Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie; PL-x 16/2026; caracter ordinar; avem şi amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor?

O avem pe doamna senator Păun Ana-Cynthia-Ioana.

Vă rog, doamnă senator.

Doamna Ana-Cynthia-Ioana Păun (senator):

Mulţumesc.

Pentru victimă, când cere un ordin de protecţie înseamnă că rupe tăcerea. Este un act de curaj. Iar responsabilitatea noastră, ca stat, este ca acest curaj să fie susţinut de un cadru legal eficient şi clar.

Proiectul pe care l-am iniţiat şi care a fost deja adoptat de Senat nu promite soluţii miraculoase, pentru că violenţa nu va trece cu un vot, dar putem face legislaţia mai funcţională, mai coerentă şi mai adaptată la nevoile reale ale victimei.

Intervenim în trei puncte esenţiale.

Primul - informarea clară şi obligatorie a victimei.

Autorităţile locale trebuie să ia contact cu victima imediat după emiterea ordinului de protecţie şi cu două săptămâni înainte de expirarea acestuia. Siguranţa nu poate funcţiona pe presupuneri sau pe lipsă de informaţie.

Al doilea - tratamentul ferm al recidivei.

Pentru agresorii care au mai fost sancţionaţi cu un ordin de protecţie în ultimii cinci ani, al doilea ordin de protecţie poate fi dat până la 24 de luni, indiferent cine este noua victimă. Comportamentul repetat trebuie descurajat.

Şi nu în ultimul rând - consilierea psihologică este obligatorie, pentru că protecţia imediată este vitală, dar, pe termen mediu şi lung, trebuie să intervenim asupra cauzei comportamentului violent.

Această lege nu rezolvă totul, dar corectează vulnerabilităţile din cadrul actualei legislaţii şi întăreşte un mecanism care deja salvează vieţi.

Astăzi, dumneavoastră, colegii din Camera Deputaţilor, puteţi consolida acest pas. Împreună putem transforma un instrument existent într-unul mai eficient.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot la iniţiatori, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Stimaţi colegi,

Nicio victimă a violenţei domestice nu trebuie lăsată singură.

Am iniţiat acest proiect alături de doamne şi domni colegi parlamentari de la PSD, de la UDMR, de la USR, de la PNL şi cred că este un proiect prin care statul devine mai activ în protejarea victimelor. Este un pas important spre un sistem mai uman, mai responsabil şi mai eficient. (Vociferări.)

Ştiu că nicio lege, domnule deputat... (Se adresează domnului deputat Ilie Toma.) nu poate înlocui educaţia, schimbarea mentalităţilor şi construirea unei societăţi bazate pe respect şi empatie, dar legea poate şi trebuie să ofere instrumentele necesare pentru protecţia imediată a celor în pericol.

Le mulţumesc colegilor care au susţinut acest proiect, mulţumesc şi organizaţiilor societăţii civile, care luptă zi de zi alături de victimele violenţei domestice şi care ne-au ajutat să înţelegem mai bine nevoile reale ale acestora.

Suntem cu toţii responsabili pentru a face din România o ţară în care nimeni nu trebuie să trăiască cu frică în propria casă.

Vă mulţumesc şi vă rog să votaţi pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot la iniţiatori, doamna deputat Éva-Andrea Csép, UDMR.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vedeţi că violenţa domestică nu are coloratură politică. Este un fenomen prezent în viaţa de zi cu zi, din păcate, mai ales a femeilor din România.

A trecut o lună, deja, din anul 2026, şi avem 5 victime ale violenţei domestice care şi-au pierdut viaţa, femei care, în loc să se simtă în siguranţă acasă, viaţa lor a fost stinsă de soţul sau de concubinul acestora.

Prin această modificare legislativă vrem să demonstrăm că avem legi care chiar funcţionează, pentru a da siguranţă victimelor, legi pentru aplicarea cărora suntem cu toţii responsabili - autorităţile publice locale, societatea civilă, noi, oamenii - pentru că trebuie să ne pese de aceste femei, femei care sunt expuse zi de zi violenţelor.

