Dezbateri parlamentare

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Aveţi în materialele dumneavoastră proiectul de hotărâre a Parlamentului cu cele două articole. Vă propun să trecem la dezbateri pe marginea acestei declaraţii şi a proiectului de Hotărâre a Parlamentului privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Am aici înscrierile la cuvânt. Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului deputat Niţă Constantin din partea Grupului Social Democrat şi Umanist.

Domnul Constantin Niţă:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor senatori şi deputaţi,

După 2 ani şi jumătate de la precedentele alegeri ne aflăm în faţa unui nou examen de maturitate a clasei politice româneşti. Restructurarea Guvernului solicitată de domnul prim-ministru Adrian Năstase este o probă care va dovedi capacitatea noastră de a răspunde la schimbările mediului politic.

Orice cetăţean din România îşi poate pune întrebări. Este actualul Guvern capabil să reacţioneze la schimbările din societatea românească? Mai este Partidul Social Democrat pe jumătate de mandat suficient de atent la modificările realităţii din ţară? Oare PSD-ul ţine pasul cu modernitatea?

Ca deputat al partidului, răspunsul meu este categoric da. Problema este însă aceea că România nu are nevoie doar de o guvernare corectă, ci are nevoie de o guvernare de excepţie. Un cetăţean dintr-o ţară occidentală în care democraţia este o tradiţie, iar prosperitatea un loc comun poate fi mulţumit cu o guvernare corectă. cetăţeanul român însă nu mai are răbdare. De aceea, nu trebuie să uităm că ne-am desprins de o lume în care politicienii mimau implicarea. Trebuie să intrăm definitiv într-o altă lume în care politica simte realitatea şi o schimbă. De aceea, eu cred că restructurarea Guvernului este o dovadă că PSD-ul se poate adecva la context, un semn că Guvernul este atent la semnalele din ţară şi din exterior şi le interpretează corect.

Trebuie să fim conştienţi că într-o ţară care este faţă în faţă cu provocarea majoră a integrării euro-atlantice nu ne mai putem permite traversarea tuturor etapelor şi a tuturor experienţelor pe care le-au parcurs ţările din vest. Nu este vorba numai de timp, chiar dacă ne-am propune aşa ceva, nu este posibil, este vorba de un context total diferit, şi anume reforma guvernării şi a statului, este obiectivul fundamental al tranziţiei României către democraţie şi economie de piaţă. Aici se poate deschide o dezbatere la care trebuie să participe toate partidele şi toată societatea politică în general.

Social-democraţia modernă are în centul său un concept puternic, şi anume responsabilitatea. Nu putem crea ceva împreună decât construind o relaţie bazată pe responsabilitate între individ şi stat. Statul oferă şanse şi cere în schimb responsabilitate. Numai aşa putem construi ceva durabil.

În fine, numai aşa putem afirma cu toată încrederea că societatea politică românească a intrat în epoca maturizării sale.

Partidul Social Democrat, ca discipol al social-democraţiei moderne europene, îşi asumă rolul de a ghida şi de a duce la bun sfârşit acest proces de maturizare. Cel mai mare partid al României are sarcina de a încheia epoca tranziţiei şi de a inaugura epoca normalităţii.

S-a vorbit de multe ori în presă de hipertrofierea puterii executive. Restructurarea cabinetului este un răspuns pe care Guvernul nu îl dă presei şi nevoilor societăţii româneşti. Un cabinet restrâns de dimensiuni europene înseamnă mai multă responsabilitate nu numai pentru miniştri, ci şi pentru acele niveluri de decizie care vor intra acum în sfera funcţionarilor publici.

De asemenea, un cabinet restrâns înseamnă mai multă responsabilitate pentru cei din teritoriu, pentru că partidul de guvernământ trebuie să fie o soluţie pentru problemele oamenilor şi nu să devină o problemă în plus.

Mulţi cred că PSD guvernează privind în afară la instituţii internaţionale care fie ne laudă, fie ne atenţionează cu degetul, dar a fi responsabil înseamnă să exercităm puterea privind în ochii celor care ne-au votat şi ai celor care nu ne-au votat, pentru că şi unii şi alţii se confruntă cu aceleaşi probleme zilnice. Nu vreau să spun că votând componenţa noului Guvern, oamenii vor avea de mâine salarii mai mari şi griji mai puţine, dar vreau să vă asigur că până la sfârşitul mandatului, eforturile noului Guvern vor da roade.

Opţiunea României din toamna anului 2000 a fost dovada clară că electoratul doreşte să pună soarta ţării în mâinile unui partid responsabil.

Partidul Social Democrat doreşte să se definească ca principalul partid responsabil. Până acum, dezbaterea politică s-a rezumat la lupte între partide şi s-a trecut cu vederea interesele pe termen lung. Energiile politice au fost prost orientate şi nu a existat un proiect politic naţional.

Acum a venit timpul proiectelor de anvergură şi de durată. Acum este timpul construcţiei aşezate, este timpul să ne gândim pe termen lung.

Iată conceptul modern al social-democraţiei româneşti, iată menirea noului Guvern Adrian Năstase.

Restructurarea Guvernului nu este făcută nici pentru imaginea PSD şi nu este făcută nici pentru câştigarea alegerilor, este un act de responsabilitate care nu ţine seama de calendarul electoral.

Când ne priveşte o ţară întreagă cu speranţă, noi trebuie ca printr-o guvernare de excepţie să transformăm această speranţă în fapte, iar aceste fapte există şi anume: creşterea economică anuală, aderarea României la NATO, ameliorarea indicatorilor macroeconomici, un program social ambiţios, eliminarea vizelor pentru cetăţenii români în spaţiul Schengen şi cele amintite de domnul prim-ministru Adrian Năstase, iată sunt fapte care, în mod cert, vor avea consecinţe pozitive asupra viitorului ţării noastre. Sunt sigur că şi noua formulă de guvernare va continua procesul de restructurare şi privatizarea marilor unităţi de stat, va continua îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici, va finaliza reforma fiscală, va îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei, va finaliza procesul de aderare al ţării noastre la Uniunea Europeană şi în sfârşit, va continua procesul investiţional.

Iată de ce, noi, deputaţii Partidului Social Democrat, trebuie să acordăm încredere noului Guvern Adrian Năstase. De aceea, Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor va vota pentru restructurarea acestui Guvern. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze din partea centrală a sălii.)

(Preia conducerea şedinţei domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare domnul deputat Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Atâta vreme cât nu am discutat despre un nou program de guvernare, remanierea nu este decât un exerciţiu steril de democraţie care nu oferă un răspuns adecvat problemelor grave cu care se confruntă economia şi societatea românească.

Adevărata soluţie ar fi fost de fapt demisia Guvernului şi reconsiderarea programului guvernamental, care să aibă în vedere în primul rând interesul naţional, ameliorarea condiţiilor de viaţă ale celor mulţi, relansarea şi modernizarea economiei naţionale în concordanţă cu cerinţele obiective ale integrării României în comunitatea statelor dezvoltate din Europa.

Nu v-am citat din rubrica "Actualitatea clasicilor" a revistei "România Mare", ci din Monitorul Oficial care consemnează discursul domnului preşedinte Ion Iliescu într-o împrejurare similară provocată de Guvernul ţărănisto-pedist-liberal.

Eu cred că este bine să ascultaţi şi acum ce a spus atunci domnul preşedinte în Opoziţie. Nu o să mă mai refer la incidentele de procedură ridicate, pentru că, domnule prim-ministru, aţi invocat art.37 din Legea organizării ministeriale care vă impune, în această situaţie, prin trimitere la art.36, un nou program de guvernare. De aceea mi-am permis să-l citez şi pe domnul preşedinte Iliescu.

Am spus că aţi adoptat procedura formelor fără fond promovate de fostul ministru Valeriu Stoica şi îmi pare rău că un Guvern condus de un doctor în drept nu are suficientă fantezie juridică să găsească formele constituţionale necesare unei vieţi normale în România. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Vreau să vă mulţumesc însă pentru această remaniere. Pentru noi, pentru Partidul România Mare, ceea ce faceţi astăzi este cea mai deplină afirmare a justeţii politicii pe care am urmat-o din 1990 până în prezent. Aţi spus că acest Guvern, prin structura şi componenţa sa, este prea mare nevoilor acestei ţări. Am spus acest lucru în decembrie 1990 prin vocea autorizată a domnului preşedinte....

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din bancă):

decembrie 2000...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Prin vocea autorizată a celui care m-a corectat, domnul preşedinte Corneliu Vadim Tudor, la o întâlnire directă cu domnul preşedinte Ion Iliescu. La interval de 2 ani şi jumătate ne-aţi confirmat că am avut dreptate.

Prin modificările ministeriale pe care le-aţi operat, ne-aţi confirmat că moţiunea "Sănătatea" a avut dreptate, ne-aţi confirmat că moţiunea "Roşia Montană" a avut dreptate, ne-aţi confirmat că moţiunea "Tineretul" a avut dreptate şi pentru toate acestea vă mulţumim, domnule prim-ministru. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Pentru ca şi noi să nu vă rămânem datori, ne permiteţi să facem câteva observaţii asupra acestei remanieri pe care eu o consider în continuare în afara cadrelor constituţionale.

Obiceiul clientelismului politic care a dominat constituirea Guvernului în 2000 se păstrează şi în actuala mişcare a "pomului cu vrăbii" dintr-o anecdotă de pe vremea dictaturii pe care aţi operat-o. Vă recunosc sinceritatea, aţi confirmat în faţa noastră că, după diferendele avute cu PUR, a fost desfiinţat Ministerul I.M.M.-urilor, dar după concilieri veţi reînfiinţa o agenţie. Numirea domnului ministru Athanasiu la învăţământ, o surpriză pentru toată lumea, nu poate să fie o surpriză în condiţiile în care domnia sa îl înlocuieşte pe un alt reprezentant al PSDR-ului, domnul Gingăraş. Oare oamenii politici sunt aceia care determină structura ministerelor prin asemenea negocieri, sau miniştri capabili trebuie să alcătuiască Guvernul?

S-au creat câteva lucruri despre care Dimitrie Cantemir avea o vorbă: "struţo-cămila". Această reunire a Ministerului Transporturilor, a Locuinţelor - mă rog - nu transportăm locuinţe, iertaţi-mă că vă adopt stilul, dar vă rog să-mi permiteţi, cu Ministerul Turismului ar însemna ca să plantăm acuma palmierii domnului ministru Agathon de-a lungul şinelor căilor ferate, probabil ceea ce domnul ministru Miron Mitrea nu se va angaja să facă. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Este foarte interesant, că în plin sezon turistic se reorganizează un minister. Mai interesantă este această reunire a Ministerului de Interne cu Ministerul Administraţiei Publice. Eu voi spune un lucru. Da, este o tradiţie antebelică, a existat acest lucru şi a fost o structură folositoare în acele perioade, dar acuma se pune problema: Vom ajuta la demilitarizarea poliţiei sau vom militariza administraţia în pragul alegerilor? pentru că acesta este scopul real şi declarat! (Aplauze din partea stângă şi dreaptă a sălii.)

De ce acesta este scopul real şi declarat? Este foarte simplu. În fruntea unui minister se numeşte un om capabil să-l conducă, iar domnului ministru Rus, care este competent în materie de interne, i-aţi cenzurat competenţele până acum, este cel mai competent în materie de administraţie, pentru că în 1996, candidând la Primăria municipiului Cluj-Napoca a obţinut 3% din sufragii. (Aplauze din partea stângă a sălii.) Asta este aprecierea populaţiei, nu a noastră. Vă felicit!

S-au mai creează, tot aşa pe antecedente istorice, un minister mamut, Ministerul Economiei, care ne-a adus aminte celor mai bătrâni de acel minister care exista şi înainte de război, dar care a fost, s-a încercat să se reconstituie în anii 1990 sub direcţia domnului general Victor Stănculescu. Nu-i urez noului ministru să aibă aceeaşi soartă.

Aş vrea să mai spun, în încheiere, că de fapt multe din ce s-au spus până acuma cu prilejul altor guvernări le repetaţi şi când le repetaţi, repetaţi greşeala şi asta este rău.

