Dezbateri parlamentare

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună seara!

Declar deschisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Avem înscrişi unu, doi, trei, patru, cinci...

Doamna Varga Lucia, dacă doriţi să mai readresaţi întrebarea? Aveţi dreptul, conform regulamentului. Nu.

Din partea...

Domnul András Király, secretar de stat. Vă rog.

Domnul Király András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice este preocupat de accesul şi participarea la educaţie a principalelor grupuri educaţionale vulnerabile, populaţia din mediul rural şi zonele defavorizate, populaţia de etnie romă, copiii cu nevoi speciale de educaţie, alte grupuri vulnerabile, cum ar fi copiii instituţionalizaţi, emigranţi, copiii străzii, copiii seropozitivi.

Pentru încurajarea participării şcolare şi a reducerii abandonului, ministerul a dezvoltat un sistem de reglementări centrate pe aspecte specifice, a elaborat planuri naţionale de incluziune socială şi a pus în aplicare programe de intervenţie destinate diferitelor grupuri ţintă.

Măsurile şi programele aplicate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sunt:

1. Măsuri de intervenţie directă asupra cauzelor şi a efectelor fenomenului de neparticipare şcolară, prin introducerea în legislaţie a Programului "A doua şcoală", la nivelul învăţământului obligatoriu: organizarea clasei pregătitoare începând cu anul şcolar 2012-2013 într-un mod mult mai flexibil; asigurarea de rechizite şcolare gratuite pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial proveniţi din grupuri dezavantajate; decontarea abonamentelor de transport emise de operatorii de transport; continuarea Programelor "Cornul şi laptele", "Fructe în şcoli", "Şcoală după şcoală", "Bani de liceu", "EURO 200".
2. Măsuri care vizează flexibilizarea structurii anului şcolar, în funcţie de condiţiile locale de climă, relief şi specificul ocupaţiilor din zonă.
3. Măsuri pentru stimularea participării la educaţie a copiilor şi tinerilor de etnie romă, prin acordarea unui număr sporit de locuri subvenţionate în învăţământul superior, special destinate candidaţilor romi, precum şi a unor locuri speciale la admiterea în licee: înfiinţarea de clase/grupe în cadrul şcolilor normale şi a colegiilor pedagogice pentru formarea viitorilor învăţători; elaborarea de programe, manuale şi materiale auxiliare pentru limba romani şi pentru istoria şi tradiţiile minorităţii romilor.
4. Măsuri de protecţie socială, în vederea facilitării accesului la educaţie al copiilor şi tinerilor, prin gratuitatea învăţământului, asigurarea de servicii şi facilităţi instituţionale, prin acordare de burse sociale, protecţia socială a copiilor şi a elevilor cu nevoi educative speciale, prin instituţii adecvate.
5. Programe de intervenţie cu susţinere financiară externă. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, în cadrul Strategiei naţionale privind educaţia timpurie 2000, în perioada 2006-2015, implementează două proiecte, în scopul construirii sau reabilitării unor unităţi de învăţământ preuniversitar, respectiv Proiectul de reformă a educaţiei timpurii şi Proiectul de educaţie timpurie incluzivă.

România contribuie activ la realizarea cadrului strategic pentru cooperare europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale, ET 2012, iar unul dintre obiectivele asumate pentru orizontul 2020 este reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii, la un nivel sub 11,3%.

Pentru atingerea obiectivelor educaţionale ale Strategiei Europa 2020 ministerul a elaborat strategia privind reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii.

Referitor la numărul copiilor care au abandonat şcoala în ultimii cinci ani, menţionăm că Institutul Naţional de Statistică este instituţia abilitată să ofere aceste informaţii.

Vă mulţumesc pentru întrebare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamnă deputat, vă rog. Un minut.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Bună ziua!

Ori nu ştie, ori nu răspunde ministerul. Am întrebat foarte clar: în ultimii cinci ani, câţi copii abandonează şcoala în România? Şi vreau să ştiu răspunsuri corecte, concrete, nu trimiteri la Institutul de Statistică, motiv pentru care voi relua interpelarea până când mi se va răspunde.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul... Mai vreţi să comentaţi? Nu. Vorbiţi la microfon, domnule deputat! Am închis, dar nu putem face aşa, să vorbim unii cu alţii, deci avem un regulament. Doamna a pus întrebarea, ministerul a răspuns, i-am dat înapoi replica, ministerul nu mai are nimic de răspuns. Reluaţi întrebarea de câte ori doriţi.