Prin modificarea legislativă o să dăm un sprijin dublu femeilor curajoase care au ajuns la momentul în care deja cer ordine de protecţie, pentru că ştiu foarte bine că viaţa lor şi a copiilor lor nu este în siguranţă, femei care ştiu că noi, legiuitorii de aici, din Parlamentul României, avem grija lor, avem grija vieţilor lor.

Grupul UDMR o să voteze pentru acest proiect de lege, ca şi pentru altele, prin care sprijinim şi oferim protecţie victimelor violenţei domestice.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru colaborare şi pentru deschiderea manifestată în cadrul dezbaterilor pe acest proiect şi sper din tot sufletul că o să fie unul care va trece cu majoritatea voturilor dumneavoastră. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă Andrea Csép.

În continuare, invit la cuvânt reprezentatul comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, doamna preşedinte Alina Gorghiu, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice - "România fără violenţă domestică".

Aveţi cuvântul, doamnă preşedinte.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi, în acelaşi timp, a Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie

Conform sesizării, în baza art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice a fost sesizată cu acest proiect de lege în data de 2 februarie 2026.

În data de 22 decembrie 2025, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în plen, a adoptat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea celor două legi menţionate, cu 115 voturi pentru raportul de admitere.

Iniţiativa ne-a fost transmisă nouă, în Camera Deputaţilor, spre dezbatere.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea celor două legi.

Consiliul a analizat şi a transmis aviz favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi în acelaşi timp cea pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au emis avize favorabile.

Raportul comisiei noastre este unul favorabil şi există şi amendament, conform anexei, la acest raport.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Prea mult timp cei care au condus ţara şi care ar fi putut să facă cu adevărat ceva au neglijat însă problema şi şi-au găsit o justificare, spunând, într-un fel, că aşa stau lucrurile la noi, asta-i societatea, asta-i mentalitatea, durează mult până o schimbăm. În consecinţă, de ce să ne chinuim să facem ceva?

Şi faptul că s-a tolerat, faptul că nu s-a finanţat, faptul că nu am acţionat a contribuit la construirea unui monstru, un monstru care ne-a terifiat, de-a dreptul, în momentul în care am văzut cum au început să curgă cazurile grave şi tragediile, unul după altul, una după alta, femei care au fost în final nu doar abuzate, ci care chiar şi-au pierdut viaţa.

Am ajuns aici pentru că nu s-a făcut suficient.

Dar, da, ceea ce votăm astăzi - pentru că şi noi vom vota pentru - este un pas înainte. Însă este un pas foarte mic, vizavi de cât de amplă este această problemă care se află şi macină rădăcina societăţii noastre. Pentru că vorbim de traume grave, dragi colegi, vorbim de ceea ce nici nu ne închipuim că poate să rezulte ulterior din ceea ce se întâmplă cu femeile şi cu copiii care asistă la aceste tragedii.

În 2024, 132.414 de intervenţii ale Poliţiei, în 2025 mai multe cu 6.000.

Ce ne spune acest lucru? Că trebuie să facem ceva, cu atât mai mult cu cât trendul este crescător.

În schimb, avem în total aproximativ 73 de adăposturi, 828 de locuri. Asta înseamnă un loc de cazare la aproximativ 100 de cazuri raportate.

Da, nu toate victimele solicită adăpost!

Dar haideţi să venim cu buget, cu finanţare, haideţi să venim să construim adăposturi, şi cu educaţie, dragi colegi... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Alina-Ştefania Gorghiu, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să vă spun foarte pe scurt că acest proiect legislativ marchează o schimbare reală de paradigmă în legislaţia românească şi este o schimbare în bine. Mă număr şi eu printre iniţiatori, dar le mulţumesc, în acelaşi timp, tuturor colegelor din Comisia "România împotriva violenţei domestice", pentru că proiectul a fost mult îmbunătăţit faţă de forma iniţiatorilor şi este un lucru remarcabil că se poate lucra atât de bine într-o comisie.

