Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

Încep dezbaterile, dau cuvântul domnului deputat Daniel Constantin, reprezentant al Grupului parlamentar al ALDE, pentru prezentarea temei dezbaterii politice.

Domnule deputat, aveţi 5 minute. Vă rog.

Domnul Daniel Constantin:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş vrea să vă spun că mă bucur să avem astăzi o discuţie despre o chestiune care ţine de activitatea Guvernului, dar ca orice altă decizie pe care Executivul o ia nu numai în această perioadă, când avem un Guvern de tehnocraţi, dar în general, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, aşa cum s-a spus în art. 206, toate aceste decizii sunt supuse controlului parlamentar.

Mă bucur şi-i mulţumesc domnului prim-ministru că a decis să vină astăzi în faţa plenului Camerei Deputaţilor, de altfel, o obligaţie, de asemenea, prevăzută în mod foarte clar, explicit, de Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Aş vrea, domnule prim-ministru, să vă spun, încă de la începutul dezbaterii de astăzi, că motivul pentru care Grupul ALDE a solicitat prezenţa dumneavoastră în plen ţine nu neapărat de schimbările operate la nivelul prefecţilor, ci de numirile pe care Executivul le-a făcut în această perioadă şi, mai ales, de criteriile necunoscute pentru noi care au stat la baza acestor decizii.

Vreau să vă spun, de asemenea, de la început, că îmi dau seama, este atributul Guvernului să-şi nominalizeze în teritoriu reprezentanţii, astfel încât să aibă o colaborare foarte bună, de aceea n-am vrut să comentez foarte mult schimbările pe care le-aţi făcut. E normal să aduceţi oamenii pe care dumneavoastră îi consideraţi potriviţi, deşi şi aici ar trebui să reamintim publicului şi Camerei Deputaţilor, Parlamentului, câteva lucruri pe care dumneavoastră şi colegii dumneavoastră le-aţi declarat în această perioadă, şi care contrazic ideea de tehnocraţie pe baza căreia dumneavoastră aţi fost instalat în fruntea executivului.

Aşadar, purtătorul de cuvânt al Guvernului spunea, dacă-mi amintesc bine, în luna ianuarie, faptul că aceste schimbări s-au făcut ca urmare a unei evaluări pe care Ministerul de Interne a realizat-o, evaluare care, în baza transparenţei pe care aţi invocat-o aproape de fiecare dată, considerăm că ar trebui să fie o informaţie publică, astfel încât să ne dăm seama de ce şi cum aţi schimbat prefecţii respectivi.

Am apreciat, de asemenea, în primele zile ale Guvernului dumneavoastră, dar şi înainte, faptul că domnul prim-ministru nu părea că intenţionează ca, după ce va fi votat Guvernul, să înceapă o acţiune brutală, aşa cum se spunea atunci, de schimbare a administraţiei, schimbare pur şi simplu cantitativă. Atunci se prezenta cu atitudine corectă şi normală, din punctul nostru de vedere, şi mărturie a acestui lucru stă chiar declaraţia dumneavoastră, cred, făcută într-o deplasare în judeţul Argeş, atunci când aţi spus în felul următor: "Este esenţial ca prefecţii care sunt în funcţie sau rămân în funcţie...", deci şi cei care vor fi numiţi de dumneavoastră, "...să nu fie membri de partid". O să mă opresc aici cu declaraţia, pentru că aceasta este practic esenţa discuţiei pe care ar trebui s-o avem astăzi în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

Am constatat cu surprindere că numirile făcute, din păcate, au o puternică influenţă politică. Constatăm că au fost instalaţi în funcţie prefecţi şi subprefecţi, foşti membri ai PNL-PDL, actuali membri ai PNL-PDL, care sunt suspendaţi din funcţie sau apropiaţi ai Partidului Naţional Liberal, sau, mai bine spus, ai Partidului Democrat Liberal. Şi vreau să vă dau doar câteva exemple.

O să încep cu judeţul din care provin şi eu, şi anume judeţul Argeş, acolo unde domnul prefect Soare este membru suspendat în conformitate cu propria declaraţie, membru suspendat al Partidului Naţional Liberal.

La Vaslui, despre domnul Daniel Olteanu, preşedinta, copreşedinta PNL declara anul trecut că ar putea fi un candidat al PNL foarte bun la Primăria Bârlad. Deci lucrurile cred că sunt elocvente din acest punct de vedere.

Dan Nechifor, prefect al judeţului Botoşani, a mai fost prefect susţinut tot de acelaşi Partid Naţional Liberal. Cochino Mădălina, prefect al judeţului Brăila, de asemenea cu sprijinul PNL. Jijie Antonel, la Dâmboviţa, susţinut în funcţia de subprefect, în trecut, de PDL.

Nu vreau să mai comentez foarte multe despre Radu Bud de la Satu Mare, un cunoscut membru al PNL, fost prefect, chiar şi candidat pentru funcţia de senator sau deputat din partea aceluiaşi partid.

La fel de problematică, deşi aceasta este esenţa discuţiei de astăzi, mi se pare şi activitatea, domnule prim-ministru, a celor care au fost numiţi recent în funcţia de prefect.

Şi aş vrea să vă dau şi aici doar câteva exemple.

Încep cu judeţul Neamţ, acolo unde sunt convins că sunteţi la curent, în ultimele zile am avut o criză a apei potabile, pe care prefectul, împreună cu celelalte autorităţi, credem noi, că puteau s-o gestioneze mai bine. Criza a durat destul de mult, timp în care prefectura, instituţie care are un rol major în cazuri de impact asupra siguranţei cetăţenilor, din păcate, a ţinut-o din comunicate în comunicate.

Mai mult decât atât, am constatat că, la prima conferinţă de presă, doamna prefect a anunţat că mai are nevoie de timp pentru a se documenta cu privire la problemele din judeţ şi că nu şi-a pregătit o agendă pentru discuţiile cu presa. Asta se întâmpla nu mai târziu de miercuri, săptămâna trecută.

Tot săptămâna trecută, mai grav decât atât, noul prefect numit de dumneavoastră nu ştie nici măcar ce semnează, declară pur şi simplu într-o conferinţă de presă că a luat act de demisia unui primar, a primit în mod cert demisia unui primar, a semnat-o, dar nu-şi aminteşte despre ce primar este vorba.

Al doilea caz la care vreau să fac, de asemenea, o scurtă referire, pentru că e important, din punctul de vedere al imaginii Guvernului României - reprezentanţii executivului în teritoriu - şi cred că ar trebui să ne preocupe pe toţi, fie că suntem în Guvern sau în Parlament, cum este văzută această instituţie extrem de importantă.