"Tendinţa puterii actuale este să rămână singură în arenă, ea să vorbească, ea să răspundă". Senator Corneliu Vadim Tudor - dezbateri cu privire la aceleaşi reorganizări, 19 decembrie 1997.

S-ar părea că în aceste condiţii veţi rămâne să vorbiţi singuri. Posibil, dar în orice caz sper că veţi răspunde. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi consumat, stimate coleg, 12 minute din cele 18 care revin Partidului România Mare.

În continuare, dau cuvântul domnului senator Păcuraru în numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal.

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Voi încerca astăzi, în numele grupurilor, să fac o discuţie, să spunem, uşor neconvenţională, în termeni politici, pentru că, din păcate, datele pe care le avem în momentul de faţă despre ceea ce înseamnă restructurarea Guvernului până la capăt sunt mai mult decât insuficiente. Dacă vom considera că o simplă listă de miniştri este suficient pentru a înţelege în profunzime restructurarea, eu mă abţin pentru că nu ştim în momentul de faţă, nu am avut nici un fel de document la dispoziţie ca să înţelegem ce înseamnă comasarea, care va fi dimensiunea structurilor, cât de flexibile vor fi ele, cine vor fi oamenii care vor conduce departamentele, direcţiile, câţi secretari de stat vor rămâne ş.a.m.d. dacă deocamdată toate aceste lucruri, care, totuşi sunt de fond, ne sunt necunoscute, motiv pentru care voi face o discuţie în care voi încerca să prezentăm mai degrabă cum simţim lucrurile, decât cum le ştim din punct de vedere tehnic sau organizatoric.

De la bun început, voi aprecia că restructurarea amplă a formulei organizatorice a instituţiei numite Guvern, înseamnă că performanţele nu sunt dintre cele mai bune. În orice instituţie sau societate comercială, restructurarea se impune atunci când lipsesc rezultatele. Din păcate, acest lucru, Guvernul, până şi în intervenţia de astăzi a domnului prim-ministru, refuză să-l recunoască.

Indiferent de modul în care vom îmbrăca în cuvinte aprecierile pentru ultimele 900 de zile de guvernare, din moment ce se ajunge la o restructurare de proporţii a Guvernului, înseamnă că eşecul a devenit evident, chiar şi pentru membrii Palatului Victoria.

Aşadar, care este contextul economic şi social în care se face restructurarea? Pentru că acesta îl putem defini.

Ritmul creşterii economice demarat încă din anul 2000 şi care a continuat în 2001 şi 2002, înregistrează, începând cu primul trimestru al acestui an, o diminuare. Acesteia i se adaugă faptul că presiunile inflaţioniste cresc, interesul investitorilor străini pentru România scade, iar deficitele bugetar, comercial, cvasifiscal continuă să fie deosebit de mari. Peisajul este completat de o situaţie catastrofală în agricultură şi sunt mirat de faptul că Guvernul nu prezintă aproape zi de zi ce întreprinde, ce face efectiv, pentru ca riscurile secetei de proporţii să nu ne aducă la consecinţele anului '46 când, efectiv, gospodăria de subzistenţă nu avea resurse, practic se murea de foame.

Maniera utilizată de Guvern pentru a discuta aceste lucruri până acum este cea a cosmetizării datelor, cosmetizării indicatorilor statistici. Considerăm că gestul este mărunt şi este departe de a rezolva problemele cu care se confruntă România.

Nici în planul rezultatelor sociale lucrurile nu stau mai bine, deşi guvernarea consideră că în acest pachet a obţinut până acum rezultate. Politicile salariale sunt în continuare confuze, nefundamentate pe criterii de eficienţă şi rezultate, fundamentate mai degrabă pe grupuri de interese şi de privilegii (vezi salariile pentru diplomaţi, pensiile pentru diplomaţi; vezi salariile pentru magistraţi, pensiile pentru magistraţi; vezi alte şi alte nesfârşite privilegii- atenţie, pe o guvernare social-democrată!)

Nici în ceea ce priveşte politica de asigurări nu stăm mai bine. Guvernul a lansat, de la bun început, două programe - unul de indexare trimestrială, altul de recorelare a pensiilor. Nefericirea este că primii care s-au săturat de binefacerile acestor programe sunt taman pensionarii, care au ajuns astăzi să nu dorească nimic altceva, din adâncul sufletului lor, decât aplicarea Legii nr.19 aşa cum a fost.

Nici în ceea ce priveşte ocuparea şi locurile de muncă nu stăm mai bine. Pe o piaţă a muncii cu un dezechilibru major între cerere şi ofertă, solicitanţii constată că, în pofida festivalului de burse, de locuri de muncă pentru toate categoriile sociale posibil de imaginat, locurile de muncă nu se găsesc decât în exil - în Italia, în Franţa, în Spania, sau oriunde, aiurea în lume; atenţie! - nu aici, pentru că aici nu se creează locuri de muncă.

Din nou, însă, statistica împarte dreptatea în favoarea Guvernului, rata şomajului scăzând la un uluitor 7,4%.

Nu intru în amănunte, timpul nu-mi permite să explic cum schimbarea metodologiei de calcul face ca persoanele neînregistrate la agenţiile judeţene - şi este clar că şomerii din rural nu sunt înregistraţi în agenţiile judeţene, e clar că şomajul de cursă lungă nu este înregistrat. De ce rata şomajului scade atât de brusc? Aproape mai puţin decât în ţările membre ale Uniunii Europene.

Firesc ar fi fost ca în faţa acestor profunde crize de structură Guvernul să discute deschis şi cu sinceritate cu partidele parlamentare, cu patronatele, cu sindicatele, cu societatea civilă, cu opinia publică, pentru că sunt crize structurale care uneori nici nu prea ţin de natura guvernării, sunt probleme generale de structură ale României: disproporţia dintre salariaţi şi pensionari, disproporţia în ceea ce priveşte piaţa locurilor de muncă şi multe, multe alte lucruri.

Din păcate, Guvernul refuză în mod permanent acest dialog, consideră că rezolvă corespunzător aceste probleme şi discuţia, chiar prezentarea domnului prim-ministru ne-a arătat acum câteva minute că trăim foarte bine în această ţară.

În mod firesc, restructurarea Guvernului ar fi trebuit să înceapă cu analiza de fond a problemelor existente şi cu modul în care instituţia guvernamentală se ajustează, se restructurează pentru mai buna acoperire a acestor probleme.

Din păcate, lucrurile au stat exact pe dos. Întâi avem o idee brusc pusă pe piaţă, restructurarea, o listă de miniştri şi pe urmă vom vedea noi ce se va întâmpla, nu ştim cu ce costuri, nu ştim cu ce cheltuieli, nu ştim cu câte probleme.

Trecând acum la fondul problemei, vom spune că acest Guvern a avut o extrem de mare şansă - şansa de a fi un Guvern cu adevărat bun.

În primul rând, deşi este un Guvern politic, cu viciile oricărui guvern politic, el putea să fie în egală măsură şi un guvern tehnocrat, în care competenţa profesională să devină virtute.

Un al doilea motiv pentru care putea să fie guvern bun este faptul că, pentru prima dată din 1992 până astăzi, acest guvern este un guvern monocolor, în care susţinerea parlamentară, de care dispune pentru a-şi crea majoritatea, nu influenţează politicile, nu are nici un rol în ele; este un guvern monobloc.

Din păcate, singurele rezultate ale acestei situaţii au fost: o campanie de imagine coerentă, întotdeauna bine ţinută, care, însă, din păcate, campania de imagine nu ţine de foame, nu ţine de îmbrăcăminte, nu ţine de ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, îmi pare rău că trebuie să vă întrerup, dar timpul dumneavoastră a expirat. Vă rog să încheiaţi.

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

Mai am, domnule preşedinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai aveţi.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Aveţi hârtie, dar nu aveţi timp!

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

... nu ţine nici de nivel de trai şi de toate situaţiile.

Vreau să spun că sunt atât de multe neînţelegeri pe fiecare minister în parte şi atât de mare lipsa de răspuns pe fiecare problemă, în care, chiar dacă ai avea maximum de bunăvoinţă şi ai spune: domnule, hai, s-o votăm, ca s-o mai facem şi p-asta, la câte am făcut până acum, n-ai cum, pentru că de fapt nu ştii ce votezi, în afară de o listă de nume.

Nu voi mai intra în detalii privind structurile ministeriale.

Voi spune, în final, poziţia Partidului Naţional Liberal. Liberalii sunt în principiu pentru mai puţin stat, pentru mai puţine autorităţi, pentru mai puţin guvern şi, în cazul de faţă, pentru mai puţin prim-ministru.

Dar, toate propunerile noastre făcute din 2000, 2001 încoace, 2002, s-au lovit de o expediere a lor în derizoriu. N-a interesat că permanent am spus că acest hiperguvern nu poate să funcţioneze, n-a contat. A contat doar când Uniunea Europeană a spus-o.

În faţa situaţiei produse, în faţa propunerilor făcute, în faţa lipsei de certitudini privind funcţionarea acestei instituţii, pentru că nu avem nici una, nu putem să acordăm votul acestui cabinet. În aprecierile unor analişti interni, o restructurare mai proastă ca aceasta n-a avut România în ultimii 50 de ani. Şi, atunci, nu putem să ne aşteptăm la rezultate favorabile.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiaţi, domnule senator. Mă obligaţi să vă tai microfonul.

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

Ultima idee pe care o voi spune este că rezultatul zilei de mâine, după ce, probabil, cabinetul va primi votul majorităţii, este că România, din păcate, va rămâne tot cea mai săracă ţară din Europa şi, din păcate, tot cu cel mai mare număr de miniştri din Europa.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul deputat Negoiţă.

Domnul Gheorghe-Liviu Negoiţă:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor,

După declaraţiile domnului prim-ministru Adrian Năstase, PSD se pregăteşte, după trei ani de guvernare, de campania electorală, oferta electorală adresată românilor, şi nu de o guvernare mai bună.

Acest moment debutează cu aşa-numita restructurare guvernamentală care, după toate analizele, dar mai ales după spusele primului-ministru, este făcută nu pentru îmbunătăţirea mersului lucrurilor în România, ci pentru relansarea PSD-ului.

Prin această restructurare, nu doriţi, de fapt, să îndreptaţi lucrurile, să rezolvaţi crizele în care aţi adus sănătatea, învăţământul, asistenţa şi protecţia socială, ci doar să relansaţi PSD-ul în ochii opiniei publice.

Este dramatic faptul că, în timp ce dumneavoastră sunteţi preocupaţi de imaginea PSD-ului, cetăţenii sunt preocupaţi de lipsa locurilor de muncă, şomaj, corupţie, sărăcie, nedreptate, injustiţie.

Tineri, care nu v-aţi bucurat de o locuinţă social-democrată marca PSD, la 40-50 mii euro, găsiţi această locuinţă în oferta electorală a actualului partid de guvernământ pentru anul 2004!

Pensionari, ale căror pensii nu au fost recalculate aşa cum v-a promis PSD-ul, sunteţi rugaţi să aşteptaţi noua ofertă electorală, la care lucrează domnul Cozmâncă!

Dacă vă veţi ocupa în continuare de imaginea partidului, stimaţi domni din PSD, riscaţi să vă treziţi, îmbrăcaţi ca de nuntă, la parastasul oamenilor care mor, în lipsa medicamentelor, a tinerilor fără nici o perspectivă, a ţăranilor aduşi în pragul disperării.

Noi, ca social-democraţi, ne-am fi aşteptat ca să creaţi în cadrul Guvernului o instituţie care să promoveze interesele femeilor în societatea românească, grav discriminate de o economie de piaţă prea puţin funcţională, dar, probabil că, pentru imaginea PSD-ului, acest lucru nu contează.

Dacă tot o să trâmbiţaţi creşterea economică anuală de 5%, înregistrată sub guvernarea dumneavoastră, neînţelegând, aşa cum se mira ministrul finanţelor la un moment dat, de ce oamenii nu resimt în viaţa lor de zi cu zi această creştere, riscaţi să lăsaţi netulburat centrul naţional al corupţiei instituţionalizate - Ministerul Finanţelor.

