Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm în raportul de activitate al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul II al anului 2009. Am să rog reprezentantul comisiei să facă prezentarea acestui raport.

Domnul Ioan Stan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul II al anului 2009.

În semestrul II al anului 2009 s-au înregistrat la comisie 420 dosare, au fost primiţi în audienţă 78 cetăţeni şi au avut loc 4 audieri în cadrul acesteia.

Din analiza activităţii comisiei remarcăm faptul că pentru prima oară, în mai mulţi ani de zile, ponderea cea mai importantă în numărul petiţiilor o au reclamaţiile de natură socială.

Din totalul de 420 de petiţii, 77 sunt adresate comisiei de către persoane şi grupuri de persoane, ca necesitate cu privire la posibile abuzuri exercitate împotriva drepturilor lor de natură socială şi din sfera dreptului muncii.

Aproape jumătate din petiţiile cu tematică socială sesizează întârzieri în revizuirea erorilor intervenite în procesul recalculării pensiilor, erori în procesarea datelor cuprinse în adeverinţele depuse la dosarul pensiei în vederea valorificării sporurilor permanente, precum şi insuficienta comunicare a instituţiilor responsabile în domeniu în situaţia constituirii unor debite. Totuşi, numărul petiţiilor care reclamă acest tip de problematică este în scădere. Comisia remarcă şi faptul că CNPAS răspunde mai repede solicitărilor şi răspunsurile adresate petenţilor şi sunt mai bine fundamentate.

O problemă deosebită în domeniul asigurărilor sociale, pe care au supus-o atenţiei Comisiei foştii angajaţi ai S.C. CESAR S.A. Câmpulung Muscel, din judeţul Argeş este aceea a efectelor directe ale neplăţii contribuţiilor sociale, pentru perioade semnificative de timp, de către angajatorii care ulterior intră în faliment.

Analiza legislaţiei aplicabile în acest tip de situaţie a relevat faptul că aceasta nu este suficient de explicită.

Dat fiind că obligaţia de asigurare socială revine angajaţilor prin lege specială, comisia consideră că şi obligaţiile instituţiilor publice relativ la aspectele ce decurg din legea specială trebuie să fie precizate şi consolidate tot prin lege. Din analiza Proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, făcut public de Guvern, reiese cu claritate că nu există nici în acest text suficiente dispoziţii care să prevină sau să soluţioneze satisfăcător situaţii similare celei cu care comisia a fost sesizată. Mai mult, în menţionatul proiect de lege se propune ca stagiul de cotizare să se certifice asiguraţilor din oficiu o dată la doi ani, certificarea la cererea asiguraţilor făcându-se în acest caz contra cost.

Or, dacă asiguraţii nu ştiu că angajatorul nu se achită de obligaţiile sale faţă de fondul de pensii, nu sunt în măsură să-şi achite drepturile legale în timp util.

În perioada de referinţă a raportului remarcăm şi creşterea numărului de petiţii care sesizează posibile abuzuri în sfera relaţiilor de muncă, în comparaţie cu perioadele anterioare.

Petenţii reclamă încălcarea condiţiilor stipulate în contractele de muncă de către angajatori, neplata integrală a drepturilor de natură salarială sau nerespectarea dispoziţiilor legale din domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă.

O situaţie specială în acest domeniu este aceea creată prin adoptarea de către Guvernul României a Ordonanţei de urgenţă nr.37 din 2009 şi a Ordonanţei de urgenţă nr.105/2009 şi desfăşurarea unor concursuri prin care directorii coordonatori ai diferitelor instituţii publice deconcentrate au fost demişi, respectiv numiţi, prin ordine de ministru sau ordine ale conducătorilor unor agenţii şi instituţii centrale. În condiţiile în care cele două ordonanţe de urgenţă au fost deja declarate neconstituţionale, efectele lor rămân şi pun în sarcina statului obligaţii suplimentare. Chiar dacă, în răspunsurile lor, instituţiile argumentează că ordinele de demitere au fost emise cu respectarea dispoziţiile legale în vigoare la acel moment, comisia consideră că este absolut necesară o clarificare legislativă stabilă a capacităţii Guvernului de a interveni în execuţia contractelor de management încheiate cu directorii coordonatori.

În cursul semestrului II al anului 2009, cetăţenii au adresat comisiei un număr de 97 de memorii care se referă la domeniul justiţiei. Acestea au fost remise, pentru analiză şi soluţionare, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi diverselor structuri ale parchetelor.

Aceste memorii reclamă o serie de abuzuri ce ar fi fost comise de magistraţi (procurori şi judecători), anchete efectuate incomplet, finalizate de parchete cu soluţii nelegale ori pronunţări de achitări sau condamnări netemeinice de către instanţele de judecată.

Majoritatea acestor sesizări au avut la bază suspiciuni şi chiar unele indicii de superficialitate ori acte de corupţie ale magistraţilor care au avut spre finalizare asemenea cazuri.