Domnul Soare, ca şi restul reprezentanţilor Guvernului, în criza bebeluşilor, din păcate, n-a făcut nimic. Ba mai mult, pe 25 februarie, adică la o săptămână după ce a fost învestit de Guvern în această funcţie, a cerut demisia de onoare a şefei Direcţiei de Sănătate Publică, doamna Sorina Honţaru, pentru proastă comunicare, în loc să ceară demisia ministrului sănătăţii, pentru faptul că nu comunică, pentru faptul că a comunicat foarte târziu, pentru faptul că probele pentru a depista cauza îmbolnăvirilor au fost prelevate prea târziu. Ca atare, nu cred că vom putea identifica prea curând sursa îmbolnăvirii bebeluşilor.

V-aş întreba, în acest context, pentru a mă apropia de final, cum v-aţi propus să depolitizaţi, aşa cum aţi susţinut, posturile de prefect, ce criterii a avut Guvernul în vedere? Cel puţin la Argeş, cred că nu a fost niciun criteriu, atâta timp, cum vă spuneam mai devreme, cât declaraţia prefectului este următoarea: "Categoric mă întorc în PNL", o declaraţie pe care a făcut-o în anul 2014.

Domnule prim-ministru, de ce am insistat, alături de colegii din ALDE, să veniţi să explicaţi aceste schimbări din Guvern?

În primul rând, suntem îngrijoraţi de această decizie luată de Guvern, deoarece pare că are un vizibil substrat politicianist, prin care se urmăreşte obţinerea de beneficii electorale pentru cei din PDL - PNL.

Prima întrebare în legătură cu tema ridicată, vă întreb foarte sincer, domnule prim-ministru, şi cred că e o întrebare adresată Guvernului în ansamblu: sunteţi presat de cuplul PNL-PDL să le numiţi oameni în funcţie? Şi întrebarea mea este fundamentată pe declaraţiile celor din PNL-PDL care spuneau, în luna ianuarie, vă somau public, cei doi copreşedinţi, să schimbaţi toţi prefecţii, motivând că aceştia au fost numiţi de Guvernul Ponta. Sigur că aş fi apreciat acest demers, în ideea de depolitizare, dacă el nu era urmat de numirea unor apropiaţi din partidul Domniilor Lor.

Este foarte important ca dumneavoastră, în calitate de prim-ministru, să discutaţi astăzi în Camera Deputaţilor de ce un Guvern tehnocrat care şi-a propus să trateze echidistant ciclurile electorale din acest an, face numiri cu un puternic substrat politic. N-aş vrea să insist, vreau doar să vă spun, din punctul meu de vedere, care este imaginea ...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Daniel Constantin:

... care este imaginea... termin într-un minut.

Care este imaginea Guvernului în momentul de faţă? Ne ocupăm de schimbări de prefecţi, de a numi oameni pentru PNL-PDL, în timp ce probleme importante pe care le are Guvernul, pe care le are ţara, nu sunt tratate corespunzător.

Şi închei, doar enumerând o parte dintre aceste probleme: criza bebeluşilor din Argeş, acolo unde, într-un puseu de incompetenţă, nimeni nu pare să găsească soluţia la problema sau cauza îmbolnăvirilor; Legea salarizării, de care nu mai ştie nimeni nimic, domnule prim-ministru, de câteva luni de zile, nu mai pun la socoteală faptul că pe 10 februarie trebuia să venim în Parlament cu această lege; fondurile europene, din păcate, sunt blocate. Sunt blocate şi marea problemă...

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Daniel Constantin:

Închei imediat, domnule preşedinte.

... Este legată de faptul că v-aţi bazat investiţiile publice din anul 2016 pe atragerea de fonduri europene, iar acestea sunt puse în pericol.

Aş vrea să închei, sigur că mai sunt multe de spus, poate că este momentul astăzi, odată cu dezbaterea, şi de aceea am vrut să avem această discuţie, să pornim o nouă reformă în ceea ce înseamnă administraţia publică românească. Poate că este cazul ca împreună, într-un consens politic, să ne dăm seama că nu se poate, într-un sistem în care nu avem o susţinere politică, să ne dăm seama că numirile de tehnocraţi, din păcate, nu aduc lucruri productive pentru ţară. Ele nu sunt parte a democraţiei şi poate că ar fi bine să începem o reformă în ceea ce înseamnă instituţia prefectului, poate că ar trebui să ne întoarcem, aşa cum cred că este normal, ca prefectul să aibă rang de secretar de stat. Poate că astăzi avem un început de discuţie, putere şi opoziţie, cei care susţin Guvernul şi cei care nu susţin, pe această temă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloş, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Dacian Julien Cioloş (prim-ministrul Guvernului României):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mărturisesc că, văzând titlul temei de dezbatere politică propusă, am ezitat să vin în faţa dumneavoastră, astăzi, pentru a participa la dezbaterea pe care aţi propus-o.

În lectura pe care eu o dau art. 206 din Regulamentul Camerei Deputaţilor nu văd în ce măsură criteriile în desemnarea prefecţilor intră în categoria problemelor de interes major pentru viaţa politică, economică sau socială, fiind o problemă administrativă a Guvernului, conform legislaţiei actuale.

Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor sunt de competenţa exclusivă a Guvernului, iar criteriile avute în vedere la numirea noilor prefecţi sunt doar o componentă a unui proces de analiză care s-a realizat la nivelul Guvernului prin intermediul Ministerului de Interne. Nu înţeleg să detaliez de la caz la caz rezultatele analizei efectuate, care cade în sfera prerogativelor executive. Aşa cum ne arată experienţa ultimelor guvernări, eventualele critici punctuale pe acest palier au fost clarificate la nivelul instanţelor de judecată, atunci când au fost contestaţii, în unele cazuri Guvernul a câştigat, în altele a pierdut. Dar această analiză s-a făcut întotdeauna pe baza legislaţiei şi a fost o prerogativă exclusivă a Guvernului, pentru că prefecţii sunt reprezentanţii Guvernului în teritoriu.

În cazul actualului Guvern, niciun prefect sau subprefect, fixat definitiv pe funcţie, prin concurs, nu a fost schimbat. Schimbările au vizat exclusiv prefecţi sau subprefecţi pe care Guvernul precedent i-a numit temporar, subliniez, temporar, prin exceptare de la regulile prevăzute de lege. Mai doresc să subliniez că prefecţii sau subprefecţii ce au fost numiţi de guvernele precedente, respectând procedura normală prevăzută de lege, sunt doar în număr de nouă prefecţi şi trei subprefecţi. Toţi ceilalţi, zeci de prefecţi sau subprefecţi, în total în jur de 90, au fost numiţi prin excepţie de la procedura normală, evitându-se astfel concursul pentru definitivarea pe post, aceştia putând fi demişi şi înlocuiţi oricând.

În consecinţă, ceea ce reprezintă, din punctul meu de vedere, o problemă, într-adevăr, de interes major, în sensul art. 206 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, pentru care vin astăzi în faţa dumneavoastră cu toată deschiderea, este situaţia înalţilor funcţionari publici.