Cât priveşte, domnule prim-ministru, situaţia din Sănătate, nu invocaţi neregularităţile sau imperfecţiunea legii, asigurările sociale de sănătate, gaura de anul trecut de 15 mii de miliarde lei, bani plătiţi pentru Sănătate, i-aţi dus în bugetul statului, fiind deturnaţi aceşti bani pentru alte scopuri.

De altfel, este de remarcat şi continuitatea pe care doriţi s-o aveţi în domeniul justiţiei. Doriţi, probabil, desăvârşirea operei de subordonare politică a Justiţiei.

În ciuda semnalelor tot mai numeroase, care arată că în România nu se poate vorbi de independenţa Justiţiei, românii fiind nevoiţi să-şi caute dreptatea la Curţile Europene, dumneavoastră vă continuaţi neabătuţi opera.

O altă măsură pe care aţi luat-o tot cu acelaşi scop, este aceea prin care aţi subordonat administraţia publică Ministerului de Interne.

Dumneavoastră parcurgeţi drumul invers. În loc să apropiaţi poliţia de comunitate, încartiruiţi administraţia, politizând-o şi mai mult, gândind, probabil, că integrarea în Europa pe acest domeniu se va face la comandă, în poziţie de drepţi. În loc să reformaţi aceste două instituţii, dumneavoastră aţi unit corupţia din Ministerul de Interne cu corupţia din administraţia publică locală.

Avem de-a face cu o concentrare, o centralizare a Puterii, din dorinţa PSD de a controla, de a-şi subordona tot ce mişcă în ţara asta. Concentrarea tuturor instituţiilor de control într-un singur minister este de natură să netezească drumul PSD-ului spre scopul pe care şi l-a propus - partid unic, partid-stat.

Este dovedit istoric că o putere politică temătoare tinde să acapareze pârghiile de control la toate nivelurile, ciuntind grav dreptul la liberă iniţiativă, în fond dreptul la libertate, ca valoare supremă a social-democraţiei.

Mai devreme sau mai târziu, această dorinţă de a subordona şi de a impune va sfârşi prin a se întoarce împotriva aceluia ce a generat-o.

Stimaţi cetăţeni, ceea ce a avut de oferit PSD-ul în aceşti trei ani de guvernare a oferit - sărăcie, nedreptate, clientelism politic, capitalism de cumetrie. În ultimul an de guvernare nu ne mai putem aştepta la nimic bun. În acest an, PSD pregăteşte oferta electorală pentru 2004.

Domnilor guvernanţi, puneţi instituţiile statului în slujba cetăţeanului, nu în slujba PSD-ului. Nu rupeţi ţara în două: una - a PSD-ului, a baronilor, a descurcăreţilor, şi una - a celor mulţi, săraci, sfidaţi şi umiliţi. Crizele din sistem pe care le-aţi generat - în învăţământ, sănătate, justiţie - nu le puteţi rezolva prin rotirea cadrelor de partid. Oamenii au nevoie de reforme reale, de locuri de muncă, de un trai decent, şi nu de un spectacol jenant, din care nu se vor alege nici cu salarii mai mari, nu vor scăpa nici de corupţie, nici de sărăcie, nici de nedreptate.

Cât priveşte, domnule prim-ministru, succesul pe care-l tot invocaţi, cu integrarea României în NATO, dacă România ar fi mers pe direcţia pe care aţi adoptat-o dumneavoastră, cei din PSD-ul de astăzi, în perioada '96-2000, probabil că astăzi ne-am fi integrat cu Miloşevici.

Această aşa-zisă restructurare nu este nici constituţională, nici necesară. Este doar o încercare disperată de a salva o imagine compromisă a PSD şi a Cabinetului Năstase.

Partidul Democrat nu a votat Programul de guvernare în decembrie 2000. Şi realitatea tristă a României de astăzi ne-a dat, din păcate, dreptate. Nu vom vota nici astăzi această aşa-zisă restructurare.

Vă mulţumesc.

(Aplauze în Grupul parlamentar al PD)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul domnul senator Markó Bela.

Domnul Markó Bela:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Un principiu indispensabil pentru orice sistem democratic este prioritatea programului faţă de managerii care implementează dezideratele acestui program.

Totuşi, capacităţile managerilor sunt hotărâtoare pentru realizarea unui program de guvernare.

Astăzi nu se votează un nou program de guvernare, dar votul pe care-l vom da este necesar şi este important.

Este important acest vot şi pentru Uniunea Democrată Maghiară din România, care nu face parte dintr-o coaliţie guvernamentală, dar, printr-o alianţă parlamentară, sprijină partidul de guvernământ.

Avem un Protocol de colaborare semnat cu PSD şi, în mod firesc, ne-am pus întrebarea dacă după restructurarea Guvernului vor fi asigurate condiţiile realizării dezideratelor incluse în acest document care, de altfel, se bazează pe principiile incluse în programele formaţiunilor noastre.

Ne-am pus întrebarea dacă vom putea accelera negocierile cu Uniunea Europeană, dacă proiectele de dezvoltare economică şi infrastructurală vor continua, dacă vom putea aduce mai aproape în timp construcţia autostrăzii care să treacă prin mijlocul Transilvaniei, dacă starea socială extrem de precară a unor segmente importante ale societăţii va putea fi schimbată sau nu, dacă vor fi anulate restanţele din domeniul retrocedărilor de proprietate, dacă în învăţământul în limba maghiară, inclusiv în cel universitar, se vor lua măsurile de dezvoltare necesare, dacă oboseala unora dintre guvernanţi va dispare, într-adevăr, după această schimbare?

După răspunsurile afirmative la aceste întrebări, am ajuns la concluzia că vom acorda, în continuare, sprijinul nostru Guvernului, ceea ce este, de fapt, şi un sprijin acordat protocolului elaborat şi semnat în comun.

Uniunea Democrată Maghiară din România are un interes major pentru continuarea eficientă a procesului de integrare a României, ceea ce înseamnă transformarea profundă a întregului sistem instituţional din ţara noastră. Însuşi Guvernul trebuie transformat.

Astăzi se face un pas în calea acestei transformări, dar, în perspectivă, avem nevoie de regândirea întregii structuri a administraţiei noastre de la instituţia prefecturii, până la construcţia diferitelor ministere. Nu tot ce este simplu este şi democratic. Dimpotrivă, câteodată, democraţia este complicată şi este şi costisitoare, în comparaţie cu simplitatea brutală a sistemelor totalitare.

Sunt de acord, deci, că structura instituţională a democraţiei trebuie să se bazeze pe posibilitatea controlului reciproc al unor organe şi organisme. Dar, totuşi, este adevărat că avem nevoie de mai puţine ministere şi de o transparenţă mult mai mare a activităţii Executivului.

Astăzi, se face un progres considerabil în acest sens. Va fi nevoie, însă, de o analiză în continuare a diferitelor atribuţii şi responsabilităţi. Încă nu avem o viziune destul de clară asupra unui management eficient în acest domeniu.

În timpul diferitelor guvernări - să vă dau un exemplu -, cercetarea a fost când un departament al unui minister, când o agenţie, când un minister separat, când din nou un departament; sau, protecţia mediului, când a crescut, când a slăbit, în funcţie de nevoile politice ale momentului.

Tot aşa va fi nevoie de o interpretare foarte corectă a Corpului de control al Guvernului, care este menit să controleze activitatea guvernanţilor şi nimic altceva. Nu cred că foarte multă lume reuşeşte să se descurce în jungla diferitelor agenţii, servicii, oficii, autorităţi, colegii, consilii, comisii etc.

Prin actuala restructurare se încearcă, cel puţin parţial, şi o aşezare mai raţională a acestor instituţii. Este binevenită, repet, şi reducerea numărului ministerelor.

În general, apreciem că ceea ce ne propune primul-ministru este o schimbare pozitivă şi Uniunea Democrată Maghiară din România va vota modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Vă mulţumesc.

(Aplauze în Grupurile parlamentare ale PSD şi UDMR)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Sigur, trei minute reprezintă un interval de timp ridicol de mic pentru a discuta ceea ce discutăm astăzi.

Din fericire, misiunea mea a fost mult simplificată de faptul că domnul senator Markó a exprimat foarte multe dintre ideile pe care voiam să le exprim şi eu. De aceea, nu le voi repeta pe acestea.

Vreau să spun, de la bun început, legat de interesul direct al grupului nostru parlamentar, că formula actuală în interiorul Guvernului, a departamentului care răspunde de minorităţi, corespunde întru totul voinţei noastre de la începutul acestei legislaturi şi să-mi exprim satisfacţia pentru această formulă, în numele grupului parlamentar.

O discuţie asupra întregii operaţiuni care se face acum de restructurare a Guvernului, repet, în trei minute este imposibilă. De aceea am să punctez câteva idei pe care le consider a fi importante.

Primul lucru pe care vreau să-l spun aici este că nu mai putem discuta asemenea restructurări în termenii clasici în care ele au fost discutate ani de-a rândul şi regret că aproape toate discuţiile care s-au purtat astăzi aici au continuat dulcele stil clasic de a discuta aceste restructurări.

Cred că aici au fost câteva idei importante, pe care noi le sprijinim. Prima dintre ele: ideea trecerii de la o economie bazată pe lohn, la o economie bazată pe produse fabricate în România şi în special pe producţie de proprietate intelectuală. Este o idee foarte preţioasă. Este prezentată cu consecvenţă; va avea nevoie şi de un suport legislativ, însă. Şi este un lucru pe care trebuie să-l operăm urgent.

Nu pierd ocazia, legat de această idee, să-mi exprim satisfacţia pentru menţinerea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în structura Guvernului, pentru că România se află într-o fază de tranziţie către societatea informaţională şi acest minister este garanţia realizării acestei tranziţii.

Regret dispariţia Ministerului Turismului. Era unul dintre pilonii economiei de specializare a economiei româneşti şi cred că ceea ce s-a realizat în ultimii ani în acest domeniu este bine realizat. Sigur, renunţând la o asemenea structură, locul este potrivit în Ministerul Transporturilor, pentru că turismul este strâns legat de infrastructura de transporturi şi aici s-ar putea să primească un impuls în plus, dar, repet, regret faptul că acest minister a fost desfiinţat.

Sper ca proiectul de modernizare, în special în ceea ce priveşte informatizarea învăţământului, să fie continuat aşa cum l-a făcut un ministru de excepţie - şi cred că trebuie spus lucrul acesta: de excepţie. Doamna ministru Andronescu a fost un ministru de excepţie. Sper ca ceea ce a început dânsa să fie continuat, pentru că face parte din proiectul de transformare a României în altceva - într-o societate modernă, informaţională.

Cred că această specializare economică trebuie adâncită. Este una dintre puţinele şanse ca să fie suficienţi bani la buget, pentru a putea vorbi de protecţie socială, pentru a putea vorbi de un trai mai bun pentru toţi. Altfel, putem vorbi la infinit; dacă economia nu produce produse vandabile, vorbim degeaba.

De aceea, ideea specializării este, probabil, cel mai important câştig şi - repet - sper ca această specializare economică să fie accentuată.

Nu pot să ating toate subiectele acestei remanieri, este limpede, în timpul pe care-l am şi, de aceea, mă voi opri aici.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar social-democrat şi umanist, domnul deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Asistăm astăzi la un act perfect constituţional, legal, oportun, legitim din punct de vedere politic şi eficient, din punct de vedere economic şi social, declanşat de Partidul Social Democrat, de premierul Adrian Năstase.

Este vorba de modificarea structurii şi parţial a componenţei Executivului, tocmai pentru a identifica noi mijloace prin care Guvernul Adrian Năstase să-şi ducă la bun sfârşit programul său, aprobat de Parlament, şi să realizeze obiectivele de integrare în Uniunea Europeană, respectiv de aderare la NATO.

Cei care critică astăzi de pe băncile opoziţiei această măsură -repet, perfect legală din punct de vedere juridic şi legitimă din punct de vedere politic -, uită faptul că, în perioada '97-2000, au procedat la două remanieri şi restructurări guvernamentale succesive, dar nu pe fondul unor succese în actul guvernamental de gestiune a ţării, aşa cum se întâmplă astăzi, ci ca efect al degringoladei din coaliţia politică aflată atunci la conducerea ţării, al disensiunilor şi tensiunilor care caracterizau aşa-zisa colaborare dintre partidele respective şi al rezultatelor dezastruoase în plan economic şi social pe care le înregistra Guvernul în acea perioadă în administrarea ţării.

