Dezbateri parlamentare

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Trecem la lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări.

Începem cu domnul deputat Sorin-Avram Iacoban. Aveţi 13 interpelări depuse. Vă rog, în conformitate cu procedura, să selectaţi una singură pentru a o citi. Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Adresez o interpelare Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, domnului viceprim-ministru Vasile Dîncu, cu subiectul "Locuinţe pentru tineri în municipiul Iaşi".

Domnule viceprim-ministru,

Municipiul Iaşi este în continuă dezvoltare şi expansiune, pentru că este un oraş universitar important, al doilea oraş universitar al ţării.

După terminarea studiilor, foarte mulţi dintre tineri pot opta să-şi continue activitatea profesională în Iaşi, însă lipsa soluţiilor pentru obţinerea unei locuinţe îi face să opteze pentru exodul în străinătate sau în alte oraşe ale ţării.

Iaşiul are resurse limitate în ceea ce priveşte dezvoltarea şi finanţarea unor programe care să aibă ca scop principal construirea de locuinţe pentru tineri şi am cerut sprijinul ministerului pe care îl conduceţi. Astfel, municipalitatea a identificat mai multe locaţii în care se pot face astfel de investiţii şi a trimis ministerului adrese cu locaţiile identificate, documentaţiile necesare, cât şi costurile aproximative ale investiţiei. A fost identificată astfel şi individualizată zona Grădinari A şi zona Grădinari B, ambele cu un potenţial de peste 300 de apartamente.

Municipalitatea a solicitat ministerului pe care îl conduceţi şi includerea în programele ANL a locaţiilor individualizate, fără să existe, însă, nici până la momentul acesta, un punct de vedere al ministerului.

Având în vedere toate cele precizate, vă rog să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări: ce investiţii prin programul ANL sunt în derulare în municipiul Iaşi, până la sfârşitul anului 2016? Câte apartamente sunt vizate pentru a fi construite, unde anume şi la ce schemă de costuri? 2. Care este punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceţi cu privire la propunerea municipalităţii Iaşi în ceea ce priveşte cele două locaţii precizate în prezenta şi dacă ele sunt fezabile a fi prinse în programul ANL?

Solicit răspuns scris şi oral, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat Colegiul nr. 10 Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. Vă doresc o zi bună!

O să citesc lista parlamentarilor înscrişi în ordinea care mi-a fost prezentată. Vă rog să-mi semnalaţi. Domnul Şcheau, Gheorghe Udrişte, Marioara Nistor, Cristian Buican, Florin Gheorghe, Ionel Arsene.

Florin Gheorghe, vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o interpelare către ministrul apărării naţionale, domnul Mihnea Motoc.

Obiectul interpelării: "Salarizarea nestimulativă determină plecări din sistemul de apărare".

Domnule ministru,

Prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aproximativ 70% din personalul instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională va beneficia de o măsură reparatorie.

Astfel, în Ministerul Apărării Naţionale, potenţialii beneficiari în număr de aproximativ 33 de mii vor primi începând cu luna august 2016 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit aflate în plată la nivelul anului 2009, respectiv diferenţa de 50% începând cu luna august 2017.

Chiar dacă măsurile par a fi extrem de satisfăcătoare, în practică ele înseamnă majorări de până în 60 de lei pentru soldaţi, motiv pentru care plecările din sistemul de apărare sunt tot mai frecvente. Trebuie subliniat faptul că veniturile nete ale unui caporal cu vechime de circa 20 de ani nu depăşesc nici în prezent valoarea de 1220 lei net.

S-a ajuns astfel la situaţia în care, cel puţin la nivelul judeţului Constanţa, majoritatea unităţilor militare au cel mult 70% din efective, iar unele chiar sub 50%.

De exemplu, la forţele navale, când o fregată trebuie să execute un exerciţiu, se iau militari şi maiştri de marină de la alte două fregate pentru a completa nivelul de personal. Iar dacă este nevoie să iasă două fregate în larg pentru exerciţii, nu se pot constitui două echipaje complete.

La fel s-a întâmplat, de pildă, la exerciţiile cu partenerii NATO de la Smârdan sau de la Cincu, atunci când militarii din Galaţi sau Focşani au fost completaţi cu militari din alte unităţi din ţară, pentru că şi în aceste unităţi efectivele sunt sub 65% din necesar.

Faţă de această situaţie extrem de îngrijorătoare, prin care se demonstrează, împotriva obiectivelor asumate la summitul din Ţara Galilor că nu ne îndeplinim angajamentele de stat membru NATO, vă rog, domnule ministru, să precizaţi cum intenţionaţi să reluaţi atractivitatea salarială pentru angajaţii din sistemul naţional de apărare, în special pentru categoriile cele mai prost plătite - soldaţi, caporali şi maiştri.

Solicit răspuns în scris şi oral.

Deputat PSD de Constanţa, Florin Gheorghe.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Următorul deputat pe listă este domnul deputat Ioan Benga.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Benga:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Vasile Dîncu, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Încep cu următoarea afirmaţie: singurul bine este cunoaşterea, singurul rău este ignoranţa.

La Reşiţa, oraşul de pe Bârzava, în care am slujit ca dascăl vreme de mai bine de 35 de ani, se impunea realizarea unei şcoli cu renume în conştiinţa învăţământului cărăşan şi bănăţean. O şcoală care să poată accesa proiecte europene şi care să fie recunoscută în anunţatul program de regionalizare din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Şi chiar dacă evidenţele demonstrau această necesitate, doar un proiect serios şi bine argumentat ar fi putut face ca acest lucru să fie realizabil, lucru pe care l-am înţeles şi de la care nu am făcut rabat.

