Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 23 aprilie 2024
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/2024
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 23 aprilie 2024 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 23 aprilie 2024
| ................................................ | |
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Continuăm lucrările cu punctul 5 al ordinii de zi. 5. Informarea din partea Preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, cu privire la aprobarea tranzitării teritoriului naţional a echipamentelor şi bunurilor materiale donate de Estonia către Ucraina şi instruirea militarilor ucraineni. Informarea preşedintelui a fost afişată pe paginile de Internet ale celor două Camere şi luăm act de informarea Preşedintelui României. La punctul 6... (Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.) Cum? Vă rog, domnule Grosaru. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi deputaţi şi senatori, Conform art. 34 lit. g) din Statutul deputaţilor şi al senatorilor, îl pun sub acuzare pe preşedintele României pentru infracţiunea de înaltă trădare... (I se întrerupe microfonul.) |
|
|
Domnule Coleşa, vă rog. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Sper că nu mă veţi întrerupe, în bunul dumneavoastră obicei. |
|
|
Aţi început bine! |
|
|
Deci, este vorba de o informare din partea preşedintelui României, Klaus Werner şi aşa mai departe, cu privire la aprobarea tranzitării teritoriului naţional a echipamentelor şi bunurilor materiale donate de Estonia către Ucraina. Deci, este vorba de aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea prim-ministrului României. Deci, Parlamentul României nu are niciun cuvânt de spus, din păcate, în această privinţă, pentru că este o decizie strict a preşedintelui şi a CSAT-ului, care este compus din: preşedinte, prim-ministru, ministrul apărării, ministrul afacerilor interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul economiei, ministrul finanţelor, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului Român de Informaţii Externe şi un consilier prezidenţial pentru securitate naţională, şeful statului major şi un consilier de stat, secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Deci, după cum aţi văzut, în marea majoritate, aproape în totalitate este format din miniştri, prim-ministru şi preşedinte. Ei au decis acest lucru. Parlamentul este obligat doar să ia act şi să nu aibă un vot pe acest punct. Aş vrea, în felul acesta, să opresc aceste dezinformări şi să spun alegătorilor că dacă doresc o altă politică a ţării... |
|
|
Cu aceea mergeţi în campanie, domnule Coleşa, că sigur sunteţi apreciat şi simpatizat! Vă mulţumesc. Doamna Diana Şoşoacă. (Vociferări.) Acum e târziu! (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ciprian-Titi Stoica.) Doamna Şoşoacă, vă rog. (Vociferări.) |
|
|
Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă: Mulţumesc frumos. (Vociferări.) Aş putea şi eu să am... Eu v-am respectat când aţi vorbit, domnule Stoica! Vă rog frumos să mă respectaţi şi pe mine! Mulţumesc frumos. Într-o sală de plen aproape goală, dar probabil că noi, cei prezenţi aici, suntem cei mai importanţi din Parlamentul României, s-a depus şi un jurământ. Însă, la ce asistăm acum? Da, este o notă de informare întemeiată pe art. 119 din Constituţie şi pe Legea nr. 291/2007, o lege care, din păcate, este neconstituţională. Şi cine a făcut-o în acest fel a luat din prerogativele Parlamentului României, pentru că este inacceptabil ca Preşedintele României să aprobe astfel de tranzitări de arme sau antrenamente ale unor cetăţeni ai unui stat aflat deja într-un conflict armat. În acest context, vă spun că şi noi suntem în pericol şi, conform tuturor cutumelor militare, întregii legislaţii militare, atât interne cât şi internaţionale, înseamnă că suntem un stat care sprijinim unul dintre statele care se luptă, unul dintre statele beligerante, ceea ce ne face copărtaşi, complici şi stat beligerant. Or, în acest context, până la acest moment, Parlamentul României nu şi-a menţionat poziţia, n-a aprobat o intrare în stare de asediu sau de război. Şi, totuşi, prin toate aceste manevre subversive, România se află în acest moment în stare de război. Şi, în conformitate cu art. 398 din Codul penal, aici este vorba de înaltă trădare - atât a membrilor CSAT, cât şi a preşedintelui Klaus Werner Iohannis. Şi vă spun că nu se poate ca dumneavoastră să îi atrageţi această răspundere, cum aţi spus dumneavoastră,... |
