Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2024 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale; PL-x 108/2024; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Din partea Guvernului României?

Vă rog, domnule secretar de stat.

(Discuţii la prezidiu cu membri ai Grupului parlamentar AUR.)

Domnul Nini Săpunaru (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Se modifică Legea ceremoniilor oficiale pentru demnitarii statului român...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule secretar de stat, vă rog frumos, puţin!

Am rugămintea la chestori să mă ajutaţi, să veniţi să eliberaţi prezidiul.

Iar celor care doriţi să interveniţi pe procedură, vă dau cuvântul, dar în timpul în care sunt colegi care au intervenţii, vă rog eu frumos, nu mai veniţi aici, pentru că noi nu auzim ce se discută! (Vociferări.)

O să vă dau cuvântul, da? (Vociferări.)

(Discuţii la prezidiu.)

Bine, reveniţi!

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog frumos să prezentaţi raportul. (Vociferări.)

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.

Domnule Săpunaru?

Domnul Nini Săpunaru:

Bună ziua!

Se constituie un comitet de organizare a funeraliilor de stat, structură fără personalitate juridică, coordonat de şeful Cancelariei prim-ministrului.

Vă rugăm să aprobaţi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte Roman, vă rog, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2024 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2024 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale, transmis cu adresa PL-x 108/2024 din 4 martie 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 215/2016, în sensul constituirii Comitetului de organizare a funeraliilor de stat, structură fără personalitate juridică, coordonată de şeful Cancelariei prim-ministrului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, şi ale art. 75 din Constituţia României, republicată.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2024 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, doamna deputat Baş Ana-Marcela.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Stimaţi colegi,

Proiectul legislativ aflat în discuţie este prezentat ca fiind unul tehnic, administrativ, menit să clarifice proceduri.

În realitate, însă, el ridică o problemă de fond: cine gestionează simbolurile statului şi în ce limite?

Nu vorbim aici doar despre organizarea unor ceremonii, vorbim despre memoria naţională, despre recunoaşterea meritelor excepţionale, despre modul în care statul român îşi onorează personalităţile şi momentele istorice. Vorbim despre simboluri naţionale, nu despre simple proceduri administrative.

În forma propusă, proiectul transferă organizarea funeraliilor de stat sub controlul direct al Executivului. Această abordare ridică întrebări legitime privind echilibrul instituţional şi riscul politizării unor acte care ar trebui să rămână deasupra ciclurilor politice şi deasupra intereselor guvernamentale de moment.

Demnitatea naţională nu trebuie gestionată de guverne vremelnice. