obiectivele. Aş vrea mai întâi să fac o mică completare. Aş vrea să evocaţi şi numele meu atunci când vorbiţi despre buget. Am fost unul dintre cei care am discutat, să nu spun am negociat, în legătură cu programul de investiţii al acestui buget. De aceea, cel puţin în ceea ce priveşte aspectul acesta novator al unei viziuni unitare, inclusiv despre Moldova, unde eu am crescut şi pe care o reprezint în Parlament, mi se pare că aceasta înscrie un moment de cotitură în filozofia bugetară românească.

Întâi, în legătură cu cifrele.

Stimaţi colegi,

Luaţi seriile de date din ultimii ani. Cu extrem de rare excepţii, întotdeauna, produsul intern brut la care s-a ajuns la sfârşitul anului a fost mai mare decât cel prognozat. Aşa s-a întâmplat şi în 2017, aşa s-a întâmplat şi în 2018, atunci când alţi colegi spuneau că produsul intern brut este supraevaluat. Veţi spune: da, dar a mai fost şi inflaţie. De acord, numai că bugetul se construieşte pe cifre nominale. Şi, dacă cifrele nominale de sfârşit sunt mai mari decât cifrele nominale de început, e de presupus că acest cadru este suficient de larg pentru a anticipa şi o realizare a bugetului.

În al doilea rând, s-a vorbit despre faptul că veniturile ar putea să nu se ridice la nivelul pe care noi l-am preconizat. Aici sunt două variabile: una este colectarea, a doua este nivelul fondurilor europene, care, în mod tradiţional, în ani, al cincilea, al şaselea din exerciţiul bugetar, încep să crească. Suntem în exerciţiul 2014 - 2020. În anul 2019, deja, absorbţia va spori. Vă amintiţi că şi înainte exista cor al Casandrelor care spuneau că n-o să absorbim banii în exerciţiul anterior 2007 - 2014. Realitatea a dovedit că am absorbit într-o proporţie considerabilă şi aceşti bani.

În al doilea rând, e foarte interesant că la această dezbatere - mărturisesc, e prima oară când mi se întâmplă asta şi, când spun prima oară, vă imaginaţi că am destui ani în spate ca să fie remarcabil - nu s-a pus problema că sunt prea puţini bani pentru salarii, nu s-a pus problema că pensiile sunt prea mici, nu s-a pus problema că alocările pe domenii sunt mici, ceea ce vă mărturisesc, e o bază de plecare remarcabilă într-un buget. S-a spus, în schimb, că acest buget va ameninţa siguranţa naţională. Eu nu cred acest lucru. Am avut discuţii în comisii, eu nu cred că se va întâmpla acest lucru. S-a spus că va fi un control asupra administraţiei publice locale. Nu-i adevărat. Acest buget presupune un venit, o cheltuială pe locuitor mai mare decât anul trecut. Deci există o marjă de siguranţă mai mare.

Aş vrea să spun câteva cuvinte acum despre Moldova şi despre programul pe Moldova. Este pentru prima oară când avem o viziune coerentă despre viitorul Moldovei. În acest proiect de buget se vorbeşte despre... în sfârşit, despre o cale ferată rapidă, care să lege Giurgiu - Bucureşti, prin Paşcani, de Iaşi şi Suceava. Este pentru prima oară când se oferă o viziune în legătură cu reţeaua de drumuri. E vorba de tronsonul de la Iaşi la Târgu-Mureş, care intră pe sistemul de parteneriat public-privat, şi tronsonul de la Târgu Neamţ la Târgu-Mureş, unde se reactualizează studiul de fezabilitate. Şi aş vrea să adaug că de la Târgu-Mureş către frontiera de vest o bună parte din autostradă va fi finalizată în cei doi ani care urmează. Apoi, avem consolidarea pe nivel de autostradă a drumului care leagă Bucureştiul de Suceava. Avem drumuri care leagă Bucureşti de Chişinău, prin Tişiţa şi Albiţa, numeroase variante ocolitoare, între care cea din Bacău, în regim de autostradă, va fi gata. Aş putea să continui...