De ce este nevoie şi de ce partidul nostru, primul-ministru şi-au propus această acţiune în acest moment? Pentru că, aşa cum s-a prezentat în expunerea privind bilanţul celor doi ani de guvernare, România se află într-o etapă calitativ nouă privind realizarea obiectivului de integrare în Uniunea Europeană, şi anume aceea de a accelera şi de a definitiva, până la finele sau până la mijlocul anului următor, negocierile privind toate capitolele specifice în relaţiile cu această uniune economică şi politică.

Este o şansă unică pe care România o are, după aderarea la NATO, ca prosperitatea, ca investiţiile străine de care depinde şi acea transformare a lohnului în producţie naţională pe orizontală şi, sigur, cooperare internaţională ca urmare a acestei acţiuni, deci este investiţia străină o şansă unică pentru dezvoltarea, creşterea competitivităţii economice şi modernizarea ţării. Dar aceste investiţii străine nu vin decât într-un climat economic stabil din punct de vedere politic şi militar, aşa cum este cazul României astăzi, dar şi într-un climat politic, economic, care este dominat de aceleaşi reguli care reglementează, care se aplică în comunitatea economică europeană.

Prin restructurarea guvernamentală se propune şi se realizează, pe de o parte, concentrarea şi creşterea responsabilităţii fiecărui component al noului Executiv, pentru creşterea capacităţii de guvernare a ţării şi a eficienţei administrării ţării. Deci, pe umerii noilor miniştri apasă responsabilităţi, răspunderi, competenţe şi atribuţii suplimentare, dar şi puteri suplimentare, tocmai pentru a putea realiza obiectivele care le stau în faţă.

Astăzi, putem afirma cu toţii că, după doi ani şi jumătate, Cabinetul Adrian Năstase a realizat ceea ce şi-a propus prin Programul de guvernare aprobat de Parlament în decembrie 2000. De aceea, nici nu este necesar un nou program de guvernare; s-a realizat creştere economică de 5% pe an în medie, s-a realizat reducerea ratei inflaţiei de la 40% în anul 2000 la 14% în acest an, raportat decembrie la decembrie, s-a realizat reducerea ratei şomajului de la 10,5% sub 8% în aceste luni. De asemenea, a crescut nivelul de trai al populaţiei cu circa 4-5 procente pe an şi au crescut în mod considerabil de la două luni echivalent importuri la patru luni şi ceva rezervele valutare ale ţării, ale statului la Banca Naţională a României.

Afirmaţiile distinşilor membri ai opoziţiei referitoare la o aşa-zisă încetinire a creşterii economice, la aşa-zise presiuni inflaţioniste, la deficite fiscale sau cvasifiscale, a căror definire probabil că le este mai greu s-o facă - de aceea nici n-au dezvoltat subiectul -, sau la cosmetizarea realităţii statistice, reprezintă simple demersuri politicianiste, demagogice care, sigur, sunt explicabile din perspectiva comparaţiei a ceea ce se întâmpla după doi ani şi jumătate de guvernare din perioada '96-2000: în loc de creştere de 10% în doi ani - o scădere de 10%, adică cu 3,8 miliarde lei, a produsului intern brut; în loc de un şomaj de 7,5% - un şomaj de 12 şi ceva la sută; în loc de o rată a inflaţiei de 14% - o rată a inflaţiei de 57-60% şi aşa mai departe, plus scăderea nivelului de trai al populaţiei cu 4-5% pe an, şi nu creşterea acestuia la acelaşi nivel menţionat anterior.

Cât despre cosmetizarea cifrelor, probabil că dumneavoastră nu realizaţi - cei care faceţi asemenea afirmaţii - că, în condiţiile înregistrării unor asemenea practici nedorite de nimeni, organismele financiare internaţionale - Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială - nu ar fi continuat cu succes, aşa cum se întâmplă în prezent, relaţiile cu România. Aşa încât, să luăm aşa cum se prezintă aceste afirmaţii, deci simple demersuri şi acţiuni politicianiste, de denigrare, cu orice preţ, a actului de guvernare.

Restructurarea Guvernului are ca obiectiv dinamizarea unor importante domenii economice şi sociale sub aspectul activităţii şi al eficienţei acestora.

A menţionat domnul prim-ministru aici că în domeniul sănătăţii se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, a utilizării şi folosirii fondurilor.

De asemenea, în domeniul social se urmăreşte o mai bună distribuire a rezultatelor creşterii economice între diferitele grupuri sociale, pentru ca acea creştere de 5% pe an putere de cumpărare să ajungă în mod natural la toate categoriile de populaţie, precum şi îmbunătăţirea dialogului social cu reprezentanţii societăţii civile pentru identificarea problemelor cu care acestea se confruntă şi soluţionarea lor în mod corespunzător.

În plan administrativ, continuarea reformei la nivel central şi local prin crearea acestui Minister al Administraţiei şi Internelor, împreună cu acest Minister privind coordonarea Autorităţilor de Control, vor realiza intensificarea combaterii luptei contra corupţiei, precum şi a debirocratizării sistemului.

Având în vedere toate aceste considerente, noi, Grupul parlamentar social-democrat şi umanist, vom vota această restructurare a Guvernului, pentru că ea este de natură să asigure creşterea eficienţei actului de guvernare, îmbunătăţirea administrării ţării şi atingerea obiectivelor strategice, economice şi politice pe care şi le propune Partidul Social Democrat, aliaţii săi la guvernare şi Cabinetul Adrian Năstase.

Nu în ultimul rând, doresc să adresez, în numele Grupului parlamentar social-democrat şi umanist, mulţumiri şi felicitări membrilor Cabinetului Adrian Năstase care astăzi probabil că-şi vor înceta activitatea, pentru eforturile făcute, pentru eficienţa activităţii şi pentru aportul pe care l-au realizat la rezultatele favorabile ale guvernării ţării în ultimii doi ani şi jumătate, de către Guvernul pe care-l reprezentăm.

Aşadar, vom vota această restructurare a Guvernului şi vă invit şi pe dumneavoastră, spre binele ţării, ceilalţi reprezentanţi în Parlament, chiar şi din opoziţie, să luaţi aceeaşi decizie politică.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu.

Domnule senator, aveţi la dispoziţie 6 minute.

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Încă din decembrie 2000, Partidul România Mare a remarcat supradimensionarea Guvernului, un număr mare de secretari de stat şi, evident, lipsa unui punct de vedere ofensiv în legătură cu corupţia şi cu sărăcia.

Răspunsul pe care l-a dat primul-ministru a minimalizat toate aceste obiecţii, pentru ca, mai târziu, să confirme că ele erau reale, iar astăzi asistăm la o revizuire a punctului de vedere.

Astăzi, primul-ministru Adrian Năstase - în plin eşec executiv, după mine, - se prezintă din nou în faţa Parlamentului, răscroind veşmintele Guvernului. Motivaţia: în scopul îmbunătăţirii şi eficientizării activităţii guvernamentale pentru asigurarea unui proces decizional accelerat, evident, pentru intrarea în structurile U.E. şi NATO. Este ignorată în această formulă, evident, populaţia României, problematica internă.

Căderea Guvernului Năstase, pentru că despre o cădere mascată este vorba, este urmarea decăderii nivelului de trai şi a presiunilor manifestanţilor care strigă "Jos Guvernul", a moţiunilor opoziţiei, ca şi a presiunilor venite din partea unor factori de opinie foarte puternici din afara României.

Strădania guvernanţilor a fost de a masca această cădere, dar ea nu poate înşela pe nimeni. Este acelaşi Guvern înfrânt, recoafat şi prezentat drept o mare victorie; un Guvern compus din miniştri care s-au ascuns în spatele ministrului pentru relaţia cu Parlamentul, scos în faţă ca un scut pentru unii miniştri care au dovedit uneori laşitate şi incompetenţă.

Dacă este un Guvern îmbunătăţit, este o întrebare: de ce mai este prezent în acest Guvern ministrul finanţelor, domnul Mihai Tănăsescu? La Moţiunea împotriva fiscalităţii excesive, în Senat, când ministrul de resort a avut de răspuns unor întrebări, cum este aceea a evaziunii fiscale acceptate, a ştergerii de dobânzi, a ştergerii de datorii, domnul ministru al finanţelor a tăcut fără să dea nici un răspuns. I s-a cerut să dezmintă acuzaţiile Presei, care vorbeau despre o sumă decisă de mii de dolari pentru a scuti Media - Pro de anume datorii. Evident că nici în acest caz domnul ministru nu a dat vreun răspuns. N-a dat nici o explicaţie, aşa cum se cuvenea în mod constituţional.

Cu astfel de miniştri nu se poate îmbunătăţi un cabinet şi el nu poate stârni nici încrederea Parlamentului, nici a marelui public, nici a străinătăţii. Basmul restructurării europene guvernamentale nu rezistă celei mai elementare analize. Au fost scoase în faţă câteva ministere mamut, iar în spatele acestui paravan s-au adunat ministerele vechi cu miniştrii vechi.

S-a vorbit despre 12-14 ministere, de o restructurare europeană. În realitate sunt 22, câte avea Guvernul Văcăroiu, care a fost, evident, un guvern mai bun. Această cifră spune totul despre falsa restructurării.

Unul dintre ministere - cel rezultat din fuzionarea fostului Minister al Administraţiei cu cel al Internelor - strânge într-un singur pumn frâiele unei puteri considerabile şi neliniştitoare. Ce are Poliţia cu Administraţia?!

Vin alegerile în 2004, iar poliţia, prefecţii şi primarii - sub comanda unui singur ministru, dovedit ca îngăduitor faţă de abuzuri, - constituie o ameninţare pentru regimul democratic şi pentru normalitatea viitoarelor alegeri locale parlamentare şi prezidenţiale. Care este pasul înainte?

Iată care este problema. Primejdioasa struţo-cămilă a Ministerului Administraţiei şi Internelor prezentată azi satisface o tendinţă de abuz, de dictatură şi de represiune, care se vede în timpul acestei guvernări.

Normal era ca domnul premier Adrian Năstase şi Guvernul său să demisioneze, iar Preşedintele României să dea curs procedurilor constituţionale pentru alcătuirea unui nou Guvern. În acest caz, rolul Parlamentului devenea clar: în faţa lui se prezenta un Guvern nou cu un program nou şi cu o listă nouă de miniştri. Parlamentul ar fi avut de discutat un program şi ar fi expus punctele de vedere necesare. În cazul de faţă, lucrurile sunt tulburi, iar rostul Parlamentului este neclar. Unde este programul prin care Parlamentul poate învesti noul Guvern? În baza programului vechi, care este un program eşuat? Ce-o să facă noii miniştri? De pildă, ministrul educaţiei şi tineretului, domnul Alexandru Athanasiu, va construi în 2004 - care este un an de alegeri - zecile de săli de sport care au rămas restante de la ministrul anterior?

Va reuşi noul ministru al muncii, doamna Elena Dumitru, să rezolve într-un timp atât de scurt şi de încărcat, marile restanţe în ceea ce priveşte problemele muncii şi problemele şomajului?

Nu era normal să se înfiinţeze mai bine un Minister al Şomajului?

Sigur că cinstit era ca, în respectul Constituţiei şi al electoratului român, Guvernul să demisioneze, trecându-se în mod franc la alcătuirea unui alt şi nou Guvern. Altfel, totul devine o comedie politică, menită să mascheze căderea Guvernului.

Nu trebuie să mai spun că am o mare stimă pentru personalităţile din PSD, dar eu cred că plaja de alegere pentru o remaniere reală, o restructurare era mult mai largă.

Vreau să mă opresc asupra Sănătăţii, care este un caz de alertă naţională. Eu mă aşteptam ca la sănătate să fie numit domnul Sorin Oprescu, pe care-l recomanda experienţa lui şi, evident, complexa lui experienţă. Nu este numai părerea mea. A fost ocolit. Îi urez succes noului ministru al sănătăţii, Mircea Beurean, pentru care avem toată stima, dar refuzăm jocul politic pervers prin care s-a alcătuit lista de miniştri.