Domnule deputat, nu vorbiţi, veniţi la microfon şi invocaţi o procedură, ceva, nu vorbiţi cu mine aşa, că nu suntem la nuntă! Îmi pare rău să vă spun treaba aceasta!

Domnul Bejinariu Eugen? Nu este în sală. Răspunde domnul secretar de stat Iulian Jugan la prima întrebare. Am înţeles că în locul doamnei Jugănaru.

Vă rog.

Domnul Iulian Jugan (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu privire la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 2138B, având ca subiect "Exploatarea materialului lemnos din judeţul Suceava", vă comunicăm următoarele:

Referitor la reglementarea activităţii de exploatare forestieră din punct de vedere al protecţiei mediului, menţionăm următoarele:

APM Suceava nu a emis autorizaţii de mediu pentru activităţile de exploatare forestieră unităţilor industriale Holzindustrie - Sucursala Rădăuţi, SC Egger România SRL şi SC Egger Techologia SRL.

Masa lemnoasă folosită în procesul tehnologic al acestora este achiziţionată prin participarea la licitaţiile organizate, conform legii, de către administratorii/proprietarii de fond forestier la licitaţiile organizate în acest sens.

Autoritatea de mediu, APM Suceava, emite autorizaţii de mediu pentru activitatea de exploatare forestieră - cod CAEN 0220, conform Ordinului nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, numai firmelor care deţin un certificat valabil de atestare/reatestare emis de Comisia de atestare a operatorilor economici în activitatea de exploatare forestieră.

Referitor la poluarea aerului cu formaldehidă şi pulberi de melamină, rezultate din activitatea unităţii SC Egger Techologia SRL, menţionăm următoarele:

Activitatea acestei firme, fabrică de adezivi, este reglementată prin Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 11 din 26 octombrie 2011, emisă de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului nr. 818/2003 privind procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, revizuită în data de 15 ianuarie 2014, valabilă până în anul 2021.

Unitatea monitorizează poluanţii specifici, respectiv formaldehida din emisiile provenite de la instalaţia Formox şi de la instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare şi, respectiv, pulberile de melamină din emisiile provenite de la silozul de melamină.

Frecvenţa de monitorizare a emisiilor în aer pentru parametrul formaldehidă la coşul aferent instalaţiei de postcombustie catalitică - Instalaţia Formox este continuă, instalaţie proprie, şi trimestrială, laborator acreditat.

Măsurătorile continue sunt efectuate cu ajutorul unui spectometru de tip Gasmet, iar valorile sunt afişate pe un panou electronic la poarta de acces în amplasamentul platformei industriale.

Frecvenţa de monitorizare a emisiilor în aer pentru parametrul formaldehidă la coşul aferent instalaţiei de spălare a gazelor de la instalaţia de adezivi este trimestrială pentru parametrul pulberi melamină, la instalaţia de filtrare siloz melamină este anuală, măsurătorile fiind realizate de laboratoarele acreditate.

Nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor-limită de emisie stabilite prin autorizaţia integrată de mediu, la niciunul din cei doi parametri în decursul funcţionării unităţii, aşa cum dovedesc rapoartele de încercări emise de laboratorul acreditat. Totodată, rapoartele lunare de monitorizare transmise APM Suceava de către Societatea Egger Technologia SRL, cu rezultatele automonitorizării continue a formaldehidei la coşul instalaţiei FORMOX indică menţinerea în permanenţă a poluantului sub valoarea limită de emisie reglementată.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin instituţiile din subordine, depune eforturi în vederea îndeplinirii obligaţiilor în ceea ce priveşte controlul conformării cu legislaţia din domeniu a instalaţiilor şi a activităţilor care constituie surse cu impact semnificativ asupra mediului, în general, şi asupra calităţii aerului, în special, atât prin condiţiile impuse în actul de reglementare, cât şi prin controalele efectuate de personalul Gărzii Naţionale de Mediu.