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg! Rog... Numai puţin. Domnule... Numai puţin.

Rog colegii de la PNL... Dacă am solicitat şi vrem o dezbatere civilizată, vă rog să ne respectăm. Colegul de la Vrancea!

Vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Închei... închei spunând că acest buget este un pariu cu noi înşine şi un pariu cu poporul român. Este, practic, propunerea unei foi de parcurs, cum se spune în engleză, road map, despre România.

Şi închei mulţumind celor care mi-au făcut galerie. Aşa a debutat romantismul, aşa a ajuns "Hernani" a lui Victor Hugo o piesă celebră, prin faptul că a avut distinşi lăudători din balcoane, aşa cum mi s-a întâmplat mie acum.

Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Mulţumim domnului deputat.

Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Eugen Tomac.

Vă rog.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vreau să vă mulţumesc pentru faptul că l-aţi evacuat din sală pe condamnatul Goga.

Aş începe prin a-l întreba pe domnul ministru Teodorovici: de ce încalcă legea? Domnule ministru, vreau să ne spuneţi aici, în plenul Parlamentului, pe 13 februarie, de ce proiectul de buget nu este prezent... n-a venit în Parlament în octombrie, aşa cum spune legea, ci dezbatem astăzi, în luna februarie, un lucru pe care trebuia să-l decidem anul trecut? Vreau să avem o explicaţie legată de această chestiune.

Legat de buget, indiferent ce ar spune cei din arcul guvernamental, realitatea este una singură: aţi reuşit o performanţă incredibilă, să vă puneţi toţi primarii în cap, inclusiv pe cei din PSD i-am văzut pe scările Guvernului cum spuneau că sunt îngrijoraţi de tăierile pe care le-aţi făcut. Nu înţelegem de ce aţi blocat posturile în administraţia publică, nu înţelegem de ce tăiaţi banii de la copii, nu înţelegem de ce aveţi o problemă cu persoanele cu dizabilităţi, nu înţelegem de ce, într-o perioadă în care puteam salva economia, alocaţi doar 4,5% pentru investiţii, în condiţiile în care în plină criză, în plină criză aveam o alocaţie de 6,5% din PIB pentru investiţii. Deci rugămintea noastră este să vă uitaţi cu grijă spre români, domnule ministru, şi să fiţi de acord cu propunerea pe care am făcut-o noi, de a tăia toate pensiile speciale, pentru că vă bateţi joc de pensionari. Avem 4,5 milioane de pensionari care iau o pensie sub 1 000 de RON. Dacă am tăia pensiile speciale, am avea bani şi pentru autostrăzi, am putea construi şi 1 000 de creşe, că tot aţi promis. Şi doar cu promisiunile aţi rămas.

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Eugen Tomac:

Şi, în mod sigur, am avea resurse şi pentru ambulanţe şi, inclusiv, autostrada Unirii.

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Mulţumim.

Domnul Eugen Tomac:

Deci aş vrea să ne răspundă ministrul Teodorovici...

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Mulţumim frumos.

Domnul Eugen Tomac:

...de ce a încălcat legea şi n-a...

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Aţi spus o dată.

Domnul Eugen Tomac:

...trimis bugetul, aşa cum prevede legea, în octombrie...

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Sper că anunţaţi că votaţi bugetul.

Domnul Eugen Tomac:

... în Parlament?

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Vă mulţumim.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu s-a înscris.

Grupul de parlamentari neafiliaţi, domnul deputat Victor Ponta. Nu? Nu este? (Discuţii.)

Nu, nu. Bun.

Având în vedere că luările de cuvânt s-au încheiat, îl rog pe domnul ministru Eugen Teodorovici...

(Discuţii. Domnul deputat Victor-Viorel Ponta solicită cuvântul.)