Poziţia Partidului România Mare astăzi, în 2003, în faţa acestui simulacru de reconstrucţie guvernamentală, nu poate fi alta decât cea din decembrie 2000, cu atât mai mult cu cât Guvernul Năstase şi-a evidenţiat neputinţa şi şi-a sporit eşecurile.

Cerem acestui Guvern să respecte Constituţia, Parlamentul României, iar Preşedintelui României să ceară şi el acelaşi lucru unui premier pesedist care a sfidat adesea concepţia şi democraţia şi, evident, Parlamentul, aşa cum s-a întâmplat şi de această dată.

De ce trebuie să acopere Parlamentul o mutare care, de fapt, coafează numai Guvernul pe care-l conduce domnul Adrian Năstase?

(Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar social-democrat şi umanist, domnului senator Adrian Păunescu.

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor colegi,

Asistăm astăzi şi, conform opţiunii noastre politice, sprijinim cel mai puternic şi semnificativ moment de debirocratizare radicală a societăţii româneşti, moment care ar trebui urmat de altele pentru a căpăta consistenţă şi pentru a deveni o realitate.

De ce e puternic şi semnificativ acest moment de debirocratizare? Pentru că porneşte de sus, din capul trebii. Se ştie că nici o acţiune umană nu e molipsitoare, dacă nu se bazează pe forţa exemplului personal şi pe forţa exemplului de vârf. Simplificarea atâtor structuri ale executivului trebuie să conducă la transformarea României într-un stat eficient, fiabil şi atoatesimţitoriu. Fac aici observaţia că nu este exclus ca unii miniştri, aşa supraîncărcaţi cum au devenit, să fie şi mai greu abordabili de oamenii de rând, dacă sunt atât de greu de găsit de parlamentarii de rând, chiar şi de nemuritorii de rând. Debirocratizarea trebuie să slujească vieţii mai bune a oamenilor, societăţii, în ansamblu, nu să-i înstrăineze şi mai mult pe oameni, de autorităţile care trebuie să-i reprezinte şi să-i slujească. Ni se pare încurajator felul în care premierul Năstase a înţeles înainte de o eventuală criză cât de importantă este schimbarea. Aş relua o sintagmă pe care am mai folosit-o: "Schimbarea roţilor locomotivei, din mers". Aşa a procedat partidul, din care fac şi eu parte, a schimbat câteva, nu puţine, roţi ale locomotivei din mers. Şi aici o nouă observaţie.

Sper ca, în continuare, Guvernul Năstase să nu consume traverse de sub şinele pe care trebuie să mergem înainte. Să nu consume aceste traverse ca să rezolve chestiuni zilnice, uitând perspectiva. Pot afirma că e un curaj să faci o asemenea schimbare majoră, după cea de-a doua jumătate a perioadei Puterii, care a început de jumătate de an.

Pretind conducerii partidului meu şi Guvernului PSD, de mai multă vreme, ieşirea din tranşei, jocul îndrăzneţ cu albele, eforturi supraomeneşti pentru a ne ţine cuvântul dat la alegeri, caracter şi inspiraţie.

Reafirm cu toată convingerea că România nu poate fi condusă din frână, ci din acceleraţie, în vecinătatea, desigur, a unei frâne bune pe care s-o ştim la locul ei, ca să o folosim la ocazii. dar, ca să iasă din subdezvoltare şi din blestem, România trebuie să-şi relanseze şi să instituţionalizeze vocaţia constructivă, să dea chef de muncă tuturor cetăţenilor ei, să le restituie încrederea în ei înşişi, să creadă în seriozitatea cuvântului dat, să reînceapă cu inspiraţie şi aplicaţie reindustrializarea şi să impună rectitorirea europeană a societăţii, să sporească permanent atenţia pentru cei săraci, să nu înceteze preocuparea stăruitoare pentru muncă, performanţă şi pâine, să construiască o agricultură modernă şi eficientă, nu cum e azi ameninţată de secetă paragină şi neglijenţă. Ţara trebuie condusă de Guvernul său către construcţia de case, şosele, poduri şi toate celelalte, către iniţiative particulare şi către solidaritatea lor, ţara are nevoie de dreptate, de încredere în noi înşine şi de controlul sever asupra banului public.

Acum, mai mult ca până acum, fiecare om de vârf contează. Anamneza e bună, diagnosticul e bun, rămâne să constatăm că tratamentul dă rezultate acum sau niciodată. Adevărul e că domnul Adrian Năstase nu pare deloc timorat de jocurile scenei politice, de face domnia sa atâtea schimbări, atâtea restructurări într-o perioadă în care fiecare om, fiecare gest, fiecare fapt contează şi se numără. Dacă ar fi un joc de box am spune că intrăm sub tirania minutelor periculoase, când fiecare punct contează, fiecare încleştare vrea să se termine fatal. În loc să lucreze cu garda închisă, premierul redeschide bătălia. Draga şi riscanta bătălie pentru România! şi jocul nu e făcut pentru jocuri, ci pentru soluţia cea mai bună. Guvernul Năstase aude, vede, simte ce se întâmplă în ţară. Trebuie să şi acţioneze mai grabnic şi mai eficient!

Unele domenii au mers prost, sănătatea este unul dintre ele. Înţeleg nobleţea premierului care nu-şi atacă, nici la despărţire, colegii de cabinet, dar noi nu avem de ce să n-o spunem: sănătatea a şchiopătat şi nu ne-a făcut glorie. Aşa cum, cred, la învăţământ s-a remarcat o fiinţă dăruită şi bravă care a înţeles cu energie să predea ştafeta. Excepţională prestaţie a avut ministrul Cozmâncă a cărui experienţă pozitivă sper ca, în noua sa formulă, noul minister să o ducă mai departe.

Premierul ne-a prezentat aici un document de etapă, păstrând şi în respectiva adresare către Parlament acelaşi ton cumpătat, aceeaşi măsură a lucrurilor. a considerat bun bilanţul, a notat că sunt destule neîmpliniri. Într-adevăr, există realizări certe, dar, subliniez şi eu aici, e nevoie de revitalizarea stângii social-democrate pe care o reprezentăm, aşa cum nu trebuie ucise în plină tranziţie nici orientările larg cuprinzătoare, de natură să zic multicoloră care au demonstrat supleţea şi inteligenţa Guvernului nostru, în etapa care a trecut. În vremuri tulburi, trebuie într-adevăr instrumente complexe, dar stânga nu trebuie uitată, ea face parte din marca unui partid social-democrat real.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Oricine urcă o înălţime se obişnuieşte repede cu ea şi, curând, i se pare că e la şes. E o atitudine firească a naturii umane, această grabnică adaptare. Şi urmează uitarea înălţimii reale, tocmai străbătute şi cucerite. Da, repet, ar fi normal să ne obişnuim cu locul pe care actualul Guvern a adus ţara. Să ne obişnuim şi să nu uităm. Dar e normal, din păcate, să şi uităm. Aşa cum e firesc să declarăm, fără temei, că am coborât, că suntem în prăpăstii, că ne aflăm în marşarier.

Guvernul Năstase mai are multe de făcut, multe din programul asumat. Aşa e. Dar, spre deosebire de unii din cei care critică, astăzi, la Partidul Social Democrat, faptul că n-a făcut destul, din ceea ce ei, împreună cu partidele lor, n-au făcut deloc, Guvernul Năstase se află pe drumul spre ţintă, se află în exerciţiul funcţiunii sale vitale în serviciul poporului român.

Politica externă coerentă şi eficientă, la care s-au angajat şi preşedintele Iliescu, şi premierul Năstase, şi ministrul Geoană, şi iată, şi alţi miniştri, doamna Hildegard Puwak, domnul Dan Ioan Popescu, domnul Ioan Rus, domnul Miron Mitrea, domnul vasile Puşkaş, e o dovadă că atunci când se munceşte pe drumurile europene, ca un rob, se poate trăi în Europa ca un stăpân.

Urmează acum marile lovituri de politică internă, trebuie oprit ritmul deprecierii oamenilor din teritoriul muncii adevărate. Trebuie redat un statut de eficienţă cercetării ştiinţifice, şi nu ştiu dacă e cel mai inspirat statut, cel acordat de Parlament cercetării în actuala structură guvernamentală, ministrul Valeca fiind un individ remarcabil. Trebuie oprite focurile inutile ale zâzaniei dintre noi şi trebuie pornite focurile purificatoare ale relansării gândirii şi ale renaşterii faptei excepţionale. Trebuie refăcută starea de linişte a oamenilor prin însănătoşirea sistemului sanitar care a ajuns cel mai bolnav pacient al ţării. Reforma în sănătate trebuie să înceapă mâine dimineaţă.

Ar fi fost ruşinos să nu ne ocupăm de pensionari, premierul n-a pierdut aceasta din vedere. Nu e vorba de milă, ci de datorie a generaţiei active faţă de generaţia care a făcut această Românie pe care demolatorii uituci ai anilor 1990 n-au reuşit să o distrugă. Datoria faţă de pensionari ţine de două instanţe, datoria faţă de istorie şi datoria faţă de părinţi. Să împlinim ambele obligaţii.

Ar fi profund social-democrat dacă am reuşi să asigurăm copiilor dotaţi ai categoriilor sărace ale societăţii (şi sunt aşa de mulţi), drumul spre şi prin şcoală fără să-i lăsăm striviţi de mizerie. Aici cred că voi iniţia personal o lege pentru a da o şansă acestor tineri din toată ţara care n-au bani să ajungă nici până la gară, necum cum să înveţe tot ciclul de învăţământ.

Urgenţele istoriei, doamnelor şi domnilor, nu aşteaptă, trebuie să trecem cu violenţă pe partea pozitivă a lucrurilor şi să construim condiţia umană în faţa lumii, să relansăm cercetarea ştiinţifică, solidaritatea socială, descentralizarea. să reducem, drastic după modelul european birocraţia, să dăm autoritate legilor şi autorităţilor. Să redăm dreptul sfânt la cetate culturii. să nu lăsăm Guvernul să se depărteze de popor şi de aleşii poporului. Să ocrotim opoziţia şi să dezvoltăm mecanismele cunoaşterii sociale, să fim pregătiţi de adevăr şi de confruntare, să ne facem cu febrilitate şi seriozitate datoria!

Guvernul Năstase a produs astăzi aici dovada viabilităţii sale, a puterii sale de regenerare, a vocaţiei sale de a nu se lăsa îmbătat de succese şi nici îngenuncheat de insuccese. Schimbarea roţilor locomotivei din mers are loc fără accidente sub ochii noştri.

Să avem grijă, domnule prim-ministru, de linia spre viitor, să nu o sărăcim de traverse, nişte traverse ce pot părea folositoare şi momentului. Avem un prezent, dar avem şi un viitor. Drumul către el trebuie consolidat prin bunul nostru simţ, eficienţa, prin seriozitatea cuvântului dat de noi şi prin toate celelalte traverse cărora trebuie să le dăm viaţa noastră acum.

Am auzit aici că, de fapt, Guvernul a căzut. Aşa este, Guvernul Năstase cade în sus, în propriul său program. Din asemenea căderi se compune saltul înainte către România de mâine. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Am încheiat practic dezbaterile, a fost ultima luare de cuvânt. Doriţi să luaţi cuvântul pe procedură?

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Pe procedură, înaintea votului, da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înaintea votului final. Mai avem până acolo.

Are cuvântul domnul prim-ministru Adrian Năstase pentru a da câteva răspunsuri.

Aveţi la dispoziţie 25 de minute, domnule prim-ministru.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă spun ce am înţeles eu din prevederile Constituţiei, din prevederile regulamentare şi din practica politică, în legătură cu funcţionarea guvernelor. Înţelegerea mea este următoarea. Populaţia, sătulă de ceea ce se întâmplase în perioada 1997-2000, de scăderea averii ţării cu aproape 4 miliarde de dolari, de blocarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, de blocarea relaţiilor cu fondul monetar internaţional, de faptul că eram singura ţară dintre ţările propuse a fi candidate care nu reuşise să elimine vizele înspre vest, a hotărât să dea preponderent votul său reprezentanţilor PSD.