După cum cunoaşteţi, funcţiile de prefect sau subprefect fac parte din această categorie, alături de cele de inspector guvernamental, secretar general sau secretar general adjunct din ministere sau din agenţii. Teoretic, cei care fac parte din această categorie ar trebui să reprezinte o resursă umană de calitate, testată în mod corespunzător, pe care să o folosim ca atare. Aceasta cred că a fost intenţia iniţială a legislatorului, atunci când s-a definit cadrul de recrutare şi de numire a înalţilor funcţionari şi a inspectorilor guvernamentali.

Am constatat însă că avem de-a face cu o legislaţie al cărei spirit iniţial a fost deturnat prin numeroase modificări. Mă refer la Legea nr. 188 din 1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi Hotărârea de Guvern nr. 341 din 2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, precum şi managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici.

La început, categoria înalţilor funcţionari publici a fost gândită unitar, în care să se acceadă pe baza unui concurs naţional, pe o funcţie vacantă de inspector guvernamental. Ulterior, prin aplicarea mobilităţii, puteau fi ocupate funcţii publice de nivel superior, inclusiv de prefect sau subprefect, dar după ce se trecea printr-un concurs de evaluarea competenţelor şi doar după ce inspectorii guvernamentali îndeplineau anumite criterii de vechime şi de performanţă.

Vă îndemn să recitiţi forma iniţială a Hotărârii de Guvern nr. 341/2007 la care m-am referit mai sus şi care, din păcate, nu a fost aplicată niciodată ca atare, în opoziţie cu forma actuală şi veţi constata deturnarea intenţiei iniţiale, logice şi unitare spre situaţia actuală în care se fac concursuri pe post, nu unul naţional care să ofere posibilitatea intrării în categoria înalţilor funcţionari publici, de unde apoi, meritocratic, să se acceadă la poziţii superioare, inclusiv la cea de prefect sau subprefect.

În opinia noastră, nu este normal acest lucru şi de aceea, în prezent, analizăm care este cea mai bună soluţie pentru a reveni cel puţin la spiritul reglementărilor iniţiale, dacă nu chiar să le îmbunătăţim în parametri care să asigure un profesionalism sporit pentru ansamblul administraţiei publice româneşti.

Pentru a nu vă lăsa impresia că evit să mă refer la recentele schimbări de prefecţi, doresc să vă împărtăşesc logica în care le-am operat, fără să fac referiri la cazuri particulare.

În primul rând, de ce au fost schimbaţi de Guvern cei care au fost schimbaţi?

Ca urmare a unei analize permanente pe care Ministerul de Interne o face, am ajuns la concluzia că cei vizaţi până în prezent, ca şi cei care vor urma, fie nu au performat anterior, fie nu au reuşit să susţină corespunzător politica Guvernului în teritoriu, fie nu au respectat echidistanţa politică. Să nu fim ipocriţi, sistemul de numire a prefecţilor şi subprefecţilor a permis numirea aproape sistematică a unor oameni cu simpatii politice sau chiar membri de partid, pentru că acesta a fost sistemul. În ultimii ani, toţi cei recrutaţi pe posturi de conducere de deconcentrate sau prefecţi aveau foarte puţine şanse să fie numiţi dacă nu aveau o susţinere politică sau chiar dacă nu erau membri de partid.

Desigur, nimeni nu trăieşte într-un glob de cristal. Problema apare atunci când aceste simpatii politice afectează calitatea activităţii desfăşurate, imparţialitatea din perspectivă politică, de care prefectul ar trebui să dea dovadă. Tocmai datorită faptului că nu am înţeles ca acest Guvern să exercite prerogativa schimbării prefecţilor de o manieră arbitrară, am cerut şi am aşteptat analiza Ministerului de Interne. Analiza ministerului este un proces continuu, astfel încât inclusiv cei numiţi recent ar putea fi schimbaţi în perioada următoare, în cazul în care nu performează sau în cazul în care se constată probleme în desfăşurarea activităţii lor. Acest proces de evaluare, de urmărire a activităţii prefecţilor, este unul permanent şi, aşa cum Guvernul are această atribuţie, să numească şi să demită prefecţi, o va face în funcţie de performanţa pe care aceştia o vor dovedi.

În al doilea rând, cum au fost selectaţi cei care au fost proaspăt numiţi?

Ne-am uitat atât la inspectorii guvernamentali disponibili, cât şi la funcţionari publici cu experienţă pe plan local şi în general cu experienţă managerială. Dorim să folosim resursa umană reprezentată de inspectorii guvernamentali, acolo unde Guvernul îi consideră potriviţi. Şi în acest sens, a avut loc o întâlnire de lucru cu aceştia, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, şi din ceea ni s-a comunicat de acesta, a fost una dintre puţinele, dacă nu singura întâlnire de acest gen, pentru a se discuta cu ei şi pentru a putea fi selectaţi dintre ei candidaţi care să fie apoi numiţi ca şi prefect.

Acolo unde am apelat la funcţionari publici, pentru că nu am identificat inspectori guvernamentali care să corespundă pe acele poziţii, ne-am orientat spre persoane care să îmbine experienţa, dar şi probitatea profesională.

În al treilea rând, cum am făcut numirile, pe scurt, folosind două instrumente imperfecte, dar disponibile la acest moment în legislaţie. E vorba de mobilitate şi de numirile temporare.

Dacă în cazul prefecţilor numiţi din rândul inspectorilor guvernamentali am aplicat mobilitatea, pentru cei care au fost numiţi dintre funcţionarii publici am apelat la numirea temporară, aşa cum fuseseră numiţi, de altfel, marea majoritate, dacă nu în totalitatea prefecţilor în funcţie, la momentul la care acest Guvern a început să lucreze. Nu am fost şi nu sunt confortabil la nivel principial cu faptul că a trebuit ca parte din numirile de noi prefecţi să fie temporare, urmând un sistem care, ridicat în mod incorect în trecut de la rangul de excepţie la cel de regulă, am dorit să-l evităm şi pe care sper ca în viitorul apropiat să-l pot limita cât mai mult.

Vă reamintesc cele spuse anterior, că legislaţia actuală a fost deturnată de la sensul iniţial, astfel încât ar fi trebuit organizate concursuri pentru fiecare post de prefect sau subprefect. Dar, din păcate, cum vă spun, în ultimii ani, din 2009 încoace n-a mai fost organizat niciun concurs pentru intrarea în rândul inspectorilor guvernamentali şi numirile au fost făcute, în general, utilizând excepţiile pe care legea le prevedea.

Îmi doresc însă în perioada imediat următoare, aşa cum ne-am angajat şi în Programul de guvernare, să clarificăm şi să îmbunătăţim cadrul normativ aplicabil funcţiilor de prefect şi subprefect, inclusiv din perspectiva numirilor şi eliberărilor din funcţii, ca parte a pachetului de reformă administrativă pe care îl pregătim şi care în câteva săptămâni va fi disponibil pentru consultare publică.