Vrea? Am anunţat. Vă rog, domnule. Vă rog. Domnul deputat. Mi s-a spus că nu doriţi.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi de şedinţă,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Aş dori, în cele 5 minute alocate, să prezint poziţia Grupului deputaţilor neafiliaţi şi, în special, a celor 21 de parlamentari Pro România.

Vreau să nu luaţi observaţiile noastre de fond şi legate de amendamente ca pe nişte critici la adresa domnului ministru Teodorovici - nu vor fi critici, domnule ministru, o să vă rog doar să le transmiteţi lui Darius Vâlcov -, ci ca elemente care ţin de experienţă, de faptul că am lucrat împreună cu doamna Pescaru, pe care o salut, şi o cunosc, şi îi mulţumesc pentru anii în care am făcut împreună bugete bune şi alături de o parte din cei din Pro România, atunci când făceau, alături de domnul Teodorovici şi de mine, bugete serioase.

Avem următoarele observaţii legate de fond.

În primul rând, faptul că din tot ceea ce noi am aflat prognozele pe care se bazează bugetul sunt nişte prognoze nerealiste, legate de creşterea economică, de inflaţie şi de deficit. S-a mai întâmplat în România acest lucru. În anul 2008, Ministerul de Finanţe prevedea pentru 2009 creştere economică, deficit scăzut. Şi a fost un dezastru în 2009. Deci se mai întâmplă acest lucru. Sper să nu se întâmple şi în acest an. Nu mai este acelaşi ministru, dar, totuşi, sper ca de data... sperăm de data aceasta ca aceste prognoze, exagerat de optimiste, să nu se dovedească în a doua parte a anului ca având un impact semnificativ major asupra veniturilor.

În ceea ce priveşte veniturile, sunt câteva surse, evident, nerealiste, de exemplu: 2 miliarde de euro obţinute din licenţele de 5G. Din nou, dacă mă gândesc că aceste calcule au fost făcute la Slatina, vă spun că nu sunt la fel cu calculele de la Bucureşti. Pentru licenţele 5G, dacă vor exista competitori, sumele sunt de cel mult 500 de milioane de euro. Până la 2 miliarde, este o diferenţă de un miliard şi jumătate.

La fel, sumele prevăzute ca încasări în baza Ordonanţei nr.114. În măsura în care se renunţă, am înţeles - şi ceea ce ar fi foarte bine -, la prevederile Ordonanţei nr.114..., a fi extraordinar de bine să se renunţe, însă veniturile prevăzute de aceasta nu au cum să fie compensate.

Din punctul de vedere al parlamentarilor Pro România, modul în care au fost făcute bugetele pentru autorităţile locale îi transformă pe aceştia în nişte sclavi ai ministerului. Vreau să fie foarte clar: am construit bugete alături de Asociaţia municipiilor, a comunelor, alături de cei care sunt azi aici, şi nu a existat niciodată o nemulţumire şi o critică venite din partea autorităţilor locale, aşa cum este azi. Sunt critici de fond şi sperăm ca Ministerul de Finanţe şi Guvernul să poată să îndrepte aceste lucruri pentru a da predictibilitate şi stabilitate anului 2019.

Referitor la amendamente, am susţinut două amendamente în mod special, le reiau şi aici, în plen, cu speranţa că vom avea sprijinul dumneavoastră la momentul la care se vor vota amendamentele.

În primul rând, amendamentul referitor la finanţarea pentru partidele politice. 100 de milioane de euro este o sumă exagerată, este o sumă, evident, inacceptabilă. Alaltăieri a fost respins amendamentul nostru, ieri s-au mai tăiat 140 de milioane. Sunt convins că putem să tăiem în continuare şi să ajungem la finanţarea din 2015, de exemplu, sau 2016, în care era o finanţare normală şi rezonabilă, undeva sub 10% la ceea ce s-a prevăzut acum.