Ne este semnalată, de asemenea, şi în această perioadă, o practică judiciară neunitară, mai ales din domeniul proprietăţii. Este, desigur, cunoscut faptul că multe dintre soluţiile date în acest domeniu de instanţele de judecată au făcut obiectul plângerilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. O parte din aceste plângeri au fost admise, iar statul român a fost condamnat la plata unor sume de bani ce au totalizat milioane de euro.

Cu ocazia analizelor efectuate la nivelul comisiei asupra modului de soluţionare şi comunicare a rezultatului s-a constatat că răspunsurile primite se referă doar la faptul că judecătorii şi procurorii sunt independenţi, se supun numai legii, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu poate interveni în dosarele aflate pe rolul instanţelor şi nu poate pune în discuţie rezoluţiile emise ori hotărârile judecătoreşti pronunţate - care sunt supuse numai căilor de atac - precum şi recomandarea făcută petenţilor de a apela la consultarea unui birou de avocatură.

Faţă de cele de mai sus, considerăm că sistemul judiciar din România nu funcţionează în mod corespunzător. Considerăm că este necesară o analiză aprofundată a măsurilor ce trebuie să fie luate în direcţia grăbirii reformelor şi a creşterii calităţii actului de justiţie din partea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi a Consiliului Superior al Magistraturii. O asemenea analiză ar releva aspecte juridice şi instituţionale care determină disfuncţii de natură să lezeze dreptul cetăţenilor la o justiţie accesibilă şi corectă.

Comisia îşi exprimă speranţa ca eventualele modificări ale legilor în materie să urmeze cursul firesc al dezbaterilor publice şi parlamentare, întrunindu-se astfel condiţiile pentru îmbunătăţirea cadrului normativ în acest domeniu, în primul rând, în beneficiul cetăţeanului.

În domeniul recunoaşterii şi acordărilor prevăzute de legile fondului funciar, au fost înaintate comisiei, în perioada de referinţă, un număr de 26 de memorii.

Petiţionarii, în marea lor majoritate persoane fizice, au sesizat asupra disfuncţionalităţilor create de comisiile locale judeţene de fond funciar în recunoaşterea unor probe materiale, menite să soluţioneze anumite cauze, dar şi în punerea în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi învestite cu formule executorii privind punerea în posesie.

Trebuie să constatăm şi în cazul unora dintre aceste petiţii privind existenţa unor hotărâri definitive, că nemulţumirile cetăţenilor nu mai pot cunoaşte căi suplimentare de soluţionare.

Ne mai confruntăm încă şi acum cu situaţii în care petenţii ne sesizează asupra refuzului autorităţilor publice locale de punere în executare a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Comunicarea cu prefecturile s-a desfăşurat cu anumite sincope în ceea ce priveşte urmărirea şi soluţionarea aspectelor sesizate, dar mai ales referitor la respectarea termenului de transmitere a răspunsului. Dacă unele prefecturi au răspuns cu întârzieri de 15 sau 20 de zile, altele au înregistrat 80 de zile întârziere.

O situaţie aparte a reprezentat-o numărul relativ mare (50 de dosare - domeniul respectarea drepturilor omului) al memoriilor adresate comisiei de către cetăţeni din Republica Moldova, îndreptăţiţi la solicitarea redobândirii cetăţeniei române, care ne-au sesizat asupra procedurii greoaie de soluţionare a dosarelor, în special în etapa de înregistrare a acestora de către direcţia consulară. Aspectele deosebite ce ne-au fost semnalate, ne-au îndreptăţit să solicităm părţilor implicate un dialog în plenul comisiei, dialog care a fost util pentru identificarea unor soluţii normative şi funcţionale.

Am ţinut să vă semnalăm dumneavoastră şi opiniei publice câteva elemente semnificative din raport, fiind ferm convinşi că exercitarea dreptului fundamental de petiţionare al cetăţenilor, consacrat constituţional, ne obligă pe noi toţi la abordarea cu maximă responsabilitate a problemelor pe care le semnalează cetăţenii şi care într-un stat de drept grevează asupra bunului mers al societăţii.

În ceea ce ne priveşte, reiterăm respectul faţă de principiul separaţiei puterilor în stat, dar nu putem să trecem peste starea de decepţie pe care o exprimă numeroşi cetăţeni care nu primesc răspunsuri pertinente la petiţiile înaintate diverselor instituţii publice.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un număr mare de dosare, 143, la care nu s-au primit răspunsuri în termen de 30 de zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de Legea nr.233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. Date detaliate veţi regăsi în anexa 4 la prezentul raport.

În acest context, amintim plenului că ne-am adresat încă de anul trecut Comisiei pentru Regulament cu o serie de amendamente care ar putea să consolideze atribuţiile şi activitatea comisiei noastre.

În final trebuie să subliniem faptul că în proporţie de 16% memoriile petenţilor au avut reclamaţii întemeiate, autorităţile competente dispunând soluţii favorabile.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare pe marginea acestui raport? Nu sunt.