Dezbateri parlamentare

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ziua Internaţională a Femeii este sărbătorită la data de 8 Martie pentru a marca atât realizările sociale şi politice ale femeilor, cât şi discriminarea şi violenţa la adresa acestora.

Dar, pentru că există un "dar", 8 Martie s-a impus ca Zi Internaţională a Femeii sub influenţa socialismului internaţionalist. În statele foste comuniste, această sărbătoare încă e percepută ca "o moştenire" a comunismului, deoarece în acei ani ea a fost folosită în scop propagandistic. Aici, femeia, cu mândrie proletară, era scoasă din familie şi aproape forţată să se "integreze în câmpul muncii", în timp ce propagandiştii de partid se străduiau să arate că numai în socialism femeia era apreciată la adevărata ei valoare. Pentru comunişti, 8 Martie era ziua unui anumit tip de femeie - femeia revoluţionară.

Astăzi, tot mai mulţi dintre noi înţelegem că femeia nu înseamnă numai loc de muncă, dimpotrivă, înseamnă redescoperirea marilor valori perene ale stabilităţii şi subtilităţii omeneşti care se asigură în cadrul familiei, aceasta din urmă având în centru copilul, mai precis mama şi copilul, esenţa a ceea ce numim comunitate morală. Mama şi copilul sunt aproape criminal uitaţi astăzi. Nu întâmplător societatea este în derivă, iar nucleul ei moral este slăbit.

Ziua femeii este, deci, şi ziua mamei, al cărei model, prin excelenţă, să nu uităm, este Fecioara Maria, care ne alină pe toţi. Pentru că, iată, mult înainte de sărbătoarea adusă de socialismul internaţionalist, omenirea creştină se bucura de Buna Vestire, pe 25 martie. Aceasta este sărbătoarea originară a femeii, mai precis a tuturor celor care ne-au dat nu numai viaţă, dar şi chip. Da, Ziua Internaţională a Femeii este o sărbătoare a femeii muncitoare, dar să nu uităm de Buna Vestire, Ziua creştină a femeii milostive, pentru care îndatoririle înseamnă originea însăşi a vieţii.

Uitându-mă la statisticile realizate de către Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, nu pot să nu remarc câteva lucruri total îngrijorătoare pentru vremurile pe care le trăim. La absolut toate categoriile analizate - loviri sau alte violenţe, viol, agresiune sexuală, acte sexuale cu minori, omoruri, tentative de omor - majoritatea victimelor sunt femei din mediul rural. Mai mult decât atât, cazurile de viol, agresiune sexuală şi acte sexuale asupra minorelor au crescut cu 30% în perioada 2019 - 2020, iar cel mai îngrijorător lucru este faptul că, din totalul ordinelor de protecţie în sprijinul femeilor, peste 30% au fost încălcate. Statul, astăzi, nu numai că se aşază pe sine în afara marilor valori ale familiei, deci ale feminităţii şi maternităţii, dar nici nu e capabil să gestioneze violenţa la adresa acestora. Din acest punct de vedere, statul de astăzi este şi mai puţin prietenos cu femeia decât statul comunist.

Fac un apel către toate instituţiile implicate ca dincolo de toate aparentele obstacole birocratice să urgenteze implementarea şi aplicarea legii supravegherii electronice. Necesitatea aplicării unor măsuri cu efect imediat este dată de lipsa unei adevărate strategii de educaţie naţională care să aibă în centrul ei intensificarea dialogului, iar scopul educaţiei ar deveni astfel nimic altceva decât crearea condiţiilor şi posibilităţilor de comuniune sufletească între oameni. Totodată, se impun măsuri urgente şi reale, nu propagandistice, de susţinere a femeii la locul de muncă şi în familie, aşa încât unicitatea ei, aceea de a da viaţă, de a fi principal educator, să fie protejată aşa cum se cuvine.

La mulţi ani tuturor femeilor din România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)