Ultimul lucru - şi insist, şi cer sprijinul Ministerului de Finanţe, domnului Teodorovici, doamnei Pescaru -, am finanţat împreună programul de grădiniţe pentru Republica Moldova. Peste două săptămâni sunt alegeri în Republica Moldova. Un gest de sprijin din partea dumneavoastră pentru românii de peste Prut va fi extrem de bine primit.

Vă mulţumesc pentru aceste 5 minute acordate şi, după cum vă rog să constataţi, m-am şi încadrat la secundă.

Vă mulţumesc.

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Mulţumim şi noi.

Aşa este, v-aţi încadrat. Singurul vorbitor care s-a încadrat la secundă, în afară de Partidul Social Democrat, bineînţeles, care mai are, încă, rezervă foarte mare.

Îi dau cuvântul domnului ministru în încheierea dezbaterilor.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru..., nu ştiu pentru ce, dar, în fine, vă mulţumesc, măcar din bun-simţ, pentru efortul depus.

Nu ştiu cu ce să încep. O să încep... aşa, în ordine inversă.

Domnule prim-ministru Victor Ponta, cu tot respectul pe care ştiţi că vi-l port, v-aş întreba un singur lucru: dacă ştiţi sau dacă vă amintiţi când am spus că se întâmplă într-un fel şi a fost altfel decât am spus eu?! (Discuţii.)

Fondurile europene. Aduceţi-vă aminte, în 2012, când am fost numit ministru al fondurilor europene, că eu v-am spus că România va face minimum, minimum 80% pe primul ciclu financiar postaderare. Nu aţi avut încredere şi aţi spus în programul nostru de guvernare între 50 şi 80% şi iată că, final, România a făcut undeva la 90%.

În 2015, când făceam împreună Codul fiscal - nu eu, alţii dinaintea mea şi, tot timpul, cei de după mine, nu am niciun merit eu -, când a fost cel mai liberal Cod fiscal - poate ar trebui să înveţe şi colegii din dreapta mea, că în dreapta nu sunt sigur -, când vorbeam de cei 9% la produsele agroalimentare, să fie aplicată în primul rând această măsură şi, după, cealaltă privind TVA-ul standard de la 24 (unde cei din dreapta mea l-au dus) la 20%. Şi a fost bună propunerea mea, îmi cer scuze pentru lipsa de modestie, poate, şi efectele au fost cele pe care le-am anticipat.

De asemenea, vizavi de creşterea economică şi multe, multe altele. Apropo, 2008 - 2009 au fost, dacă îmi aduc aminte, guvernări diferite şi era, implicit, o diferenţă de abordare şi, ca efect, s-a văzut foarte clar şi în 2009 faţă de 2008. Dar nu intru în detalii, poate domnul ministru Varujan Vosganian vă poate spune mai multe, eu eram doar secretar de stat la finanţe.

Asta, vizavi de faptul că ceea ce spun se şi întâmplă şi nu am nici talentul, nici dorinţa şi nici impertinenţa să mint vreodată, atunci când vorbesc de cifre, de măsuri în care cred cu tărie şi, mai ales, de efectele pe care acestea le vor produce pentru această ţară, pentru fiecare român în parte. (Rumoare, discuţii.)

Două chestiuni, ca să..., nu intru în detalii pentru că efectiv este o bătaie de joc pe care dumneavoastră, din păcate, o faceţi în mod zilnic de la această tribună, în spaţiul online - unde vă place să fiţi foarte prezenţi şi e un lucru foarte bun -, dar fără a vă gândi o clipă, o clipă, măcar, la cel care urmăreşte ceea ce dumneavoastră trimiteţi, în mod inconştient, ca informaţie falsă, cu răutate, în spaţiul public.

Spuneaţi de investiţii. Vă dau o scurtă informaţie... (Rumoare, discuţii.)

Dacă-mi permiteţi, am să termin foarte repede şi puteţi să spuneţi după aceea pe online ce doriţi dumneavoastră. (Rumoare, discuţii.)

