Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Înainte de a începe dezbaterile, pe ordinea de zi avem prezentarea unor discursuri festive, din partea reprezentanţilor grupurilor parlamentare, cu prilejul Zilei Bucovinei.

Vă adresez respectuos rugămintea să vă încadraţi în cele două minute.

Dacă din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat doreşte? (Vociferări.)

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa.)

La final.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul domnul deputat Bogdan Gheorghiu.

Vă rog.

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

28 noiembrie 2023 marchează 105 ani de la momentul istoric al Unirii fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.

Cu ocazia acestei sărbători pline de semnificaţie pentru poporul român, doresc să aduc un omagiu regiunii pe care o reprezint, Bucovina, şi să celebrez decizia istorică luată la 28 noiembrie 1918, atunci când Congresul General al Bucovinei a hotărât să unească această regiune cu Regatul României.

Astăzi, în această sală plină de reprezentanţi ai naţiunii noastre, ne amintim cu respect şi recunoştinţă de spiritul şi hotărârea manifestate în acea perioadă de românii din Bucovina, făcând pasul decisiv în desăvârşirea Marii Uniri.

Această decizie istorică a fost un act de unitate şi solidaritate care a contribuit în mod substanţial la formarea României aşa cum o cunoaştem astăzi.

Revenirea Bucovinei la ţara-mamă a permis recuperarea şi conservarea moştenirii culturale, administraţia judeţeană acţionând permanent împreună cu primăriile şi biserica pentru protejarea, restaurarea şi promovarea patrimoniului.

Bucovina este o perlă a ţării noastre, o regiune bogată în istorie, cultură şi tradiţie.

Cu peisaje măreţe, cetăţi medievale, bisericile pictate cu artă naivă şi comunităţi pline de vitalitate, Bucovina rămâne un simbol al diversităţii şi bogăţiei noastre naţionale.

De-a lungul timpului, locuitorii acestei regiuni au adus contribuţii semnificative la dezvoltarea ţării noastre în domenii precum arta, literatura, ştiinţa sau agricultura.

În plus, Bucovina reprezintă un exemplu elocvent al valorilor noastre fundamentale, cum ar fi respectul pentru diversitatea culturală şi unitatea în diversitate. Această regiune a fost mereu o punte de legătură între diferitele comunităţi etnice şi religioase, demonstrând că dialogul şi colaborarea pot depăşi orice obstacol.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aş ruga să...

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Astăzi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...încheiaţi.

Domnul Bogdan Gheorghiu:

...când patriotismul şi tradiţiile reprezintă monedă electorală şi un deziderat, bucovinenii vă arată cât de frumos pot convieţui 11 etnii care, prin păstrarea spiritului autentic şi respect reciproc, au făcut ca regiunea să fie considerată un model de toleranţă etnică şi religioasă, un prototip al unei Europe unite.

Închei această declaraţie cu o invitaţie către toţi cei care ascultă: descoperiţi, simţiţi şi bucuraţi-vă de farmecul acestei regiuni excepţionale!

Hai în Bucovina! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Radu Ciornei.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Anul acesta sărbătorim 105 ani de la actul istoric al Unirii Bucovinei cu patria-mamă. Pe data de 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a adoptat, în Cernăuţi, Moţiunea privind Unirea Bucovinei cu Regatul României.

Voi da citire cuvintelor memorabile care ne-au readus alături de România Mare, după un secol şi jumătate de incluziune forţată în Imperiul Austro-Ungar.

"Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind învestiţi singuri cu puteri legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, hotărâm:

Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României".

În contextul geopolitic efervescent al acelui an binecuvântat pentru soarta României şi a românilor, acest act a consfinţit Unirea fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.

În pofida faptului că sintagma "pe vecie" poate părea arhaică şi pe alocuri perimată pentru standardele moderne, ne arată determinarea stoică, de neclintit, de a pecetlui fără putinţă de tăgadă sau întoarcere apartenenţa acestor oameni la neamul românesc.

Nu avem aici şi acum timpul necesar pentru a sublinia contribuţia inestimabilă a intelectualilor şi politicienilor vremii, dar le mulţumesc tuturor, în calitate de urmaş şi beneficiar peste vreme şi vremi al tenacităţii, credinţei şi devotamentului lor faţă de România.

Nu este un secret faptul că bucovinenii mei sunt oameni mândri, harnici şi curajoşi şi ţin foarte mult la apartenenţa lor la acest meleag mitic, chiar dacă unii nu pregetă să ne reamintească etimologia denumirii teritoriului românesc de care suntem atât de mândri.

Da, apartenenţa la Imperiul Austro-Ungar ne-a influenţat uneori pozitiv limba, cultura şi respectul faţă de muncă, dar inima făuritorilor Unirii Bucovinei cu Regatul României a bătut mereu alături de fraţii lor.

Chiar dacă aceasta este o alocuţiune festivă, nu pot să nu reamintesc guvernanţilor faptul că acum pe faţa mândră a Bucovinei supurează o rană deschisă - groapa de gunoi de la Pojorâta...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...din Pasul Mestecăniş...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să finalizaţi.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...care, conform dorinţei cvasiunanime a sucevenilor, nu trebuie să primească nici măcar o maşină de gunoi.

Trăsătura principală a unui politician inteligent este să-şi recunoască erorile şi să le repare, nu să persiste...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...cu argumente şchioape, în greşeală.