|
Vă rog să sintetizaţi! |
|
|
|
Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă: Imediat! ... dar putem să formulăm o plângere împotriva Preşedintelui României care, într-o stare... |
|
Vă mulţumesc, doamnă! |
|
|
|
Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă: ... inacceptabilă de inconştienţă, a băgat România în război. |
|
Vă mulţumesc, doamnă senator! |
|
|
|
Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă: Mulţumesc. |
|
|
Domnule Dăneasă, nu vă mai pot da cuvântul! Deja de la neafiliaţi au luat doi colegi cuvântul. Nici domnul Coarnă! La fel. (Vociferări.) Păi, mă rugaţi, dar e domnul Rodeanu înainte. (Vociferări.) Nu, doamnă, grupurile parlamentare au întâietate, reprezentanţii grupurilor! Aşa scrie în Regulament! (Vociferări.) Nu, domnul Coarnă n-are dreptul să intervină! Facem o excepţie, aşa cum facem şi pentru dumneavoastră, de fiecare dată, doamnă! Vă rog, domnule Coarnă, vă rog! Domnule Coarnă, vă rog. (Vociferări.) Adică... acum vă dăm cuvântul, stabiliţi şi ordinea?! |
|
|
Da, domnule preşedinte, este extrem de simplu! În situaţii de criză, sala este goală! 466 de parlamentari, aleşi ai poporului român, când discutăm despre o eventuală criză militară, au hotărât să părăsească sala. Uitaţi-vă cu câtă lejeritate tratează un subiect extrem de complicat şi de greu! Diferenţa dintre pace şi război! Sigur că vorbim de înaltă trădare. Sigur că vorbim de infracţiuni săvârşite în mod flagrant de către preşedintele Klaus Werner Iohannis, care ia decizii fără să consulte Parlamentul. Da, eu cred - şi nu cred, sigur voi formula o plângere pentru înaltă trădare. Dacă cineva crede că ai noştri copii vor fi trimişi pe front, pe post de carne de tun, pentru că - să mă ierte Dumnezeu! - aşa ceva... |
|
Mulţumim, domnule Coarnă! Că nu despre asta e vorba în informare! |
|
|
|
... nu se poate! Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte. |
|
|
Nu despre asta e vorba în informare! Domnul Rodeanu Bogdan, ultima intervenţie la acest proiect. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. (Vociferări.) Rectific. Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor. (Vociferări.) Nu voi mai rectifica! La fel, mă văd nevoit să intervin, ca şi acum două săptămâni, pentru că de aici, de la tribuna Parlamentului, nu se mai spune doar o suită de minciuni la adresa situaţiei şi a stării de fapt în care se află România, ci pur şi simplu parcă asistăm la o paradă a cămăşilor de forţă. Este incredibil cum se poate minţi şi cum se poate denatura situaţia în care se află România în momentul de faţă. Dragi români, Dragi colegi parlamentari, România nu se află nici în stare de alertă şi nici în stare de asediu, şi nici în stare de război! De ce? Pentru că Ucraina rezistă. Ucraina rezistă în faţa Federaţiei Ruse şi este singura piedică, în momentul de faţă, împotriva acestei agresiuni - şi mă refer la agresiunea Federaţiei Ruse - la adresa întregii lumi civilizate. Ca şi celelalte state partenere din NATO şi din Uniunea Europeană, da, sprijinim direct puterea şi rezistenţa Ucrainei în cadrul acestui război. Dincolo de toate, prevederile legale au fost respectate. Există o lege din 2007 care permite Preşedintelui României să aprobe un astfel de tranzit şi de staţionare a unui sprijin militar aici, pe teritoriul României. Parlamentul României a dat acea lege, iar acea lege este transpusă prin această informare şi adusă la cunoştinţa parlamentarilor români. Da, poate că puteam să discutăm aici de mai multe, dar deocamdată atât. Vă mulţumesc mult. |
|
|
Mulţumim, domnul Rodeanu. Mergem mai departe. |