Investiţiile în 2017 - 26,8 miliarde, în 2018 - 34,2 miliarde, adică cu 27,6% mai mult. Mai mult, în 2019, prognoza noastră este de 49,7 miliarde, adică cu 45,3% mai mult. Le puteţi verifica, dacă aşteptaţi un an de zile, şi veţi vedea dacă cifrele se confirmă. (Discuţii.)

Şi v-am spus încă un lucru... (Discuţii.)

V-am spus încă un lucru! (Discuţii.)

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Domnule deputat, vă rugăm frumos!

Domnule Tomac!

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Ieri, la Bruxelles...

Nu, că, domnul Tomac... O să vă răspund şi dumneavoastră imediat, dar cred că mai bine, spre binele dumneavoastră, ar fi bine să nu fac trimiteri la ceea ce dumneavoastră sunteţi până la momentul la care aţi făcut prima conferinţă de presă ca secretar general al acestui partid, invocând sau crezând că, dacă mă atacaţi pe mine, veţi creşte vreun pic în rândul populaţiei..., în ochii populaţiei. (Discuţii, râsete.)

Deci, ieri, la Consiliul miniştrilor de finanţe de la Bruxelles, asta am şi cerut, din respect pentru cei care ne urmăresc, să fie în aceste rapoarte puse atât prognozele celor care fac astfel de estimări şi..., prognoze de primăvară, sau de toamnă, sau de iarnă, să treacă şi execuţia fiecărui an în parte pentru a vedea fiecare. Şi vă dau un exemplu: ce spunea Comisia Europeană în 2017, prognoză? Undeva la 3 şi ceva, 4% creştere economică. Cât a fost? 7%. Cât a spus anul trecut că va fi prognoza de creştere economică? Tot aşa, undeva la 3 şi ceva la sută, iată că este peste 4%.

Şi asta, numai din respect faţă de cei care ne urmăresc.

Domnul Cîţu, doamna Turcan.

Aş avea, nu ştiu..., pentru domnul Cîţu, i-aş spune doar atât: că prefer politicienii criticaţi pentru ceea ce fac cu bună-credinţă, celor lăudaţi pentru ceea ce fac cu rea-intenţie. Şi aveţi din partea mea... (Arată un cartonaş roşu.)... că, sincer, cu toţi ne-am plictisit de ce sunteţi dumneavoastră azi în spaţiul public. (Discuţii, râsete, aplauze.)

Doamnei Turcan..., doamnei Turcan...

Asta ca să vedeţi că anticipam inepţiile pe care le spuneţi şi cu ocazia bugetului de stat, de asta le-am şi pregătit.

Doamnei Turcan: pentru unii e mult mai uşor să comenteze zece idei bune şi foarte bune, decât să emită măcar una singură. Şi aveţi din partea mea, din dorinţa de a vă mai vedea din când în când în acest spaţiu, pentru că trebuie să facem şi noi haz de necaz, doar galben. (Arată un cartonaş galben. Râsete, discuţii.)

Domnule Năsui, ştiţi cum, dacă mă căutaţi pe mine pe internet, găsiţi anumite lucruri, zic eu - şi îmi place să cred -, şi lucruri bune. Dar de dumneavoastră..., dacă căutăm împreună pe internet, cred că aveţi un trecut de care să vă fie ruşine. (Aplauze, vociferări, discuţii.)

Vă mulţumesc.

O zi bună!

Domnul Şerban-Constantin Valeca:

Mulţumim frumos, domnule ministru.

S-au încheiat dezbaterile generale, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi. (Rumoare, discuţii.)

Domnul Florin Iordache:

Deci dezbaterile generale au fost încheiate.

Vom continua mâine-dimineaţă, la ora 9.00.

Vă anunţ următoarele... (Rumoare, vociferări, discuţii.)

Păi, da, la toţi a răspuns.

Nu, nu este, nu avem drept la replică.