Pe această bază, reprezentanţii PSD în Parlament au dat votul lor de încredere, împreună cu reprezentanţii UDMR şi alţi colegi independenţi sau reprezentanţi ai unor minorităţi naţionale Guvernului pe care îl conduc. Votul de încredere s-a exprimat în legătură cu programul de guvernare şi lista membrilor cabinetului. Acel vot de încredere continuă să existe. Acel vot de încredere s-a încercat a fi blocat, oprit prin nişte moţiuni de cenzură pe care dumneavoastră, cei din Opoziţie, le-aţi încercat. N-aţi reuşit. Ca atare, încrederea, votul de încredere pentru Guvern şi programul de guvernare subzistă. Mă adresez colegilor care sunt jurişti şi care au invocat argumente pe această linie: ceea ce se întâmplă adeseori în procedurile parlamentare, în unele ţări, primul ministru schimbă echipa, schimbă structura Guvernului, considerându-se că votul este de fapt pentru programul de guvernare şi primul ministru; în alte situaţii, s-au făcut remanieri fără participarea Parlamentului la această procedură, alteori s-a folosit procedura Parlamentului.

În momentul de faţă, noi reconfigurăm formula pe care o utilizăm pentru a pune în aplicare în continuare programul de guvernare.

În plus, eu am transmis către Birourile permanente o scrisoare prin care exprimam această intenţie din partea mea şi din partea Guvernului de a modifica structura şi componenţa actualului cabinet.

Birourile permanente au acceptat această procedură şi au introdus acest punct pe ordinea de zi. Din acel moment, problema nu mai este între noi şi cele două Camere, problema era, eventual, între cele două Birouri permanente şi Camerele Parlamentului.

De aceea, în momentul în care domnul senator Petre Roman a ridicat această excepţie, l-am rugat pe domnul ministru Gaspar să transmită rugămintea noastră celor două birouri, de a clarifica această problemă prealabilă înainte de a intra la discuţia pe fond.

Putem să discutăm la infinit despre procedură, putem să acceptăm argumente pentru, pornind de la anumite precedente sau de la anumite modele dintr-o parte sau alta. A intervenit şi o lege nouă, privind organizarea Guvernului. Putem să discutăm şi despre corelarea sau legătura între articolele 36 şi 37. Dar, până la urmă, ceea ce cred eu că este important este de a vedea în ce măsură Guvernul căruia i s-a dat votul de încredere de către Parlament în decembrie 2000 subzistă şi vine în Parlament pentru a cere nişte modificări de structură. Nu vreau să reiau chestiunile de procedură, ele au fost tranşate printr-un vot şi mi se pare că este absolut inutil să reluăm această discuţie. Dar, am vrut, după ce acest vot a fost exprimat, să vă prezint şi un punct de vedere pe care îl formulez şi în calitate de parlamentar şi în calitate de prim-ministru.

În ceea ce priveşte modificările, scrisoarea mea către Parlament nu a fost în sensul de a veni aici în Parlament pentru a face Guvernul împreună, cu tot respectul pentru Parlament. ştiu care este diferenţa dintre prerogativele Parlamentului şi prerogativele primului ministru. Primul ministru este cel care poartă răspunderea şi partidul pe care îl reprezintă în legătură cu performanţa sau neperformanţa echipei care joacă pe teren.

În mod evident, pot să apară nemulţumiri. În mod evident, printr-o moţiune de cenzură, Guvernul, în configuraţia de dinainte sau în configuraţia de acum, putea să fie răsturnat. Dar, în momentul acesta, noi am venit pentru a vă prezenta pentru un vot clar, da sau nu, dacă sunteţi de acord sau nu. Poate nu sunteţi de acord cu această configuraţie. Eu sper că veţi fi de acord, pentru că raţiunile prezentate sunt, cred, susţinute de argumente foarte solide. Unii spun, iată, faptul că restrângem acum sau restructurăm sau schimbăm unele lucruri, arată că ei au avut dreptate acum două mii de ani sau acum trei ani sau acum două luni. Noi nu ne putem raporta la realitate decât în timp real.

Funcţionalitatea Guvernului, a configuraţiei din 2000 a fost verificată prin rezultatele obţinute. Este ceea ce spun şi sondajele de opinie, este ceea ce ne spun şi organizaţiile internaţionale, ceea ce ne spun şi cei cu care ne întâlnim la nivelul oamenilor de afaceri, la nivelul structurilor profesionale, la nivelul populaţiei. În momentul în care populaţia va avea o altă idee, o altă opţiune, dânşii vor dori să se întoarcă la o formulă de colaborare şi de Guvern PNL-PD pentru a se repeta ceea ce s-a întâmplat în perioada 1997-2000, pentru o guvernare de acelaşi tip, sigur, populaţia va decide acest lucru, atunci când va decide.

Deocamdată, ceea ce putem să observăm după aproape 3 ani de guvernare este că noi am rezolvat foarte multe probleme. Ştim că mai sunt probleme de rezolvat şi considerăm că o nouă configuraţie poate să fie utilă pentru aceste lucruri. În plus, considerăm că trebuie să ne concentrăm foarte mult pe un obiectiv care va avea o valoare simbolică pentru noi ca ţară şi în acelaşi timp o implicaţie practică extraordinară: finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană până în octombrie 2004. Va începe în curând reuniunea de la Salonic. Sunt convins, în urma discuţiilor, pregătirilor, negocierilor pe care le-am purtat, textul referitor la România va fi extrem de încurajator. Va fi însă important ce vom face în lunile următoare pentru a încheia negocierile. Pentru asta avem nevoie de o echipă care să se concentreze mai mult pe această direcţie.

Este firesc ca, în echipa noastră, atunci când apar modificări tactice, de orientare, să apară şi modificări în structura, în forma echipei. Este ceea ce am venit să vă comunicăm. Mi se pare aberant ca atunci când răspundem societăţilor comerciale, celor care se plâng că sunt călcaţi de nenumărate structuri de control, în momentul în care vrem să asigurăm o autonomie care să permită cu adevărat funcţionarea mecanismelor de control într-un mod mai bun şi care să nu reprezinte o hărţuire pentru contribuabili şi pentru oameni de afaceri, să fim bănuiţi de rele intenţii.

Eu cred că trebuie să încercăm să ne acordăm o prezumţie de bună credinţă şi de intenţii bune, pentru ceea ce vrem să facem. Sigur că avem interesul ca lucrurile să meargă mai bine. Dacă am să vă spun că nu avem şi o componentă politică sau electorală în acţiunile pe care le facem, nu m-aţi crede. Şi nici n-ar fi adevărat, dar aceste lucruri pot să vină în bine sau în rău, în funcţie de ceea ce facem în programul de guvernare. Şi acest lucru îl facem, repet, cu bună credinţă.

Evident că, printr-o politică de spectator, întotdeauna se pot găsi formule mai bune. Întotdeauna ştim mai bine din tribună cine ar trebui să joace pe teren, ştim cine ar trebui să fie coordonator de joc, ştim cine ar trebui să joace pe stânga, cine să joace pe dreapta. Din tribună, sigur, putem să privim lucrurile detaşat. Sunt partide care sunt specializate în politică din tribună.

Sigur că tentaţia populismului este foarte mare. Sigur că tema naţionalismului şi-a pierdut foarte mult din valoare. În momentul în care ".. (Vociferări în partea Grupului parlamentar al PRM.) Nu am numit nici un partid... Nu am numit nici un partid. (Aplauze)

În momentul în care anumite partide n-au mai putut să spună "vin ungurii să ne ia Transilvania", în momentul în care
România a intrat în NATO, în mod evident că tema aceasta nu mai e de vânzare, nu mai poate fi utilizată. E nevoie de o altă temă. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD) Populismul devine o temă, plângem pe umerii poporului că Guvernul nu ştie cum să procedeze.

Voci din sală (Grupul parlamentar al PRM):

Plâng de foame.

Domnul Adrian Năstase:

Iertaţi-mă, am auzit atâtea lucruri de genul acesta, sunt oameni care mor de foame. E adevărat. Dar eu vă rog să ţinem seama că e vorba de o populaţie de 22 de milioane de oameni, trebuie să avem grijă de cei care sunt în situaţii... Vă rog să nu mă întrerupeţi. (Vociferări, gălăgie în sală.) este vorba de oameni care au o situaţie foarte grea şi trebuie să-i ajutăm. Dar trebuie să înţelegeţi că nu putem în doi ani sau trei ani să rezolvăm toate problemele pentru toată lumea. (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

O să spuneţi la alegeri care sunt soluţiile dumneavoastră, deocamdată doar criticaţi şi lucrul acesta este cel mai simplu. Este foarte firesc, din tribună, politica asta de spectatori, rezervorul pentru nemulţumiri, este o formulă foarte bună. Dar eu cred că ţara are nevoie de soluţii şi noi vrem să venim cu soluţii la problemele ţării. Dacă le identificăm împreună şi ştim mai bine care sunt problemele, vom găsi soluţii mai bune.

Din acest punct de vedere, eu consider că multe dintre aspectele care au fost discutate aici reprezintă nişte teme care nu au nici un fel de justificare. Faptul că mergem pe o formulă europeană privind ministerul administraţiei şi internelor intră sub bănuiala că vrem să transferăm gradele care nu mai există la interne la administraţie. Este o aberaţie. Vrem să rămânem în modelele staliniste? Dacă sunt unii care doresc acest lucru, să spună foarte clar. Noi venim cu variante moderne care sigur că prezintă riscuri, ştim foarte bine. Dar noi ne asumăm aceste riscuri. Ştim că prin unirea celor două ministere vor apare foarte mulţi nemulţumiţi. Noi vom avea aceste probleme. Deci riscurile sunt pentru noi, pentru guvernare şi pentru noi ca partid. Pentru că prin restructurări, prin restrângerea de personal în anumite situaţii, aceste probleme se vor răzbuna asupra noastră, dar este important ca oamenii care nu vor mai fi necesari în aceste structuri să intre pe ceea ce este o acţiune necesară, în special în contextul procesului de integrare europeană. De aceea, eu nu cred că sunt justificate temerile de acest gen. Ne spun unii colegi acum că România rămâne cea mai săracă ţară dintre ţările candidate. Este adevărat, dar putem să spunem, în acelaşi timp, că în 2000 România era mai săracă decât fusese în 1996, iar acum este mai bogată decât era în 2000. (Aplauze)

Aş vrea să le mulţumesc colegilor de la UDMR care au sprijinit în permanenţă Guvernul. (Aplauze) Avem adeseori puncte de vedere diferite asupra multor probleme, am avut şi vom avea în continuare, dar am încercat să avem un dialog corect, loial şi din acest punct de vedere consider că felul în care UDMR-ul a reuşit să facă un efort pentru a înţelege şi punctele de vedere ale Guvernului a fost extrem de important. În plus, aş vrea să remarc faptul că în aceşti ani noi am reuşit să îmbunătăţim fundamental relaţiile cu doi vecini. Cu Ungaria şi cu Bulgaria.

Vă rog să vă aduceţi aminte stadiul relaţiilor cu aceste ţări acum câţiva ani. Aceste lucruri fac parte din contextul actual european în care funcţionăm. Sigur, putem să nu acceptăm aceste constrângeri. Putem să încercăm să construim în continuare ziduri pentru o citadelă care să rămână izolată în această vâltoare, în aceste dezbateri care se petrec în lume şi în Europa. Dar eu nu cred că putem să acceptăm pentru destinul României o astfel de abordare.

Sigur că facem greşeli, am făcut, pe unele le-am recunoscut, pe unele le descoperim în timp, dar acest lucru este inevitabil. Sunt aşa de multe lucruri care încă nu funcţionează, sunt aşa de multe instituţii care unele au fost construite înainte de 1989, altele în 1990, altele în 1996, altele în 1999. Va fi nevoie de foarte multă atenţie la nivelul Consiliului Legislativ şi al Parlamentului, pentru a construi codurile care să sistematizeze legislaţia şi care să simplifice, de la taxe şi impozite până la conduita electorală. Toate aceste lucruri le vom face împreună. Sunt absolut convins.

Dar, la acest moment, am venit în faţa dumneavoastră pentru a vă prezenta şi punctul nostru de vedere legat de dorinţa de a face ca lucrurile să meargă şi mai bine. Sunt convins că unii dintre cei aflaţi în sală consideră că Guvernul Văcăroiu a funcţionat foarte bine. Sunt absolut de acord cu acest lucru. E adevărat că au fost unele segmente la cultură care nu au funcţionat aşa de bine, dar dincolo de aceste detalii, există lucruri care, fără îndoială, ne pot, şi alte lucruri care ne pot uni în ceea ce priveşte abordarea pentru viitor.

