Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian-Felician Cozma:

15. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate şi decarbonizare COM (2025) 85; PHCD 61/2025.

Stimaţi colegi,

Continuăm dezbaterile asupra acestui proiect de hotărâre.

Reamintesc că reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene a prezentat proiectul de hotărâre în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 29 septembrie 2025.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Domnul Coleşa.

Dezbateri generale, domnul Coleşa, din partea Grupului AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, mulţumesc.

Este o comunicare din partea Comisiei Europene pe un subiect foarte important. O industrie competitivă, zic ei, aşa-zis curată, prin decarbonizare.

Trebuie să înţelegem foarte clar ce înseamnă acest concept de decarbonizare. Înseamnă o reducere, până în 2040, cu 90% a emisiilor de dioxid de carbon, iar până în 2050 o eliminare totală a emisiilor nete de dioxid de carbon. Este un lucru absurd şi ilogic, dar recunoaştem o dovadă faptul că, în prezent, prin decarbonizare, avem o industrie tot mai curată, prin faptul că ea este distrusă progresiv, nu mai există.

În prezent, industria şi decarbonizarea sunt antonime - trebuie să înţelegem acest lucru -, decarbonizarea distruge industria, repet, iar dioxidul de carbon informal, carbonul, în prezent şi în toată istoria omenirii, a fost sinonim cu o industrie puternică şi cu bunăstare.

Comisia Europeană identifică foarte bine sursele de dioxid de carbon, industria grea, industria auto, industria energetică pe bază de combustibili fosili, şi le pune un gând rău, cum?, prin interzicerea utilizării combustibililor fosili, petrol, dar şi gaz metan, care este privit ca un combustibil de tranziţie, printr-un mecanism de taxare a emisiilor de dioxid de carbon, acele certificate de emisii care au evoluat de la un euro per tonă, la peste 100 de euro per tonă, şi un număr finit de certificate de emisii de carbon, care scade progresiv, de la an la an, asta însemnând că în fiecare an, progresiv, industria trebuie să dispară. Şi nu este de mirare că avem aceste falimente: Combinatul Siderurgic din Hunedoara, Liberty Galaţi, Alro Slatina, Azomureş, Alum Tulcea, IMGB - astea doar la nivel de România, iar la nivel european este acelaşi lucru.

Nu vom susţine acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Cîmpean Ovidiu-Vasile.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Astăzi discutăm despre pactul pentru o industrie curată, un document care va avea un impact direct asupra economiei româneşti.

100 de miliarde de euro vor fi puse la dispoziţie, prin noua bancă de decarbonizare industrială pentru proiecte în energie curată şi industrie.

Peste 60% din industria europeană este energointensivă, prin urmare este foarte important să investim mulţi bani în producţia de energie curată. Şi o să vă dau imediat câteva date concrete, pentru că cei de la AUR inventează duşmani imaginari la Bruxelles, însă nu vorbesc cu date concrete.

60% din industria europeană este energointensivă, iar pentru România asta înseamnă direct oţel, ciment, chimie, adică locuri de muncă în zeci de familii.

Uniunea Europeană importă peste 70% din materiile prime critice, de aceea noul act privind materiile prime critice pune accent pe reciclare şi pe producţia locală, o oportunitate pentru România.

Comunicarea propune pieţe lider pentru produse verzi, oţel cu emisii reduse, hidrogen, baterii, domenii unde România poate atrage investiţii şi inovaţie.

Prin interconexiunile energetice, România poate deveni un hub regional, asigurând securitatea energetică, nu doar pentru noi, ci şi pentru Republica Moldova, Ucraina sau statele din Balcani.

Stimaţi colegi,

Aceste cifre ne arată că nu discutăm doar despre principii, ci despre o şansă reală pentru industrie, energie şi competitivitate.

Adoptând această opinie România transmite un mesaj clar. Vrem să fim parte activă a transformării industriale a Europei şi să aducem acasă investiţii, locuri de muncă şi siguranţă energetică.

Şi vă mai dau încă câteva cifre legate de tranziţia energetică. Doar anul acesta Uniunea Europeană a făcut economii la factura de energie, prin producerea de energie curată, de peste 45 de miliarde de euro.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final. (Vociferări.)

Da, stimaţi colegi, ştiu că v-aţi înscris mai mulţi, însă vă reamintesc prevederile Regulamentului, care spun că în cazul unor astfel de proiecte doar un singur vorbitor din partea fiecărui grup, 3 minute, de la neafiliaţi un reprezentant, 3 minute.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ilie-Alin Coleşa.)