Statul va deveni mai puţin spectator şi cred că mai mult actor activ în această bătălie de protejare a victimelor violenţei domestice.

Şi, nu, nu sunt deloc de acord cu cei care spun că nu s-a făcut nimic în România, pentru că legislaţia, conform tuturor rapoartelor europene, e la standarde europene.

Pentru prima dată însă legea obligă autorităţile locale să contacteze victima în maximum 3 zile de la emiterea ordinului de protecţie şi, esenţial, cu cel puţin 14 zile înainte de expirarea acestuia.

De ce este importantă această prevedere? Pentru că nicio persoană nu trebuie să rămână fără protecţie doar pentru că n-a ştiut ce are de făcut sau unde să meargă.

O altă barieră administrativă pe care am reuşit s-o eliminăm: victima poate depune cererea atât la instanţa de domiciliu, cât şi la instanţa de la locul faptei.

Se întăreşte şi protecţia în faţa recidivei, pentru că agresorii care repetă violenţa în termen de 5 ani, pentru aceştia instanţa poate să dispună ordin de protecţie cu o durată de până la 24 de luni.

Şi, de asemenea, o altă noutate, instanţa poate să dispună consiliere psihologică, psihoterapie, programe de dependenţă.

Credeţi-mă că acestea vor fi finanţate!

În acelaşi timp, agresorul este obligat să participe la aceste măsuri, la aceste programe, şi să raporteze participarea şi, de asemenea, să anunţe schimbarea sa de domiciliu. Dacă nu respectă, amendă contravenţională între 5.000 şi 10.000 de lei.

Şi, da, mă bucur foarte mult că ajungem cu aceste îmbunătăţiri legislative în Camera decizională. Săptămâna viitoare sper să avem şi femicidul la ... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

La începutul acestui an, o bestie, care are cumva şi chip de om, pe nume Radu Reziuc, primarul PSD de la Mitocu Dragomirnei, timp de o noapte întreagă a sechestrat şi a bătut sălbatic, timp de 4 ore, între ora 1.00 şi 5.00 dimineaţa, pe iubita lui şi pe fiica acesteia, de 19 ani.

Domnul respectiv este membru al PSD, este în libertate şi Poliţia nu şi-a făcut treaba.

Deci putem face noi câte legi mai bune vrem, în fiecare săptămână, dacă Poliţia este mână în mână cu bestiile!

Radu Reziuc - Mitocu Dragomirnei este în funcţie, este membru de partid, este neclintit acolo şi îşi face poze cu bătrânele şi se pozează în erou.

Diferenţa între lege şi aplicarea legii se face atunci când o persoană într-o funcţie publică, având responsabilitatea unui om votat, când bate sălbatic, ameninţă cu arma două fiinţe umane şi nu este băgat la puşcărie, arată că statul nostru este un stat slab. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Într-adevăr, statul român este, din păcate, slab şi este de datoria noastră să îl facem mai bine. Această lege viitoare, sperăm noi, va face acest lucru.

Şi în momentul în care veniţi, de aici, de la microfon, şi criticaţi o iniţiativă care aparţine unor partide aflate la putere, dragi colegi din opoziţie, vă rog frumos, întrebaţi-vă, aşa, când staţi cu capul pe pernă: oare eu ce am făcut în Parlament, astfel încât legislaţia să fie mai bună? Cu ce am contribuit eu? Pentru că văd un mod de a pune problema, de la dumneavoastră, care este defectuos.