De aceea, eu cred, stimaţi colegi, stimaţi prieteni, că acesta este un moment în care puteţi să confirmaţi şi din punctul de vedere al noii configuraţii a Guvernului, votul de încredere pe care l-aţi dat în anul 2000, la sfârşitul anului 2000, atunci când aţi votat lista Guvernului şi programul de guvernare şi, iată, se poate spune după 3 ani că nu aţi greşit.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Luaţi loc domnule senator Vadim Tudor. V-am spus că vă dau cuvântul după, pentru că aşa am convenit, ca înainte de trecerea la votul cu bile, vă dau cuvântul pe procedură. Deci, vă dau cuvântul pe procedură, domnule senator Vadim Tudor, înainte de votul final, aşa cum am stabilit împreună.

Stimaţi colegi, aveţi în faţă proiectul de hotărâre.

Dacă la titlu sunt observaţii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Votul final va fi vot cu bile. Înainte de a trece la votul cu bile, vă dau cuvântul pe procedură, domnilor.

Domnule senator Vadim Tudor, vă rog să luaţi loc. Aşa am convenit, şi, vă rog, suntem în procedura de vot.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Nu aţi înţeles ce vrem noi.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dumneavoastră puteţi să vreţi multe. Înainte de votul final, domnule senator Vadim Tudor, vă dau cuvântul să vă exprimaţi punctul de vedere.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Nu, nu, să ne daţi cuvântul înainte de orice fel de vot. Vrem să ne exprimăm împotriva ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte, nu se poate să ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Chiliman, fiţi creştin-ortodox. (Aplauze.)

Poftiţi, domnule senator Vadim Tudor, aveţi două minute pentru a vă prezenta acest punct de vedere.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Sunteţi în eroare ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi pare rău, normal n-ar trebui.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Îmi pare rău că s-a ivit discuţia asta inutilă, dar pentru a anunţa ce dorim noi, grupurile parlamentare ale Partidului România Mare, să facem, vreau să spun, cum mi-aţi zis dumneavoastră, în două minute, care sunt motivele care ne determină să adoptăm o asemenea atitudine.

Domnul prim-ministru a invocat aici faptul că Opoziţia spunea că acum 2000 de ani ar fi avut dreptate ... Nu a fost vorba de acum 2000 de ani, ci de anul 2000, în decembrie, când, la invitaţia preşedintelui Ion Iliescu, delegaţia Partidului România Mare a fost acolo şi textual i-am spus domnului preşedinte că este cel mai mare şi cel mai disproporţionat Guvern din Europa. Avem mai multe ministere decât au Statele Unite ale Americii, care sunt de vreo 14 ori mai mari decât noi.

Am spus asta pentru că este o procedură care ne determină să adoptăm această atitudine.

Voci din partea PSD:

Nu este adevărat! (Bătăi cu pumnii în masă, vociferări.)

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Vă rog mult, nu mă boicotaţi.

Domnule preşedinte Văcăroiu, dacă dumneavoastră nu puteţi impune ordine şi linişte, o să-l rog pe preşedintele partidului să-şi potolească parlamentarii, pentru că nu se poate vorbi aşa. Noi cerem ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule preşedinte, mai aveţi un minut şi jumătate, vă rog foarte mult.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Păi, mai avem un minut când m-au întrerupt! Am impresia că se transmite la televiziune şi vă vede o ţară întreagă cum boicotaţi ...

Voci sală:

S-a închis!

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

A, s-a închis programul la televiziune? E bine, e bine atunci. Sunteţi în grafic. Atunci pot să vă spun vreo două. (Râsete din partea Opoziţiei.)

Domnule preşedinte Văcăroiu, Partidul România Mare a hotărât să se retragă de la vot, pentru că refuzăm să participăm la această mascaradă. Guvernul a pierdut legătura reală cu Ţara. Este incapabil să rezolve problemele acestei ţări şi atunci inventează probleme, cum este această problemă de procedură pe care v-o spun eu acum. Vă convoacă pe dumneavoastră periodic, şi vă dă tema de lucru. Şi dumneavoastră vă supuneţi, ca să intraţi în Parlament şi anul viitor sau în 2005.

Lucrurile sunt foarte simple, şi de aceea ne retragem de la acest vot, pentru că noi nu suntem marionetele nimănui. Printr-o propagandă sufocantă şi prin malaxorul maşinii de vot, PSD vine cu un nou Guvern, care ar trebui să prezinte un nou program de guvernare. (Vociferări, bătăi în masă.)

Vă plac comportamentele astea, domnilor? Ce sunt ele, social-democrate, europene?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Vadim Tudor, aţi avut 18 minute la dispoziţie. Aţi venit pe procedură, vă rog eu să încheiaţi.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule preşedinte, noi adoptăm o măsură pe care o considerăm radicală, pentru că nu se mai poate merge înainte cu bătaia asta de joc împotriva Parlamentului şi a Constituţiei. Dumneavoastră trăiţi într-un alt plan, nu în planul vieţii reale. Imediat cum ieşiţi de aici, din birourile cu aer condiţionat, şi ieşiţi afară, vă huiduie lumea. Aia este "Ţara reală". Şi nu vreţi. Aici mă huiduiţi voi pe mine. Vă spun eu, că afară vă huiduie lumea pe voi.

În concluzie, domnule preşedinte, am să vă dau un citat dintr-un bun preşedinte american, Ronald Reagan: "Rolul Constituţiei este să apere poporul de Guvern". Guvernul siluieşte Constituţia în permanenţă. Şi, vă mai dau ceva, în încheiere, un proverb indian: "Cu cât se urcă maimuţa mai sus în copac, cu atât mai mult îşi arată fundul". Vă mulţumesc. (Aplauze di partea Opoziţiei. Huiduieli, bătăi în masă.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Norica Nicolai, tot de procedură, da? Bun. Vă rog, nu declaraţie politică. Aveţi două minute.

Doamna Norica Nicolai:

Cred că nu merită această procedură neconstituţională o declaraţie politică.

Domnule preşedinte,

Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal solicită eliminarea din textul hotărârii Parlamentului a lit.c), în conformitate cu care vor fi revocaţi din funcţia de membru al Guvernului următorii miniştri - şi se dă lista miniştrilor revocaţi.

Domnule preşedinte, în finalul acestei hotărâri se face apel la dispoziţia art.85 alin.2 din Constituţie, care prevede faptul că, în caz de remaniere, revocarea miniştrilor se face de către şeful statului, la propunerea prim-ministrului, prin decret prezidenţial.

Astăzi, veţi crea un precedent constituţional absolut periculos. Veţi pune bazele transformării, dincolo de Constituţie, a României, dintr-o republică semiprezidenţială într-una parlamentară. Este atributul exclusiv al domnului prim-ministru să recomande revocarea miniştrilor, şi atributul exclusiv al preşedintelui României să revoce parlamentari. Acest text de la lit.c) este în afara Constituţiei, şi dacă Parlamentul îl va aproba, grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal nu vor participa la sfidarea, încă o dată, cu ocazia încercării de restructurare a Guvernului, a Constituţiei României.

Nu există restructurare, nu există reforme în afara respectării legilor constituţionale şi a regulilor democratice. (Aplauze di partea Grupului parlamentar al PNL.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Timiş, luaţi loc acolo. Îl rog şi pe domnul Boc să ia loc. Vă rog eu foarte mult. Suntem totuşi în Parlamentul României, şi nu se ridică fiecare în picioare să vină la tribună.

Stimată colegă, doamna senator Norica Nicolai, vreau să reţineţi următorul lucru: eu cred că amândoi cunoaştem regulamentele care condiţionează funcţionarea Parlamentului. Intrăm în procedura pentru a vota articol cu articol. N-am înţeles intervenţia dumneavoastră. Eram la titlul hotărârii. Deci, intervenţia puteaţi s-o faceţi atunci când discutam art.1. efectiv nu am înţeles nemulţumirea pe care o aveţi.

Aşa s-a procedat în '98: s-a încălcat Regulamentul Camerelor comune şi nu s-a votat articol cu articol; s-a trecut la votul cu bile a hotărârii, care este cu totul altceva. Am aici stenograma. Vă rog, dacă pe probleme de procedură ...

Domnule deputat Boc, aveţi cuvântul. Aveţi două minute.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat nu vor participa la acest simulacru de democraţie parlamentară şi de sfidare a procedurilor constituţionale. În statul de drept autentic guvernează, nu majoritatea, ci dreptul. Statul de drept se defineşte prin subordonarea tuturor, inclusiv a majorităţii, faţă de drept. Or, astăzi, am asistat şi asistăm la sfidarea Constituţiei, la transformarea acesteia într-o simplă barieră de hârtie în faţa tăvălugului PSD.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat, în consecinţă, nu vor participa la votul care se exprimă prin bile, potrivit Constituţiei, şi, în consecinţă, se vor retrage.

De asemenea, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat apreciază că această restructurare sau remaniere, această struţo-cămilă, cum o putem numi, nu este în interesul românilor, nu este în interesul cetăţenilor, ci este doar în interesul PSD-ului. Acest lucru este dovedit de faptul că nu se produce şi nu se propune un alt program de guvernare. Reformele falimentare din domeniul sănătăţii, învăţământului, justiţiei sunt menţinute în continuare. (Manifestări zgomotoase, rumoare.)

Or, în aceste condiţii, nu putem fi părtaşi în continuare la un demers neconstituţional, contrar intereselor cetăţenilor. Vă mulţumim.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, o singură precizare, dacă vorbiţi despre democraţie, să ştiţi că democraţia se exprimă prin vot.

(Aplauze din partea Puterii. Grupurile parlamentare ale PRM, PNL şi PD au părăsit sala de şedinţă la ora 13,35.).

Stimaţi colegi, continuăm lucrările noastre. Sigur, atunci când nu ai forţa argumentelor şi nu ai forţa votului, se întâmplă ceea ce vedeţi. Aşa este, din păcate. Aşa este înţeleasă democraţia.

Trecem la titlul hotărârii. Dacă sunt obiecţii?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Vă rog să număraţi, ca să dăm votul exact.

S-au numărat 284 de voturi pentru. Nu avem abţineri, nu avem voturi împotrivă.

La art.1 Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Cine este pentru? 284 voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

284 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere.

La art.2, vă rog, sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

284 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere.

Conform prevederilor Regulamentului şedinţelor comune, votul hotărârii, în ansamblu, se derulează prin vot secret cu bile.

Vom începe cu Camera Deputaţilor. (Vociferări din partea membrilor Senatului.)

Rog secretarii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor să poftească aici.

Stimaţi colegi, rugămintea este să aveţi puţină răbdare şi ne vom mişca destul de operativ.

Vreau să reţineţi procedura de vot. Deci, aveţi două urne. Veţi primi o bilă albă, una neagră. Bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră este vot pentru. Bila albă în urna neagră şi bila neagră în urna albă este vot împotrivă.