A organiza deci un concurs de numiri definitive pe post, în baza unei legislaţii pe care o găsesc necorespunzătoare şi ineficientă şi pe care dorim să o schimbăm, a părut Guvernului o soluţie de evitat. De aceea, n-am organizat concursuri, ci am preferat să facem numiri prin mobilitate sau numiri temporare, aşteptând ca împreună să venim şi să adaptăm legislaţia la noile condiţii.

În momentul implementării noului cadru legislativ pe care îl proiectăm în prezent, toţi prefecţii şi subprefecţii, inclusiv cei care au fost numiţi temporar în aceste săptămâni, vor fi reevaluaţi.

Doresc să închei prin câteva remarci cu privire la reperele cele mai importante ale reformei funcţiei publice.

În continuarea celor menţionate anterior, cu privire la Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 şi în ceea ce priveşte Legea nr. 188 din 1999, am constatat că, prin numeroase modificări, s-a introdus un sistem complex şi confuz de excepţii şi situaţi excepţionale care au deformat, din păcate, atât litera, cât şi spiritul legislaţiei iniţiale. În special, sistemul confuz de exercitare temporară a funcţiilor publice de conducere şi a celor corespunzătoare înalţilor funcţionari publici a condus la dependenţa prefecţilor de diferite conjuncturi, la vulnerabilizarea poziţiei acestora şi la riscul pierderii neutralităţii politice.

O simplă dată statistică este elocventă: în anul 2014, ANFP, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, a acordat avize pentru exercitarea temporară a unui număr de 3447 de funcţii publice de conducere şi corespunzătoare categoriei de înalţi funcţionari publici, atât în administraţia centrală, cât şi în administraţia locală.

Deci, peste 3000 de numiri au fost făcute cu caracter temporar, ca excepţie de la regulile prevăzute de lege.

Guvernul va lansa în curând liniile directoare ale reformei funcţiei publice ce se vor regăsi în strategia de dezvoltare a funcţiei publice care va fi dezbătută public, aşa cum vă spuneam, în câteva săptămâni. Ne dorim ca până la finalul acestui an să găsim şi să putem adopta împreună cu cadru normativ nou care să permită un nou sistem de recrutare, promovare, mobilitate şi evaluare cu proceduri clare şi transparente, astfel încât să asigurăm stabilitatea şi eficienţa administraţiei publice. Pentru că, din păcate, în momentul de faţă, tocmai din cauza acestei instabilităţi, avem de-a face şi cu un anumit grad de ineficienţă în funcţia publică şi, iată, şi de acuze vizavi de apropierea politică de o parte sau de alta.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Adrian Solomon.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cinci minute.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule prim-ministru,

Ce întreabă poporul şi ce răspunde tehnocratul...

Aţi fost întrebat punctual de către domnul preşedinte Constantin de ce aţi schimbat nişte prefecţi, mulţi dintre ei câştigători de concurs, dar oricum mai bine pregătiţi, cu nişte oameni politici. Şi vi s-a dat exemplul clar de la Vaslui, domnul Olteanu. Domnul Olteanu, până acum mai trei săptămâni, făcea propagandă liberală, împrăştia ziare peste tot prin municipiul Bârlad, şi spunea că va candida la primărie. Făcând sondaj, s-a dovedit că nu se ridică peste pragul electoral în simpatia şi intenţiile de vot, şi v-aţi decis să-l puneţi prefect, că tot nu contează în opţiunile electoratului, putând fi socotit, prin urmare, apolitic.

Dar problema nu este că e membru de partid liberal, că a fost secretarul organizaţiei judeţene, vicepreşedinte al acestei organizaţii, că a fost ani de-a rândul şoferul şi cărătorul de servietă al domnului David, şi probabil că ştiţi cu ce erau pline servietele domnului David, fost ministru de interne. Important este că nu prea are şcoală omul ăsta.

Dacă dumneavoastră veniţi şi-mi spuneţi că două facultăţi făcute la casa de cultură reprezintă o înaltă calificare a actualului prefect, eu pot să mă duc acasă şi să nu mai vin niciodată la tribuna aceasta.

Asta este singura dumneavoastră problemă, domnule prim-ministru, nu că i-aţi schimbat pe prefecţii care erau puşi de fostul guvern. Este atributul dumneavoastră, este dreptul dumneavoastră să vă numiţi colaboratorii în teritoriu şi nimeni nu are, de aici, pretenţia să vă numească colaboratorii în teritoriu altfel decât cum doriţi dumneavoastră, dar nu-i numiţi pe cei mai proşti dintre liberali, domnule prim-ministru, şi pe urmă să veniţi să ni-i prezentaţi nouă ca fiind cei mai pregătiţi, cei mai tehnocraţi, cei mai... ca soarele sfânt de pe cer, pentru că nu este aşa. Nu poţi să fii şofer o viaţă, să fii fochist, să fii absolvent de facultăţi de-astea de buzunar, pe la casa de cultură. Noroc c-a făcut Ceauşescu case de cultură în ţară, să aibă unde să înveţe liberalii dumneavoastră... Şi apoi să veniţi să ni-i prezentaţi aici ca fiind indispensabili actului de guvernare.

Ce-a făcut în trei luni fostul prefect de n-a implementat politica guvernului dumneavoastră? Dar ce-aţi făcut dumneavoastră în actul de guvernare şi n-a implementat ăla? Că trei luni de zile nici nu v-aţi dezmeticit. V-aţi asumat tot felul de termene, tot felul de, ştiu eu, memorandumuri cu grafice clare pe anumite legi, vi le-aţi asumat prin guvern, le-aţi transferat în spaţiul public, apoi şi la instituţiile abilitate, şi nici pe alea pe care vi le autoimpuneţi nu vi le respectaţi, de-apoi ce vă mai cere Parlamentul să respectaţi!.

N-aţi făcut nimic. Nu puteţi să-i reproşaţi fostului prefect că n-a făcut nimic, pentru că nu există un astfel de reproş în lumea civilizată. Veniţi aici şi ne daţi lecţii de administraţie. Vi le-au scris probabil consilierii dumneavoastră, şefi de cancelarie, care sunt şcoliţi pe la Bruxelles. Foarte bine, foarte frumos. Dar nu ne luaţi de proşti, domnule prim-ministru. Eu atâta lucru vă rog frumos aici, la tribuna Parlamentului. Nu ne luaţi de proşti, nu pe noi, ăştia, din faţa dumneavoastră, pentru că ne-aţi prostit o dată când v-am dat votul. Nu-i luaţi de proşti pe cei care ne-au trimis în Parlament şi care sunt milioane de oameni.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În continuare, reprezentantul Grupului PNL, domnul deputat Ludovic Orban.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi cinci minute.

Domnul Ludovic Orban:

Cred că s-ar bucura unii să nu apăs pe butonul care porneşte microfonul. Deşi pot să vorbesc şi fără microfon.

Domnule prim-ministru,

Stimate colege, stimaţi colegi deputaţi,

Sunt desemnat să iau cuvântul la această dezbatere din partea Grupului Partidului Naţional Liberal.