În ceea ce priveşte tăierea arborilor în scop industrial, precum şi perioada contractată pentru exploatarea metrilor cubi de material lemnos, vă comunicăm că gestionarea pădurilor din ţara noastră se realizează pe baza obligativităţii respectării regimului silvic, stabilit prin reglementări specifice. Acestea au tocmai scopul de a asigura îndeplinirea cu continuitate atât a funcţiei pădurii de a furniza masa lemnoasă necesară nevoilor economice şi sociale ale societăţii noastre, cât şi a celorlalte funcţii de protecţie - socială şi de mediu.

Volumul de lemn posibil de recoltat în fiecare an de pe suprafeţele forestiere se stabileşte, în mod riguros, prin planurile de management, iar cel care provine din pădurile proprietate publică a statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor, se vinde la licitaţiile publice pe care le organizează în acest scop, inclusiv în judeţul Suceava.

În acest context, dorim să vă informăm că operatorii economici menţionaţi nu mai achiziţionează lemnul de la Regia Naţională a Pădurilor pe baza contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă, care au expirat şi nu mai sunt în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Varga, mai aveţi o interpelare. Dacă doriţi să mai completaţi ceva înainte? Nu. Dacă nu, tot domnul Jugan vă va răspunde.

La numărul 3, domnule secretar de stat, da? "Strategia de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung".

Domnul Iulian Jugan:

Da, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Iulian Jugan:

Strategia naţională de management al riscului de inundaţii pe termen mediu şi lung a fost elaborată în spiritul prevederilor Directivei 2007/60 a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii, costurile totale de implementare pentru perioada 2010-2035 fiind de aproximativ 17,5 miliarde de euro.

Principalele ministere implicate sunt: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Economiei.

Un rol determinant în activitatea de apărare împotriva inundaţiilor şi aplicarea măsurilor pentru gestionarea riscului la inundaţii şi desfăşurarea acţiunilor de prevenire, pregătire, operative şi de intervenţie, de reconstrucţie, de reabilitare revine Administraţiei Naţionale "Apele Române", instituţie publică de interes naţional, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Măsura E din Planul de acţiune pentru implementarea strategiei prevede elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de management al riscului la inundaţii şi a schemelor directoare.

Cerinţele Directivei Inundaţii implementate până în prezent sunt etapizate astfel:

Într-o primă etapă se face evaluarea preliminară a riscului la inundaţii, respectiv identificarea inundaţiilor istorice semnificative şi a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, iar în etapa a doua: elaborarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii.

În vederea evitării şi reducerii impactului negativ al inundaţiilor, pe baza hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, strategia prevede elaborarea planurilor de management al riscului la inundaţii.

Etapa de elaborare a acestor planuri de management al riscului la inundaţii se află în derulare şi va fi finalizată în decembrie 2015.

Planurile de management al riscului la inundaţii iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi: costurile şi beneficiile, dimensiunile inundaţiilor şi itinerariile acestora şi zonele care au potenţialul de a reţine apa din inundaţii, cum ar albiile majore cu retenţie naturală, obiectivele de mediu din articolul 4 al Directivei 2000/60, gestionarea solului şi a apei, planificarea spaţiului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii şi infrastructura de navigaţie şi portuară.

Planurile de management al riscului la inundaţii pot include şi promovarea practicilor de utilizare durabilă a terenurilor, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a apei, precum şi inundările controlate ale anumitor zone în cazul unor inundaţii.

La nivel european se pune tot mai mult accentul pe măsurile nestructurale şi soluţiile de tip infrastructură verde, astfel fiind recomandate măsuri de management natural al inundaţiilor, măsuri orientate pe creşterea capacităţii de stocare temporară a apei provenite din inundaţii şi care, în acelaşi timp, pot furniza servicii pentru ecosisteme. Conceptul dezvoltat la nivelul Uniunii Europene poartă denumirea de Măsuri Naturale de Retenţie a Apei.

Cerinţele europene prevăd ca selectarea măsurilor structurale, măsurile tradiţionale de gestionare a inundaţiilor, respectiv lucrările de reabilitare a infrastructurii de apărare existente, investiţii noi pentru construirea de baraje, diguri, regularizări cursuri de apă, să se bazeze în primul rând pe analiza cost-beneficiu, incluzând aici, în măsura în care este posibil, şi evaluarea beneficiilor de mediu.