În momentul în care aţi venit şi aţi făcut legi, v-am felicitat, chiar de la acest microfon. Dar acum, să vii şi să critici, în momentul în care avem o reglementare care va face bine, le va proteja pe doamnele noastre, pe copiii noştri, de bestiile astea agresoare, care se găsesc inclusiv la partide, şi inclusiv la AUR, din păcate, trebuie să vă puneţi întrebarea asta: eu ce am făcut? Dumneavoastră ce aţi făcut, ce amendament aţi depus? Cu ce proiect aţi venit şi l-aţi trecut prin Parlament, astfel încât să ne fie nouă mai bine, ca naţie?

Şi răspunsul, în ceea ce priveşte protecţia, este zero. Nu aţi făcut nimic!

Şi atunci de ce veniţi să criticaţi ceva ce este făcut bine?

Prin acest proiect, doamnele vor şti din timp dacă pot să beneficieze de protecţie, cum să beneficieze de protecţie. Copiii noştri vor fi asiguraţi că vor avea şansa să treacă peste o cumpănă - şi este o cumpănă groaznică, în momentul în care există violenţă, mai ales violenţă domestică.

Aşa că, vă rog, pe viitor, stimaţi colegi din opoziţie, veniţi cu soluţii! Critica e constructivă atâta timp cât vine cu soluţii. Când nu vine cu soluţii e doar populism deşănţat. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Am auzit luările de cuvânt ale antevorbitorilor mei, şi în special ale ultimului antevorbitor, faţă de care am respect, ca şi profesionist.

Acum, întrebarea care se pune: această iniţiativă legislativă, fundamental, ca intenţie, este o iniţiativă bună. Modalitatea în care ne-a fost prezentată pentru a fi votată însă comportă foarte multe discuţii şi are foarte multe lacune.

Colegul meu dinainte spunea că ar aprecia dacă opoziţia ar veni cu o critică constructivă. Acum, din câte reţin, colegul meu are practică în avocatură, ca şi mine, ştie prea bine - violenţa domestică, în nouă cazuri din zece, se sfârşeşte prin împăcare. Da, sunt câteva extreme, dar la nivelul societăţii, dacă facem o statistică, sunt zero. După aceea trebuie văzut unde punem limita violenţei domestice. Violenţă domestică înseamnă şi dacă îi dai o palmă uşoară după cap unui copil. Da, este violenţă domestică! Stricto sensu avem o violenţă domestică! Implică asta luarea unor măsuri penale, consiliere psihologică, obligarea aparatului de stat, cu justiţie cu tot, să facă asemenea cheltuieli, care să ducă, în final, la o împăcare între părţi?

Şi atunci întreb... Noi nu spunem că această lege nu ar trebui făcută, noi spunem că ar trebui un pic gândită mai temeinic.

Din punctul ăsta de vedere, SOS nu va respinge legea, dar se va abţine la votarea acesteia, în forma în care este ea.

Părerea mea este că ar fi o lege care trebuie făcută, dar care trebuie gândită din punct de vedere juridic şi al efectelor pe care le are. O lege este atât de bună cât sunt efectele ei de bune.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Permiteţi-mi să am şi o intervenţie, din partea Grupului parlamentar al PSD.

(Coboară la tribună.)

Vreau să le mulţumesc tuturor colegelor, colegilor care au muncit pentru a realiza acest proiect, şi pentru că îl susţineţi.

Şi, dacă îmi permiteţi, am un cadou pentru colegul deputat USR, pentru că îl văd în aceeaşi bluză, (Arată o bluză neagră inscripţionată: "0800 500 333 - Stop violenţei împotriva femeilor!".) de câteva săptămâni, şi probabil nu are bani să-şi cumpere o altă bluză. (Aplauze.)

"Stop violenţei împotriva femeilor!"

Sper s-o purtaţi cu drag! (Aplauze. Vociferări.)

(Îi înmânează bluza domnului deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu, care se îmbracă cu ea.)

(Revine la prezidiu.)

(Domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură?

Vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Vreau să vă mulţumesc pentru acest cadou deosebit.

Sper să îmbrăcaţi acel tricou şi să-i rugaţi pe cei de la PSD să nu mai dea bani la televiziunile infractorilor, ci să susţină un alt tip de presă, cel independent.