Domnule prim-ministru,

Nu vă lăsaţi influenţat de strigătele de luptă şi de criticile celor din fosta coaliţie majoritară care acum plâng după membrii lor de partid pe care i-au numit în funcţie. De exemplu, Grupul ALDE sigur că plânge probabil după prefectul de Bistriţa, domnul Oltean, pentru că, în perioada Ordonanţei nr.55, domnul Oltean era la cumpărături cu fonduri din Ordonanţa nr. 28 ca să-i treacă pe primarii Partidului Naţional Liberal să-i treacă la ALDE şi la PSD. E normal să plângă acum cei din ALDE.

Să nu vă pară rău de niciun prefect schimbat.

Vă dau câteva exemple: domnul Sitterli de la Sibiu, celebrul prefect care a refuzat să înceteze mandatul preşedintelui Consiliului judeţean din partea PSD, domnul Cindrea. Acelaşi domn Sitterli care şi-a şi anunţat candidatura la primăria municipiului Sibiu. Cum să nu-l schimbaţi pe domnul Sitterli, care este evident un reprezentant al PSD, un om care este implicat politic în PSD.

Vă dau alte exemple: domnul Eugen Avram, care este implicat în dosarul care este cercetat de DNA, alături de domnul Govor, pentru utilizarea de presiuni asupra oamenilor în campania electorală de la prezidenţiale. Este normal şi firesc că l-aţi schimbat din funcţie.

Vă mai dau alte exemple: la Dâmboviţa, aţi schimbat din funcţie un prefect care fusese înainte de a fi prefect vicepreşedinte al Consiliului judeţean din partea PSD şi care, ca să fie numit prefect din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean din partea PSD, a fost angajat o zi sau două la Corpul de Control al Primului-Ministru dacă nu mă-nşel, după care a fost numit cu delegaţie prefect de Dâmboviţa din partea PSD.

Vă dau un exemplu legat de Sălaj, cu domnul Ciunt, după care, evident, plâng PSD-iştii, care a fost, înainte de a fi prefect, a fost secretar general al Partidului Social Democrat, iar după ce l-aţi eliberat din funcţia de prefect, a ajuns nici mai mult, nici mai puţin, decât administrator public al Consiliului judeţean Sălaj, care este condus de domnul Tiberiu Marc, preşedinte PSD din partea consiliului judeţean.

Despre ce vorbim? Sunt nişte politruci care au fost puşi în funcţie, care au făcut campanie în prezidenţiale, care au fost implicaţi în ordonanţa ruşinoasă a traseismului şi care au folosit toate pârghiile de putere în mod abuziv pentru a împiedica desfăşurarea activităţii autorităţilor locale conduse de opoziţie.

Am să vă spun, tot apropo de Dâmboviţa: nu-l jigniţi pe prefectul actual. Este singurul înalt funcţionar public din judeţul Dâmboviţa, un funcţionar de carieră, care nu a fost membru al Partidului Naţional Liberal.

Nu mai daţi astfel de exemple, sunteţi dezinformat, domnule Daniel Constantin, şi nu mai jigniţi nişte oameni care au avut o carieră de funcţionar în spate.

În privinţa domnului Radu Bud, de asemenea, trebuie să vă spun, domnule Daniel Constantin, că este inspector guvernamental şi înalt funcţionar public de 10 ani. Nu mai este membru al Partidului Naţional Liberal de 10 ani. Nu mai încercaţi să aduceţi pe tapet nişte informaţii care nu au niciun fel de legătură cu realitatea.

Nu vă opriţi, domnule prim-ministru, mai aveţi mulţi prefecţi de schimbat. Vă dau exemplul teroristului politic Silviu Neacşu de la Olt, care a fost implicat masiv în migraţia primarilor, care a folosit toate pârghiile de putere ale funcţiei de prefect în mod abuziv pentru a-i obliga pe primarii Partidului Naţional Liberal să treacă la PSD şi să facă campanie pentru Victor Ponta la preşedinţie.

Şi, în fine, închei cu Bucureştiul, în care vă rog să schimbaţi şi prefectul de Bucureşti. Şi am să vă dau un caz extrem de grav ca să ştiţi ce nu a făcut prefectul de Bucureşti, şi cu asta mă opresc.

La ora actuală, sectorul 4 este condus de un reprezentant al Partidului Social Democrat, domnul Băluţă, care a ajuns în funcţia de primar interimar după ce fusese anterior viceprimar, iar ca să fie viceprimar trebuia să fie consilier local. Acest domn Băluţă şi-a dat demisia din funcţia de consilier local în noiembrie, iar consiliul local a luat act de încetarea mandatului. Cu toate astea, prefectul municipiului Bucureşti a aşteptat să se emită o altă hotărâre din partea consiliului local...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Ludovic Orban:

...ilegală, abuzivă, pentru a-l menţine în funcţie pe acest domn Băluţă care, în conformitate cu legea, nu mai este consilier local, nu mai poate fi viceprimar şi implicit nu poate să fie primar interimar.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Drept la replică...Numai puţin.

Domnul Daniel Constantin, drept la replică. Şi apoi domnul Ioan Oltean.

Vă rog, domnule Daniel Constantin, aveţi două minute.

Domnul Daniel Constantin:

Mulţumesc.

N-o să pomenesc niciun nume, dar pentru că mi-a fost pomenit numele de către o persoană pentru care cred că e prea dimineaţă acum, vreau doar să spun câteva lucruri.

Stimaţi colegi,

Cred că ne-am atins obiectivul dezbaterii pe care am propus-o astăzi. Astăzi, practic, am văzut susţinerea PNL-PDL pentru schimbări politice într-un guvern de tehnocraţi. Asta este realitatea pe care o traversăm. (Aplauze.) Şi aţi făcut lucrul acesta, schimbări politice, îndemnaţi la numiri politice într-un guvern pe care şi dumneavoastră l-aţi propus să fie de tehnocraţi.

Eu aş vrea doar, domnule prim-ministru, am văzut răspunsul dumneavoastră şi apreciez anumite date pe care le-aţi prezentat, dar cred că nu s-a răspuns... (Vociferări.) ...Am două minute, îmi cer scuze. Nu cred că s-a răspuns la întrebarea mea.

N-am o problemă pentru colegul trezit mai târziu, n-am o problemă cu schimbările. Problema mea este legată de numiri, domnule Orban, că vă spun şi numele acum, ca s-aveţi posibilitatea să daţi dreptul la replică. Problema noastră este legată de numiri, pentru că, la numiri, din păcate, n-aţi avut aceleaşi criterii pe care le-aţi propus la început, şi anume să numiţi oameni independenţi din punct de vedere politic. Dacă nu s-au găsit astfel de oameni, cred că ar trebui să recunoaştem cu toţii că nu se poate şi în faţa tuturor românilor, că tehnocraţia nu poate să funcţioneze în România, lucru pe care şi domnul prim-ministru l-a spus de câteva ori. Asta este realitatea pe care trebuie s-o...