Ca iniţiator şi principal susţinător al acestui deziderat educativ m-am bucurat să am alături o echipă formată din mai mulţi colegi profesori, peste 120, şi dăruiţi ţelului nostru.

Proaspătul Colegiu Naţional Mircea Eliade şi-a deschis porţile pentru prima dată la începutul anului şcolar 2013-2014, înglobând peste 1700 de copii în 12 grupe de grădiniţă, trei clase pregătitoare, 18 clase pentru învăţământul primar, 16 pentru gimnazial, 16 clase de liceu şi şase clase de învăţământ postliceal şi am speranţa că nu ne vom opri aici.

De aceea, vă rog cu respect să reanalizaţi oportunităţile finanţării obiectivului sală de sport la Colegiul Naţional Mircea Eliade, obiectiv care se află în evidenţa Companiei Naţionale de Investiţii în cadrul Programului Săli de Sport. Construcţia sălii va ridica gradul estetic de urbanism din această zonă, care, în momentul actual, este ocupată de un teren neamenajat şi total inestetic. În această sală de sport se vor putea pregăti peste 5000 de elevi din cartierul respectiv.

Doi. Într-o altă ordine de idei, revin cu rugămintea de a sprijini modernizarea şi dotarea cinematografului Dacia din municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin.

Menţionez faptul că cinematograful deţine cel mai mare ecran de proiecţie din ţară după Bucureşti.

Subliniez că Primăria municipiului Reşiţa a depus la Compania Naţională pentru Investiţii în vederea finanţării prin programul naţional de construcţii de interes public sau social subprogramul săli de cinema, proiectul cu titlul Reabilitare, extindere, modernizare şi dotare cinematograf Dacia, municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin.

Cu speranţa că ne veţi sprijini aceste două demersuri, vă rog, domnule ministru, cu întreaga mea consideraţiune, să ne ajutaţi.

Solicit răspuns oral şi scris.

Ioan Benga, deputat, Partidul Social Democrat, Colegiul nr.1, Reşiţa.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Ultima prezentare, domnul deputat Ioan Tămâian.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Tămâian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloş.

Obiectul interpelării: Necesitatea elaborării unui ghid de bune practici şi comunicare pentru autorităţile publice în relaţia cu cetăţenii şi firmele, în special cele private.

Majoritatea cetăţenilor, persoane fizice şi juridice, s-a lovit de lipsa de comunicare din partea instituţiilor statului sau chiar de limbaj şi comportament agresiv în cazul în care s-au confruntat cu expirarea unor avize, autorizaţii, permise sau de scadenţa unor obligaţii de natură fiscală.

Actualmente legislaţia românească în vigoare nu reglementează obligativitatea de înştiinţare din partea instituţiilor publice a persoanelor fizice şi juridice pentru a preîntâmpina problemele inerente, rezultate din cauza expirării actelor, ci doar sancţiuni din partea acestora, care se aplică dacă nu sunt respectate anumite termene care pot fi de lungă durată.

Considerăm, totuşi, că aceste autorităţi ar trebui să informeze cetăţeanul sau firma asupra aspectelor problematice şi abia după să stabilească şi să aplice sancţiunea în cazul în care persoana fizică sau juridică nu-şi reglementează situaţia din rea-voinţă.

De foarte multe ori, pentru a colecta bani, reprezentanţii instituţiilor care au atribuţii de verificare, control şi sancţiune practică un fel de vânătoare pentru persoanele fizice sau juridice în vederea aplicării amenzilor.

Astfel de situaţii se întâlnesc frecvent la neplata obligaţiilor fiscale, impozite şi taxe, la care se aplică penalităţi sau chiar amenzi dacă nu sunt achitate la timp, nedepunerea declaraţiilor fiscale la termenul stabilit, solicitarea unui permis nou sau nesolicitarea unui permis nou în cazul expirării celui vechi, aspect care se transformă în faptă penală dacă titularul conduce autovehiculul după expirare, expirarea actului de identitate, expirarea permisului de portarmă, aspect care se transformă, de asemenea, în faptă penală, expirarea certificatului de urbanism sau de autorizaţie de construcţie sau demolare etc.

În toate aceste cazuri sunt prevăzute sancţiuni cu amendă sau chiar de natură penală, chiar dacă persoana în cauză a omis fără intenţie să depună o declaraţie fiscală sau să îşi înnoiască actul de identitate sau permisul.

Stimate domnule prim-ministru,

Având în vedere că cetăţenii români şi firmele contribuie la bugetul de stat, nu consideraţi că trebuie să aibă parte de mai mult respect şi de o mai bună comunicare din partea instituţiilor publice abilitate, aşa cum se întâmplă în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene?

Credeţi că ar fi oportună elaborarea unui ghid de bune practici şi comunicare pentru autorităţile publice în relaţia cu cetăţenii şi firmele, care să cuprindă norme specifice pentru ca autorităţile să aibă şi rol de prevenţie pentru măsuri de control şi de informare?

Aştept răspuns în scris. Cu deosebit respect, Ioan Tămâian, PNL Sibiu.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am epuizat ordinea de zi.

Închid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,37.