Pentru anul 2015, Administraţia Naţională "Apele Române" are aprobate fonduri pentru lucrări de prevenire a efectelor produse de inundaţii şi reducerea dimensiunii acestora, prin:

Programul de gospodărire a apei. Are o valoare totală aprobată pentru anul 2015 de 571.700.000 de lei.

Valoarea totală a cheltuielilor aprobate pentru mentenanţa lucrărilor hidrotehnice din administrare, prin Planul tehnic de întreţinere şi reparaţii la infrastructura de gospodărire a apelor, aproximativ 30% din Planul de gospodărire a apelor, reprezintă 174.700.000 de lei.

Sumele programate pentru activitatea de Plan tehnic sunt următoarele: în trimestrul I sunt planificate 38.400.000 de lei; în trimestrul al II-lea - 52.400.000 de lei; în trimestrul al III-lea - 52.400.000 de lei, iar în trimestrul al IV-lea - 31.500.000 de lei.

Coeficienţii, procentele practic, alocate în anul 2015 pentru principalele activităţi din Planul tehnic sunt: pentru exploatare - 35%; pentru întreţinere - 40%; reparaţii în regie proprie - 13%; întreţinere şi igienizări cursuri de apă, vorbim de cursuri neamenajate - aproximativ 12%.

În ceea ce priveşte obiectivele de investiţii cuprinse în lista obiectivelor de investiţii cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat, valoarea totală aprobată pentru 2015 pentru investiţii este de 82. 990.000 de lei, iar pentru construcţii-montaj - 69.612.000 lei.

Fondurile asigurate prin Programul BDCE sunt de 20.274.000 de lei, respectiv 18.800.000 de lei, iar fondurile asigurate de la bugetul de stat sunt de 62.716.000 lei, respectiv 50.811.000 lei.

În ceea ce priveşte obiectivele de investiţii cuprinse în lista obiectivelor de investiţii cu finanţare prin Programul POS Mediu-Axa 5, aprobată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, vorbim de o valoare totală pentru anul 2015 de 986.852.000 lei pentru investiţii, respectiv 708.895.000 lei pentru construcţii şi montaj.

În privinţa obiectivelor de investiţii cuprinse în lista obiectivelor de investiţii cu finanţare prin Programul FSUE, vorbim de o valoare totală la nivelul acestui an de 2.174.000 lei pentru investiţii, respectiv 1 milion 828 mii de lei pentru construcţii şi montaj.

Fonduri asigurate de ABA Someş-Tisa, avem 415 mii lei, respectiv 305 mii lei, iar de ABA Siret - 1.759.000 lei, respectiv 1.522.000 lei.

Obiectivele de investiţii cuprinse în lista obiectivelor de investiţii cu finanţare din surse proprii, aprobată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prevede o valoare de 17.932.000 de lei, vorbim de investiţii, respectiv 14.267.000 lei, construcţii şi montaj.

Menţionăm faptul că, pentru sumele alocate, administraţiile bazinale de apă au încheiate acte adiţionale şi grafice de eşalonare a lucrărilor, ce sunt urmărite lunar, în funcţie de realizările raportate de constructori.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, vă rog, un minut.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Îi mulţumesc domnului secretar de stat că mi-a dat un răspuns amplu, un răspuns care confirmă încă o dată subfinanţarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, atât de necesare implementării strategiei de management al riscului la inundaţii. Aceste sume se confirmă, sunt de şase ori mai mici decât necesarul a fi alocat, necesar eşalonat pe fiecare an, conform strategiei de management al riscului la inundaţii şi nealocând aceste sume vom vedea la primele viituri afectate locuinţele oamenilor şi chiar puse în pericol vieţile acestora. Cred că în al doisprezecelea ceas, poate la rectificare, ministerul să solicite fondurile necesare pentru implementarea acestor măsuri prevăzute în Strategia de management al riscului la inundaţii şi să realizeze lucrări de apărare atât de necesare protejării populaţiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule secretar de stat, dacă mai aveţi ceva de completat? Nu.

Mai sunt două interpelări la care s-a solicitat amânare.

Închidem şedinţa.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,27.