N-am o problemă că se numesc oameni care au fost în PNL sau care sunt în PNL, însă trebuie să recunoaştem, pentru că PNL-ul vrea astăzi să fie şi în opoziţie, şi la putere. Vrea să-şi asume numai bunele lucruri pe care-l realizează guvernarea şi atât, nu şi lucrurile rele. Realitatea este următoarea: avem un guvern de tehnocraţi care numeşte pentru Partidul Naţional Liberal oameni în funcţii, iar Partidul Naţional Liberal este în opoziţie atunci când nu-i convine o decizie, şi la putere atunci când îi convine.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Drept la replică, domnul Ioan Oltean. Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

E mai puţin un drept la replică, cât şi o informare corectă pentru stenogramă: prefectul de Bistriţa care a fost schimbat acum se numeşte Ioan Ţintean, şi nu Ioan Oltean, aşa cum distinsul nostru coleg a menţionat de la acest microfon. Pentru reţinerea corectă, am simţit nevoia să fac această precizare.

Fiindcă mă aflu aici, mi-aş permite o frază să mai adaug: că de la acest microfon e regretabil că nu se spune întotdeauna adevărul şi numai jumătăţi de adevăr. Pentru că, pe lângă numele de prefecţi care au fost numiţi, probabil aparţinând unei formaţiuni politice sau cu o anumită apartenenţă politică, există şi prefecţi numiţi nou care aparţin fostului partid aflat la guvernare, Partidul Social Democrat. Adică, haideţi să spunem lucrurilor pe nume. La Bistriţa, de exemplu, în locul prefectului schimbat, a fost numit subprefectul, care a fost înainte de a fi subprefect, membru marcant al Partidului Social Democrat.

Deci, domnilor colegi, haideţi să spunem adevărul, măcar de aici de la această tribună, atunci când ne adresăm naţiunii şi primului-ministru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al UNPR, domnul deputat Florin Gheorghe.

Aveţi cinci minute, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule prim-ministru,

S-au scurs deja aproape patru luni de la învestitura guvernului pe care-l conduceţi nemijlocit, iar astăzi, chiar dacă tema impusă de grupul parlamentar este legată de un anumit aspect din administraţia publică românească, m-aş fi aşteptat ca Domnia Voastră să prezentaţi, dacă nu realizări, măcar începuturi ale unor demersuri concrete care să conducă la o amplă reformă în administraţia publică românească.

Am observat că în spaţiul public au apărut diverse intenţii ale guvernului cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială, cu privire la descentralizarea financiară reală, însă deocamdată nu am văzut niciun act supus dezbaterii publice. Cunoaşteţi foarte bine că procesul de consultare şi dezbatere publică trebuie să fie larg, concret, pe un termen rezonabil şi care să conducă în final la consensul politic şi al societăţii pe marginea unor transformări sistemice.

Luând în calcul că ne apropiem cu paşi repezi de finalul acestei legislaturi, personal, am puternice rezerve că astfel de reforme se vor mai putea concretiza. Aşadar, vom rămâne cu imaginea că tehnocraţia înseamnă vorbe frumoase, iar reforma tehnocratică înseamnă schimbarea unor prefecţi politici cu alţi prefecţi la fel de coloraţi în opţiunile lor politice.

Domnule prim-ministru,

Consider că un prim-ministru, atunci când este chemat în faţa Parlamentului, cel care l-a învestit în baza unui program de guvernare, trebuie să răspundă strict unor chestiuni legate de programul de guvernare. Eu mă voi referi strict la programul dumneavoastră de guvernare unde, la capitolul transporturi, figurează o singură propoziţie şi aceea poate fi tradusă succint: ca să fie bine, ca să nu fie rău.

În acest context, vă rog, domnule prim-ministru, să precizaţi dacă sub aspect... sub acest vid de preocupare faţă de sectorul transporturilor, se ascund intenţiile guvernului de a oferi cadouri de nesperat unor membri ai Uniunii Europene care în trecut s-au opus aderării României la spaţiul Schengen. Ştiţi foarte bine la ce mă refer şi anume la Portul Constanţa, pe care, potrivit presei din străinătate, aţi fost dispus să-l oferiţi cadou unui guvern permanent ostil aderării noastre la spaţiul Schengen.

Este uimitor că aflăm din presa străină astfel de lucruri, şi nu de la guvernul nostru, nu de la prim-ministrul nostru, sau măcar de la purtătorul său de cuvânt.

Mai mult decât atât, nu cred că în această perioadă, în contextul crizei refugiaţilor, este cel mai propice moment să redeschidem discuţiile asupra aderării României la spaţiul Schengen, atâta vreme cât chiar membrii fondatori ai acestuia joacă ruleta rusească cu spaţiul Schengen, fie îl suspendă, fie vor să renunţe definitiv la el.

Aşadar, ca deputat constănţean, aş dori să-mi confirmaţi sau infirmaţi dacă ceea ce a apărut în presa germană şi olandeză este adevărat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul Máté András-Levente.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

Înainte de a mă înscrie la cuvânt mă tot gândeam: oare chiar astăzi să iau cuvântul sau nu, mai ales că sunt şi lider de grup. Şi m-am gândit că da, am acest drept să iau cuvântul.

Oare colegii noştri din PSD au sau nu dreptul de a propune o temă? Da. Au acest drept.

Colegii din opoziţie sau din alt partid au dreptul să propună vreo temă? Da, au acest drept.

Dar activitatea unui prefect, într-adevăr, e de competenţa guvernului. Guvernul, prin premier, are acest drept de a schimba prefecţii şi de a numi alţii. Dar nu cred ca un ministru al justiţiei să aibă dreptul să spună - şi citez ce a apărut în presă -: "Cu o urmărire penală şi o combatere a infracţiunilor slabă, discuţia despre drepturi e un lux teoretic."

Păi dacă dreptul în România, dreptul persoanelor este un lux, eu renunţ să-mi mai continui alocuţiunea şi nu mai iau cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Aveţi cinci minute, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi domni miniştri,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Nu ne interesează să intrăm într-o dezbatere politică, cu atât mai mult cu cât avem convingerea că e atributul guvernului să-şi numească colaboratorii în teritoriu, aşa cum au făcut-o guvernele anterioare şi o vor face guvernele ulterioare.

Domnule prim-ministru,

Credem că, aşa cum aţi prezentat dumneavoastră situaţia, e un mod corect de a vedea lucrurile, şi faptul că am votat învestirea Guvernului este pentru că şi astăzi intenţionăm să ne exprimăm susţinerea pentru Executiv, inclusiv în sensul unei reforme administrative pe care aţi anunţat-o.

Nu ne interesează X sau Y, nu ne interesează despre ce partid e vorba. Important este să discutăm în principiu chestiunea şi să constatăm că un angajament pe care ni l-am luat în procesul de aderare, acela de a crea un corp independent de experţi, înalţi funcţionari publici, care să ocupe astfel de funcţii, a fost pervertit, ocolit, ignorat şi, aşa cum bine spuneaţi, hotărârea de Guvern din 2007 emisă de Guvernul Tăriceanu este cu totul şi cu totul altceva decât ceea ce trăim astăzi.

