Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene; PL-x 464/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem amendamente admise, dar şi amendamente respinse.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru buget, finanţe, Comisia pentru industrii sau Comisia pentru mediu?

Comisia pentru buget, domnul preşedinte Bogdan Huţucă. (Vociferări.)

Deci, domnul preşedinte Bende Sándor.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Bende Sándor:

Propun două minute pentru dezbateri.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

193 de voturi pentru, două voturi împotrivă.

Adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Andronache Gabriel, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Pe procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură?

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale?

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Mihai- Cătălin Botez.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin acest proiect de lege întoarcem nişte bani către industria energointensivă, care, în acest moment, se confruntă cu mari probleme. Însă soluţia, pe termen lung, nu este aceasta, să tot venim cu aceste intervenţii pompieristice. Soluţia este să investim în continuare în energie, să avem facilităţi de producţie, să nu mai închidem facilităţi de producţie fără să punem ceva în loc. Colegul Radu Miruţă a depus un proiect de lege în acest sens şi e bine să nu mai închidem facilităţi de producţie de energie până când nu avem pus ceva în loc.

De ce e bine să ajutăm aceste industrii? Pentru că ele sunt într-o concurenţă neloială cu cele care produc în afara Uniunii Europene, care nu trebuie să se confrunte cu norme de mediu, care nu trebuie să fie atât de atente la aceste norme.

De aceea, e important să venim cu această intervenţie, e important să votăm acest proiect de lege, dar ochii pe obiectiv, şi anume să continuăm investiţiile în energie, astfel încât preţurile să scadă. E un moment, trecem peste el, însă de această dată recomandarea noastră este un vot pentru.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

De departe acest subiect este, a fost şi va fi unul extrem de sensibil pentru securitatea energetică a României.

Dincolo de costurile ce se vehiculează aici, unde nu este foarte clar unde merge acest buget rezultat din aceste certificate şi, de asemenea, mi-am pus problema şi ne-o punem cu rigoare şi cu profunzime, în ce manieră aceste certificate acoperă în mod... şi sunt fundamentate pe analize clare, riguroase, la coş. Adică dacă aceste cantităţi sunt ele reale în România, sau doar estimate, şi, ulterior, anumite bugete care rezultă de aici, foarte mari?

Şi, deopotrivă, dacă este să creştem numărul acestor certificate şi va fi crescut şi bugetul, e un cerc vicios. Până la urmă, statul are tot interesul ca astfel de certificate să fie cât mai multe şi cu valoarea cea mai mare.

Şi, atunci, care este productivitatea şi spre ce direcţie ne îndreptăm? Pentru că este vorba de capacitatea energetică a ţării şi costurile acestea se rezumă mai departe la costul de producţie, dar mai ales la costurile fiecărui cetăţean în parte. Iar costurile acestea devin din ce în ce mai mari. Iar noi clamăm că mergem spre energie verde, spre costuri reduse, spre eficienţă energetică.

Eficienţă energetică rezultă dintr-o abordare realistă şi o strategie la nivel naţional, riguroasă.

Ceea ce avem în momentul de faţă este una păguboasă pentru noi, românii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Veronica Grosu, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În forma sa iniţială, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2025 deturnează 13% din veniturile certificatelor de dioxid de carbon, adică aproximativ 200-300 de milioane de euro anual, către proiecte în derulare, o formulare atât de vagă încât permite orice utilizare.

Această practică contravine Directivei nr. 87/2003 a Uniunii Europene, care impune ca minim 50% din aceste venituri să fie utilizate în scopuri climatice concrete.

Aşadar, acest proiect îl susţinem doar dacă transformăm aceste alocări vagi în destinaţii transparente şi în conformitate cu legislaţia europeană.

În primul rând, trebuie să implementăm Decizia Comisiei Europene nr. 6.586, pe care am primit-o deja acum doi ani, şi pe care am tergiversat-o prea mult. Discutăm despre garantarea a 150 de milioane de euro anual pentru industria energointensivă. Nu este vorba despre cifre abstracte, ci despre 250.000 de familii care lucrează în industria cimentului, a aluminiului, în industria chimică, a hârtiei şi a sticlei.

Fără această protecţie, companiile vor relocaliza producţia în afara Uniunii Europene. Este exact fenomenul de relocare a producţiei, pe care comisia l-a anticipat deja.

În al doilea rând, trebuie să salvăm 2,366 miliarde de euro în granturi deja aprobate de la Fondul pentru Modernizare pentru proiecte de transport ecologic. Aceşti bani sunt în contracte semnate cu Comisia Europeană: 12 trenuri pentru metroul bucureştean şi electrificarea a două linii de cale ferată. Dar fără cofinanţarea naţională de 378 de milioane de euro, Metrorex şi CFR nu pot accesa granturile.

Pierdem 2,4 miliarde pentru că refuzăm să investim 378 de milioane.

Este o matematică elementară, cu o rentabilitate operaţională a investiţiilor de 1 la 10.

Condiţia esenţială este ca sumele pentru transport să provină exclusiv din cei 42% alocaţi bugetului de stat, şi nu... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 18 amendamente admise.

Dacă există obiecţii, observaţii? Nu. Adoptate.

4 amendamente respinse.

Există obiecţii, observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate...

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Am apăsat. Am aşteptat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pentru?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Pentru amendament respins.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Amendament respins, vă rog.

Vă rog să şi precizaţi.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, este vorba de marginal 3.

După cum spunea colega mea, nu există o transparenţă în privinţa sumelor... modului în care se cheltuiesc aceste sume colectate de către stat prin emiterea certificatelor pentru emisii de carbon, astfel încât noi am cerut ca minimum 150 de milioane de euro să meargă către Ministerul Energiei.

Nu avem nicio siguranţă că din această colectare, din acest sistem, care este unul extrem de prost din start - el taxează emisiile de dioxid de carbon, care este un gaz inofensiv pentru om, dar totuşi îl taxează, şi sunt taxaţi în principal producătorii de energie, la ei nemaiîntorcându-se practic nimic.

Până recent era 3% sau nici măcar 3%.

În prima formă a acestei iniţiative, 3% erau direcţionaţi către Ministerul Energiei, din totalul sumelor colectate prin aceste certificate de emisii.

Noi am cerut să fie măcar, ca valoare absolută, 150 de milioane de euro, tocmai pentru a ajuta industria pe care tot noi o taxăm.

Deci este în sine un nonsens, dar, în acest nonsens, să avem o urmă de logică.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi pentru acest amendament care a fost respins, să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

68 de voturi pentru, 138 de voturi împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul rămâne respins.

Nemaifiind alte solicitări de a susţine celelalte amendamente respinse, proiectul de lege rămâne pentru votul final, în varianta prezentată de raportul comisiilor de specialitate.