Iar dacă tot mi-aţi dat acest tricou foarte frumos, pentru care vă mulţumesc, vreau să-i îndemn pe colegii de la PSD Suceava să-l dea afară pe primarul care a sechestrat şi a bătut sălbatic două femei. Şi în felul acesta daţi dovadă că vreţi să faceţi lucruri concrete împotriva femicidului, nu doar să imprimaţi tricouri. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

O să-l ducem la spălat prima dată, desigur!

Doamna Enachi Raisa, neafiliat.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Nu am dorit să ies la acest proiect legislativ.

Intenţia, într-adevăr, este bună, dar unul dintre colegi, care spune că opoziţia nu face nimic... Ba da, am făcut! Doar că proiectele sunt ţinute la sertar, şi când spun că sunt ţinute la sertar, păi atunci nici nu sunt puse măcar pe circuit, să vedem noi măcar punctul de vedere al Consiliului Legislativ sau cel economic.

Şi, în acest sens, am propus un proiect legislativ. În situaţiile de risc, poliţistul să nu mai aştepte acea semnătură din partea victimei şi să acţioneze prompt. Pentru că vedem noi multe cazuri, în ultimul timp, în care femeile au fost înjunghiate în stradă, în faţa bisericii, iar noi, autorităţile, nu am făcut nimic. Şi spun acest lucru, pentru că se ridică aceste întrebări doar atunci când se întâmplă ceva grav în societate. Iar acest lucru este o crimă, şi este o crimă ce poate fi pusă pe clasa politică, cei care guvernează astăzi.

Referitor la acest proiect aplicat, nu înţeleg cum aceeaşi comisie, cu aceiaşi membri, să adopte două rapoarte total diferite, cu amendamente, la fel, total diferite, şi în luni diferite, desigur. Primul a fost pe 17 decembrie, la Senat, atunci când a fost proiectul legislativ, şi al doilea, pe 12 februarie 2026, şi această comisie permanentă, care a şters, în general, obiectul de activitate al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor. De fapt a trimis proiectul doar pentru a face un aviz. Putea măcar să fie comisie raportoare, împreună cu alte comisii.

Şi, ce face acest proiect, de fapt?

Venim şi informăm victima şi, de fapt, nu facem nimic, dar apărăm agresorul. Atât!

Eu voi vota contra acestui proiect legislativ.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 20 de amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Pe procedură, a solicitat cuvântul domnul deputat Valeriu Munteanu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Valeriu Munteanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Trei chestiuni.

Prima. Am văzut cum în plenul Parlamentului, în plenul Camerei Deputaţilor, PSD-ul a îmbrăcat USR-ul. Este şi normal, pentru că USR-ul încalţă PSD-ul şi trebuia cumva să-i răspundă cu acest lucru. Primul. (Aplauze. Vociferări.)

Doi.

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Conform art. 109 alin. (3), în plenul Parlamentului pot fi depuse amendamente, în formă orală, ceea ce au făcut colegii mei Veronica Grosu şi Silviu Oancea. Au depus un exemplar al amendamentelor la raportor, la domnul Florin Roman, unul la dumneavoastră şi au vrut să le citească, dar, din păcate, nu le-aţi permis acest lucru, stăruind într-o încălcare gravă a Regulamentului. Şi vreau ca să fie cunoscut acest lucru.

Suntem în dezacord cu aceste practici care au loc la Camera Deputaţilor.

Şi trei.

Vă rog frumos, în calitate de vicelider, propun să prelungim şedinţa de astăzi până la epuizarea tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

E ora 17.00. N-o să mai pot să supun votului propunerea dumneavoastră. Trebuia să veniţi mai repede.

Şi, în egală măsură, vă recomand să citiţi Regulamentul cu atenţie, stimate coleg, pentru că acele amendamente trebuiau depuse la comisia sesizată în fond.

Mulţumesc.