Problema care se pune este dacă, acum, la 10 ani aproape de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, această intenţie şi-a atins scopul, dacă nu cumva ar trebui revăzută definirea funcţiei prefectului, atribuţiile acestuia, dacă nu cumva ar fi cazul ca - dincolo de campania electorală, care îşi pune amprenta inclusiv asupra dezbaterii parlamentare, cu accente care câteodată depăşesc o anumită limită şi pentru care simt un anumit sentiment de jenă că se produc aici, în plenul Parlamentului -, dacă nu cumva, domnule prim-ministru, am putea găsi o modalitate de dialog transpartinic, în rândul tuturor grupurilor parlamentare, pentru că noi nu suntem un partid, pentru redefinirea funcţiei respective, a prefectului, pentru ca astfel de discuţii să nu mai aibă loc în perspectivă. E posibil să fie o himeră, dar eu zic că merită încercat.

Este de notorietate faptul că şi astăzi percepţia largă a prefectului este aceea de prim-secretar al judeţului, omniprezent, omnipotent, omniscient, care în virtutea unor atribuţii pe care deseori le încalcă, pe care şi le arogă, deşi nu le are, se prezintă de această factură. Se întâmplă frecvent ca, în conformitate cu atribuţia de control asupra legalităţii actelor administrative, să folosească acest instrument pentru a şicana administraţiile locale, atacă în contencios hotărâri de consiliu local, vorbesc din experienţa pe care o avem şi noi la nivelul unor administraţii pe care le conducem, doar pentru a trage de timp, pentru a împiedica aceste administraţii de a-şi realiza intenţiile în administrarea comunităţilor respective.

Deci, cred, domnule prim-ministru, şi vă rugăm, dacă e posibil, să avem o discuţie largă pe acest subiect pentru redefinirea funcţiei prefectului, a întregului cadru administrativ, să vedem câte structuri administrative - aşa-numite deconcentrate, care sunt moştenite din administraţia de dinainte de '89 şi încă persistă, deşi am intrat în Uniunea Europeană de aproape 10 ani - mai sunt necesare sau ar trebui desfiinţate. Cred că asta este esenţa discuţiei: transferarea atribuţiilor către structurile alese, către consiliile judeţene şi consiliile administrative, în sensul aplicării principiului subsidiarităţii unei administraţii europene, a unei descentralizări şi, desigur, atunci când va fi posibil, a regionalizării pe care tot nu suntem în stare de atâta timp s-o începem în România.

Acestea sunt aşteptările noastre, domnule prim-ministru, şi am dori să vă asigurăm în continuare de susţinerea noastră în acest sens.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Clement Negruţ.

Aveţi două minute, domnule deputat.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Poate n-aş fi intervenit în această seară de la acest microfon, însă ipocrizia şi neadevărurile de la acest microfon trebuie să dispară. Şi fac trimitere la unele luări de cuvânt ale colegilor de la ALDE, care văd că plâng de mila unor prefecţi pe care, chipurile, i-au pierdut. Şi fac doar o mică referire la judeţul Alba: prefectul de Alba a fost un promotor politic consecvent, fiind prefect, prin consilierii personali. Culmea, la nici 24 de ore de la debarcarea din funcţia de prefect, este copreşedinte ALDE. Păi, despre ce vorbim aici, dragii mei? Până când, până unde poate să meargă ipocrizia?

Domnule prim-ministru,

Vă vorbesc şi în calitate de înalt funcţionar public.

Am avut o şansă, deşi îmi aduc aminte cu tristeţe de un drum bun pe care s-a plecat în 2006, dar ştiţi cum e, drumul spre Iad e pavat cu bune intenţii. S-a uitat de depolitizarea instituţiei prefectului, e mai politică ca niciodată.

Din păcate, dumneavoastră, domnule prim-ministru, v-aţi ratat menirea din start, pentru că prin programul dumneavoastră de guvernare aţi dat dovadă de inconsecvenţă.

În primul rând, ne-aţi amăgit cu un program de guvernare în care la capitolul administraţie ne spuneaţi că vom avea alegeri din două tururi de scrutin, am audiat miniştrii pe acest program, v-am validat pe un alt program. Aceasta e o problemă.

A doua. Din punctul de vedere al funcţiei prefecturale, cred, domnule prim-ministru, că dumneavoastră dacă, la momentul învestirii, procedaţi imediat la schimbarea întregii garnituri de prefecţi, poate nu ajungeaţi în situaţia de astăzi. Dar acum, din păcate, daţi apă la moară celor care într-un fel sau altul se bazau pe aceşti prefecţi, că vor avea un ajutor în alegerile locale care vin.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Clement Negruţ:

Păi, mă opresc, că nu ştiu ce ar mai trebui să spun decât faptul că această politizare a unei instituţii publice de anvergură trebuie să dispară.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor, domnul deputat Iacob Puşcaş.

Vă rog, aveţi un minut şi 30 de secunde, vă rog, domnule deputat.

Domnul Iacob Puşcaş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Stimaţi colegi,

Guvernul nu este în slujba unui grup de interese, Guvernul este în slujba României. Dacă va fi bun sau rău, manualele de istorie - dacă vor mai exista - vor consemna aceasta. Noi însă avem dreptul de a analiza măsurile pe care le întreprinde, cerând sau nu explicaţii şi lămuriri suplimentare, acolo unde se impune.

Numirea prefecţilor este o chestiune deosebită pentru ţară şi nu mă îndoiesc că dumneavoastră, domnule prim-ministru, aţi găsit soluţiile cele mai bune. Prefectul este - metaforic vorbind - ochiul cu care vede, mâna cu care lucrează, piciorul cu care merge Guvernul în teritoriu.

Un guvern nu poate avea în teritoriu un prefect care vede doar anumite culori, care merge doar într-o anumită direcţie, care lucrează doar pentru anumite interese de partid şi nu de ţară, sau care se află într-o barcă, departe de limanul prevederilor legale în vigoare.

Înlocuirea prefecţilor survine în urma unor derapaje ale acestora, iar noile criterii de numire - cel puţin aşa cum rezultă din unele judeţe şi pe care domnul Ludovic Orban le-a enumerat - reprezintă o soluţie bine-venită pentru ţară prin promovarea unor profesionişti.

Astăzi şi doar pentru problema dezbătută, să dăm Cezarului ce este al Cezarului. Consider că Guvernul a procedat corect luând măsuri prompte şi inspirate, fără să ezite, pentru înlocuirea prefecţilor care nu şi-au mai putut îndeplini misiunea din diferite motive.

Sper ca astfel de măsuri clare şi precise să fie luate şi în alte sectoare de activitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi în final, domnule prim-ministru Dacian Cioloş, vă rog, aveţi cuvântul pentru a răspunde intervenţiilor grupurilor parlamentare.