Vă rog, daţi citire colegilor deputaţi, domnule secretar Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

- Abiţei Ludovic - Absent
- Afrăsinei Viorica - Prezentă
- Albu Gheorghe - Absent
- Ana Gheorghe - Prezent
- Andea Petru - Prezent
- Andrei Ioan - Prezent
- Andronescu Ecaterina - Prezentă
- Antal Istvan - Prezent
- Anton Marin - Absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - Absent
- Antonescu Niculae Napoleon - Prezent
- Apostolescu Maria - Absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - Absentă
- Ariton Gheorghe - Absent
- Armaş Iosif - Prezent
- Arnăutu Eugenu - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Baban Ştefan - Absent
- Babiuc Victor - Absent
- Baciu Mihai - Absent
- Bahrin Dorel - Prezent
- Baltă Mihai - Prezent
- Baltă Tudor - Prezent
- Bar Mihai - Prezent
- Bara Radu Liviu - Prezent
- Barbu Gheorghe - Absent
- Bartoş Daniela - Prezentă
- Bădoiu Cornel - Prezent
- Bălăeţ Dumitru - Absent
- Bălăşoiu Amalia - Prezentă
- Băncescu Ioan - Absent
- Bâldea Ioan - Absent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - Prezent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bercăroiu Victor - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Absent
- Bereczki Endre - Prezent
- Birtalan Ákos - Absent
- Bivolaru Ioan - Prezent
- Bleotu Vasile - Prezent
- Boabeş Dumitru - Prezent
- Boagiu Anca Daniela - Absentă
- Boajă Minică - Prezent
- Boc Emil - Absent
- Bogea Angela - Absentă
- Boiangiu Cornel - Prezent
- Bolcaş Lucian Augustin - Absent
- Böndi Gyöngyike - Prezentă
- Borbely Laszlo - Prezent
- Bozgă Ion - Prezent
- Bran Vasile - Absent
- Brînzan Ovidiu - Prezent
- Brudaşca Damian - Absent
- Bucur Constantin - Absent
- Bucur Mircea - Prezent
- Buga Florea - Absent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - Absentă
- Buzatu Dumitru - Prezent
- Buzea Cristian Valeriu - Absent
- Calcan Valentin Gigel - Prezent
- Canacheu Costică - Absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - Prezent
- Cazimir Ştefan - Prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - Prezent
- Cerchez Metin - Prezent
- Cherescu Pavel - Prezent
- Chiliman Andrei Ioan - Absent
- Chiriţă Dumitru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Absent
- Ciuceanu Radu - Absent
- Ciupercă Vasile Silvian - Prezent
- Cîrstoiu Ion - Absent
- Cladovan Teodor - Absent
- Cliveti Minodora - Absentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - Absent
- Cojocaru Nicu - Prezent
- Crăciun Dorel Petru - Prezent
- Creţ Nicoară - Prezent
- Cristea Marin - Prezent
- Crişan Emil - Absent
- Dan Matei-Agathon - Prezent
- Daraban Aurel - Prezent
- Dinu Gheorghe - Absent
- Dobre Traian - Prezent
- Dobre Victor Paul - Absent
- Dobrescu Smaranda - Prezentă
- Dolănescu Ion - Absent
- Dorian Dorel - Prezent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragoş Liviu Iuliu - Absent
- Dragu George - Prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - Absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - Prezent
- Dumitrescu Cristian Sorin - Prezent
- Dumitriu Carmen - Prezent
- Duţu Constantin - Absent
- Duţu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Absent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâcă Mihail - Absent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Ana - Prezent
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Frunzăverde Sorin - Absent
- Gaspar Acsinte - Prezent
- Georgescu Florin - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Absent
- Gheorghiu Adrian - Prezent
- Gheorghiu Viorel - Prezent
- Gingăraş Georgiu - Prezent
- Giuglea Ştefan - Prezent
- Godja Petru - Absent
- Grădinaru Nicolae - Prezent
- Grigoraş Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Haşotti Puiu - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Absent
- Holtea Iancu - Absent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Ianculescu Marian - Absent
- Ifrim Mircea - Absent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Costel Marian - Absent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Absent
- Ionescu Mihaela - Absentă
- Ionescu Răzvan - Prezent
- Ionescu Smaranda - Absentă
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Absentă
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - Prezent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Absent
- Kónya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Kovács Zoltan - Prezent
- Lari Iorga Leonida - Absentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ştefan - Absent
- Lăpuşan Alexandru - Prezent
- Leonăchescu Nicolae - Absent
- Lepădatu Lucia Cornelia - Prezentă
- Lepşa Victor Sorin - Absent
- Longher Ghervasen - Absent
- Loghin Irina - Absentă
- Luchian Ion - Absent
- Magheru Paul - Absent
- Maior Lazăr Dorin - Prezent
- Makkai Grigore - Prezent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Prezent
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Mardari Ludovic - Absent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád Francisc - Prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - Prezent
- Mărăcineanu Adrian - Absent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă
- Mândroviceanu Vasile - Absent
- Mera Alexandru Liviu - Absent
- Merce Ilie - Absent
- Meşca Sever - Prezent
- Miclea Ioan - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalachi Vasile - Prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - Prezent
- Mincu Iulian - Absent
- Mircea Costache - Absent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Miron Tudor - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitu Dumitru Octavian - Prezent
- Miţaru Anton - Prezent
- Mînzînă Ion - Absent
- Mocanu Alexandru - Absent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Absent
- Mogoş Ion - Absent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Absent
- Moisoiu Adrian - Absent
- Moiş Văsălie - Absent
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldovan Carmen Ileana - Prezentă
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Motoc Marian-Adrian - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - Prezent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Absent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana Elena - Prezentă
- Nădejde Vlad-George - Prezent
- Năstase Adrian - Prezent
- Năstase Ioan Mihai - Prezent
- Neacşu Ilie - Prezent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Prezent
- Neamţu Horia Ion - Prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - Absent
- Nica Dan - Prezent
- Nicolae Ion - Prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Absent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Prezent
- Nistor Vasile - Absent
- Niţă Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Absent
- Olteanu Ionel - Absent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Absent
- Palade Doru Dumitru - Absent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Paşcu Ioan Mircea - Prezent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Păşcuţ Ştefan - Absent
- Păun Nicolae - Absent
- Pécsi Ferenc - Prezent
- Pereş Alexandru - Absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent
- Petruş Octavian Constantin - Prezent
- Pleşa Eugen Lucian - Absent
- Pop Napoleon - Absent
- Podgoreanu Radu - Prezent
- Popa Constanţa - Absentă
- Popa Cornel - Absent
- Popa Virgil - Absent
- Popescu Ioan Dan - Prezent
- Popescu Costel-Eugen - Absent
- Popescu Dorin Grigore - Absent
- Popescu Gheorghe - Prezent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu Virgil - Prezent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - Absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Absent
- Posea Petre - Prezent
- Predică Vasile - Absent
- Pribeanu Gheorghe - Absent
- Priboi Ristea - Absent
- Purceld Octavian-Mircea - Absent
- Puşcaş Vasile - Prezent
- Puwak Hildegard-Carola - Prezentă
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Radan Mihai - Prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - Prezent
- Raicu Romeo Marius - Absent
- Rasovan Dan Grigore - Prezent
- Rădoi Ion - Prezent
- Rădulescu Grigore Emil - Absent
- Roşculeţ Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Absent
- Rus Ioan - Prezent
- Ruşanu Dan Radu - Absent
- Sadici Octavian - Absent
- Sali Negiat - Prezent
- Sandache Cristian - Prezent
- Sandu Alecu - Absent
- Sandu Ion Florentin - Prezent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Saulea Dănuţ - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârbu Marian - Prezent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Absent
- Simedru Dan Coriolan - Absent
- Sireţeanu Mihail - Prezent
- Sonea Ioan - Absent
- Spiridon Nicu - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stana-Ionescu Ileana - Prezent
- Stanciu Anghel - Absent
- Stanciu Zisu - Prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - Prezent
- Stănişoară Mihai - Absent
- Stoian Mircea - Absent
- Stoica Valeriu - Absent
- Stroe Radu - Absent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Prezent
- Suditu Gheorghe - Prezent
- Székely Ervin-Zoltán - Prezent
- Szilágyi Zsolt - Absent
- Şnaider Paul - Absent
- Ştefan Ion - Prezent
- Ştefănescu Codrin - Prezent
- Ştefănoiu Luca - Prezent
- Ştirbeţ Cornel - Absent
- Tamás Sándor - Prezent
- Tărâţă Culiţă - Prezent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ştefan - Prezent
- Timiş Ioan - Prezent
- Toader Mircea Nicu - Absent
- Todoran Pavel - Prezent
- Tokay Gheorghe - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Absent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - Absent
- Ţibulcă Alexandru - Prezent
- Ţocu Iulian Costel - Prezent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Lia Olguţa - Absentă
- Vasilescu Valentin - Absent
- Vekov Károly-János - Prezent
- Verbina Dan - Prezent
- Vida Iuliu - Prezent
- Vişinescu Marinache - Absent
- Voicu Mădălin - Prezent
- Voinea Olga Lucheria - Prezentă
- Voinea Florea - Prezent
- Winkler Iuliu - Prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - Prezent

Mai este cineva care nu a fost strigat? Nu.

Domnul Paul Păcuraru:

- Acatrinei Gheorghe - absent
- Alexa Constantin - prezent
- Alexandru Ionel - absent
- Apostolache Victor - prezent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Badea Dumitru - absent
- Balcan Viorel - prezent
- Bădulescu Doru Laurian - prezent
- Bălan Angela Mihaela - absentă
- Bălălău Constantin - absent
- Belaşcu Aron - absent
- Belu Ioan - absent
- Bichineţ Corneliu - absent
- Bindea Liviu-Doru - absent
- Bîciu Constantin - absent
- Brădişteanu Şerban Alexandru - prezent
- Bucur Dionisie - prezent
- Bunduc Gheorghe - absent
- Buzatu Gheorghe - absent
- Cârciumaru Ion - absent
- Ciocan Maria - absentă
- Ciocârlie Alin Teodor - prezent
- Codreanu Dumitru - absent
- Constantinescu Dan - absent
- Constantinescu Eugen Marius - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crăciun Avram - prezent
- Cristolovean Ioan - prezent
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - absent
- Dinu Marin - prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - prezentă
- Dumitrescu Viorel - absent
- Duţă Vasile - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fabini Herman Armeniu - absent
- Făniţă Triţă - prezent
- Feldman Radu Alexandru - absent
- Filipaş Avram - prezent
- Filipescu Cornel - absent
- Florescu Eugeniu Constantin - absent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Gogoi Ion - absent
- Guga Ioan - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hârşu Ion - prezent
- Hoha Gheorghe - prezent
- Honcescu Ion - prezent
- Horga Vasile - absent
- Hriţcu Florin - prezent
- Ilaşcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Ionescu-Quintus Mircea - absent
- Iorga Nicolae Marian - absent
- Iorgovan Antonie - absent
- Iustin Mircea Teodor - absent
- Kereskeny Alexandru - prezent
- Leca Aureliu - absent
- Lupoi Mihail - absent
- Maghiar Teodor - prezent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona Ana Maria - prezentă
- Marko Béla - prezent
- Matei Vintilă - prezent
- Matei Viorel - prezent
- Mărgineanu Ştefan Gheorghe - absent
- Mihornea Mircea - absent
- Mocanu Vasile - prezent
- Munteanu Tudor Marius - prezent
- Nedelcu Mircea - absent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolaescu Ioan - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicolai Norica - absentă
- Nicolescu Constantin - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Opriş Octavian - prezent
- Otiman Păun-Ion - absent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - absent
- Pană Viorel Marian - prezent
- Paştiu Ioan - absent
- Păcurariu Iuliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - nu votează, conform deciziei grupului
- Pătru Nicolae - absent
- Păunescu Adrian - prezent
- Penciuc Corin - absent
- Petre Ştefan - prezent
- Petre Maria - absentă
- Petrescu Ilie - absent
- Plătică-Vidovici Ilie - prezent
- Pop Dumitru Petru - absent
- Pop D.Popa Ioan - prezent
- Popa Nicolae Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Laurenţiu-Mircea - prezent
- Predescu Ion - prezent
- Prichici Emilian - prezent
- Pricop Mihai-Radu - prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - prezent
- Pruteanu George Mihail - prezent
- Pujină Nelu - absent
- Puskás Valentin Zoltán - prezent
- Radu Constantin - prezent
- Rahău Dan Nicolae - absent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Rece Traian - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Roman Petre - absent
- Rus Ioan Aurel - absent
- Sârbulescu Ion - absent
- Seche Ion - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Sin Niculae - prezent
- Sógor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Sporea Elena - prezentă
- Stănoiu Rodica Mihaela - prezentă
- Stoica Fevronia - absentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Şelaru Rodica - prezentă
- Ştefan Viorel - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Toma Constantin - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - absent
- Vajda Borbala - prezent
- Vasile Radu - absent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vela Ion - absent
- Verestóy Attila - prezent
- Voinea Melu - prezent
- Vornicu Sorin Adrian - prezent
- Zanc Grigore - prezent
- Zlăvog Gheorghe - absent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luaţi urnele. Membrii Birourilor permanente, la sala de Birou permanent a Camerei Deputaţilor. Vă rog.