Să ne trăieşti în pace, dulce Bucovină, şi să ai parte din nou de conducători luminaţi, harnici şi cu frică de Dumnezeu!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Boris Volosatîi.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu am pregătit un speech în scris, dar am să vorbesc din inimă, pentru că sunt născut în afara hotarelor ţării, aşa cum se află şi astăzi Cernăuţiul pe care îl sărbătorim într-o săptămână. Se află în afara hotarelor ţării.

Peste o săptămână vom sărbători 105 ani de la Unirea Bucovinei cu ţara-mamă.

Din 2015, această zi este o zi de sărbătoare. Dar, în afară de patosul sărbătoririi acestei zile, de educaţia patriotică care trebuie să urmeze din acest eveniment, trebuie să pornim şi de la realităţile istorice care au fost, sunt în această zonă.

Dulcea Bucovină, după cum o numea Eminescu, marele Eminescu, în 1940, tot la 28, numai că iunie, a fost ruptă din corpul ţării şi a urmat o "teroare roşie" pentru românii din Bucovina. Mare parte dintre ei, astăzi, sunt în Kazahstan sau Siberia.

Ieri am primit un mesaj de la unul dintre compatrioţii noştri aflaţi şi astăzi încă acolo, reieşind din anumite condiţii istorice create.

Ocupaţia sovietică n-a fost doar "teroare roşie" şi exterminare fizică, dar şi ştergerea din memorie a apartenenţei acestei părţi a ţării noastre...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog şi pe dumneavoastră...

Domnul Boris Volosatîi:

...din conştiinţa...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să încheiaţi.

Domnul Boris Volosatîi:

...naţională.

În afară de sărbătorire, trebuie să ne gândim la ce se întâmplă astăzi acolo. Românii din Bucovina sunt împărţiţi în moldoveni şi români, pentru a nu fi jumătate de milion de români...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Boris Volosatîi:

...în Ucraina, pentru a nu fi recunoscuţi ca minoritate naţională.

Noi avem o mare datorie faţă de aceşti români. Ei nu au o şcoală privată, o universitate românească, o televiziune românească, nu aveau presă românească...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

Domnul Boris Volosatîi:

Aceasta este ziua de astăzi a Bucovinei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să...

Domnul Boris Volosatîi:

Unde am fi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...finalizaţi.

Domnul Boris Volosatîi:

...noi, la Bucureşti, Chişinău sau Cernăuţi, prin fapte trebuie să marcăm această zi a Unirii Bucovinei cu Ţara.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred că atunci când avem prilejul să vorbim despre istorie, se cuvine să vorbim despre cei care au făcut-o, şi nu despre noi.

Istoria recentă a Bucovinei a ţinut de desprinderea de Imperiul Habsburgic, pregătită cu înţelepciune de prim-ministrul liberal al acelor vremuri, care a negociat cu mare grijă cu Puterile Antantei, înainte de intrarea României în război, ca Bucovina să revină în teritoriul naţional.

În momentul în care un mare patriot român, despre care nu se mai vorbeşte astăzi, Iancu Flondor, în numele Mişcării de autodeterminare a poporului român din Bucovina, s-a dus şi i-a cerut guvernatorului Ducatului Bucovinei să predea Bucovina poporului român şi acesta a refuzat, Flondor a apelat la Regele Ferdinand I, care a luat decizia să trimită armata română în Bucovina. Conducătorul oştilor româneşti care au intrat în Bucovina şi cu ajutorul cărora poporul român al Bucovinei a reuşit să desprindă Bucovina din Imperiul Habsburgic s-a numit Iacob Zadik. Era de origine armeană, general de origine armeană, general român, care, din păcate, a trăit foarte mult, ca să apuce şi partea reversului medaliei, când, după ce Rusia acceptase faptul că Bucovina este pământ românesc, Uniunea Sovietică a crezut că totul trebuie să fie sovietic.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vreau să... închei - că mi-aţi cerut lucrul ăsta, nu că vreau eu - închei prin a rememora aceste patru nume - Ion Brătianu, Ferdinand I, Iancu Flondor şi Iacob Zadik -, oamenii datorită cărora Bucovina a revenit în spaţiul românesc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna deputat Vicol, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În 28 noiembrie 1918, Bucovina, această bucată de pământ străbun, îşi regăsea locul în România Mare.

În fiecare an, bucovinenii, mândri şi nesupuşi, se strâng pentru a omagia pe toţi cei care s-au luptat pentru libertatea neamului românesc. Indiferent de contextul politic, spiritul şi identitatea românească au dăinuit pe întreg ţinutul bucovinean.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este important să ne amintim de fiecare dată de momentele decisive din istoria României, momente care ne-au definit ca stat şi ca naţiune.

Această hotărâre nu a fost doar un act formal, ci o expresie a voinţei unei populaţii care şi-a dorit cu ardoare să-şi unească destinul cu cel al fraţilor şi surorilor lor din Regatul României.

Astăzi, privim înapoi cu admiraţie şi respect la curajul şi încrederea celor care au făcut posibil acest moment de unitate şi solidaritate.

Astăzi, sărbătorim nu doar un act politic, ci şi o conştiinţă colectivă a unei naţiuni care şi-a unit forţele şi aspiraţiile pentru un viitor mai bun.

La mulţi ani, Bucovina!

Ziua Bucovinei nu este doar o sărbătoare locală, ci un simbol al unităţii noastre naţionale, al valorilor pe care le împărtăşim şi al drumului parcurs împreună pentru a ne întări identitatea şi a ne consolida ca popor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţiile pe această temă au fost finalizate şi intrăm în ordinea de zi.