Domnul Dacian Julien Cioloş:

Da. Câteva lucruri punctuale.

Niciun prefect, în momentul de faţă, nu este membru de partid. Şi orice tendinţă sau anunţ public că doreşte să candideze a fost clar taxată, prin demiterea lor, pentru că le-am pus clar în vedere tuturor că aceia care doresc să facă politică pot să o facă, dar nu de pe funcţia de prefect.

În al doilea rând. Toţi prefecţii pe care i-am moştenit, cum v-am spus, au fost patru excepţii, patru prefecţi care au fost numiţi prin concurs, dar şi aceia cu susţinere politică, la vremea respectivă, în rest, toţi ceilalţi prefecţi au fost numiţi temporar, cu susţinere politică, fiind membri de partid sau simpatizanţi de partid. Deci toţi, fără excepţie.

În al treilea rând: simpatia declarată de partid. El a fost susţinut de un partid sau de altul, pentru că altfel nu era numit prefect acolo, ştiţi foarte bine.

Dintre cei la care ne-am uitat în momentul de faţă pentru a-i numi, obiectivul a fost să luăm dintre inspectorii guvernamentali, respectând legea şi nu făcând excepţie de la ea, respectând legea, deci am luat inspectori guvernamentali. O mare parte şi dintre cei care au ajuns inspectori guvernamentali au ajuns în această poziţie pentru că au fost numiţi prefecţi tot cu susţinere politică, au fost, probabil, atunci, în 2005-2006, când s-a constituit Corpul Înalţilor Funcţionari, unii care au intrat prin concurs.

Marea majoritate a celor care au ocupat în ultimii ani funcţii de conducere în deconcentrate sau în administraţia publică centrală - funcţii de directori, de directori generali -, marea majoritate au ocupat aceste funcţii tot pentru că au avut susţinere politică, haideţi să nu fim ipocriţi, este o realitate.

Ceea ce doresc să vă propun - şi aceasta o să facem în săptămânile următoare - este să venim să punem cărţile pe masă şi să alegem împreună - şi Guvernul se angajează să vină cu propuneri legislative coerente din acest punct de vedere -, să ne asumăm împreună: vrem prefecţi independenţi, care să fie înalţi funcţionari, sau vrem prefecţi politici, care să fie dublaţi de înalţi funcţionari, pentru a asigura valoarea instituţională la nivel de prefecturi.

Dar important este să alegem şi să ne asumăm această alegere pentru următorii ani, pentru că aceste ezitări şi aceste excepţii de la regulă ne fac rău tuturor şi fac rău mai ales încrederii pe care oamenii o au în administraţia publică.

Aceasta ne dorim şi noi: o dezbatere onestă, o dezbatere deschisă care, dacă e posibil, să treacă dincolo de tensiunile inerente apropierii de o campanie electorală.

Nu am venit în primele săptămâni - pentru că nu aveam cum - cu propuneri legislative în această direcţie, dar am lucrat în aceste ultime luni, analizând ceea ce e bun în funcţionarea administraţiei şi în legislaţie, în momentul de faţă, analizând ceea ce a fost bun şi bine gândit, dar nu a fost respectat, din diferite motive, pentru că aşteptările, profilul nostru în România este diferit şi vrem să luăm aceste lucruri bune, să venim cu alte câteva idei noi, dar important va fi să avem o dezbatere onestă şi să ne asumăm, cel puţin pentru anii care vin, anumite decizii de reformare a administraţiei, pe care să le şi respectăm.

Pentru că, într-adevăr, şi în perioada 2006-2008 au fost câteva reforme care au fost făcute, care, teoretic, erau bune, dar, din păcate, nu s-au respectat şi excepţia prevăzută în lege, prin modificări ulterioare, a devenit regulă.

Deci vă asigur că, aşa cum ne-am angajat în programul de guvernare, reforma administraţiei este o prioritate. Am lucrat în aceste patru luni de când suntem la guvernare şi în câteva săptămâni, până la sfârşitul lunii, vom lansa în dezbatere publică câteva propuneri, atât în ceea ce priveşte definirea funcţiei publice, delimitarea responsabilităţilor administrative în funcţia publică şi a numirilor cu influenţă politică, dar transparentă şi clar asumată şi a numirilor prin concurs, pe anumite criterii obiective, câteva principii în ceea ce priveşte intrarea în funcţia publică şi cariera şi progresul în funcţia publică, pentru că de aceea nu avem de multe ori posibilitatea să atragem oameni competenţi, pentru că neavând o perspectivă clară în funcţia publică, ştiind că pot să fie schimbaţi pe criterii politice, imprevizibile, oricând, mulţi tineri sau mulţi oameni competenţi nu vin în administraţie.

Şi cred că ar trebui să fie interesul tuturor, al tuturor partidelor politice care se gândesc la un moment dat să ajungă la guvernare, să aibă o administraţie performantă şi să aibă o administraţie care să poată să asigure o memorie instituţională, pentru eficienţă în actul public, în actul administrativ şi în deciziile administrative şi în cele din urmă pentru ca cetăţenii să aibă încredere în stat.

Acestea au fost intenţiile cu care am venit în faţa dumneavoastră astăzi.

M-am aşteptat la o dezbatere mai degrabă politică pe aceste numiri, care prefect e al PSD-ului, care e al PNL-ului sau al unui alt partid.

Eu cred că dacă ne asumăm o anumită realitate cu onestitate, pornind de la această asumare a realităţii, putem să mergem înainte şi să ne asumăm împreună o reformă a administraţiei publice care să poată să fie pusă în aplicare până la sfârşitul acestui an şi pe care s-o moştenească un viitor guvern politic, dar care să poată să se bazeze pe o administraţie performantă.

Aceasta este intenţia pe care o am şi cu această intenţie am venit în faţa dumneavoastră. Şi nu doar cu intenţie, ci şi cu idei, cu propuneri voi veni la următoarea întâlnire - din câte ştiu, pentru Ora premierului, în Parlament, şi Guvernul poate să facă propuneri - vă fac astăzi această propunere, ca pentru o următoare intervenţie, să vin cu astfel de propuneri, pe care le-am lucrat şi să avem o dezbatere aplicată pe aceste propuneri, să vedem pe care idei, pe care scenarii, pe care alternative ne putem baza, ca să venim ulterior în termenul cel mai scurt şi cu propunerile legislative pe care să le punem în faţa dumneavoastră.

Vă mulţumesc şi sper ca, cel puţin din acest punct de vedere, să tragem cu toţii la aceeaşi căruţă, în lunile care vin.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Cu acestea, dezbaterile s-au încheiat.

Vă reamintesc că următoarea şedinţă cu Ora prim-ministrului e la începutul fiecărei luni, deci ne putem vedea în prima săptămână din aprilie.

Vom continua cu dezbaterile privind rapoartele de respingere din partea comisiilor.

Continuăm, stimaţi colegi, avem dezbateri.

Domnule Pâslaru, vă rog, aveţi o propunere?

Vă rog.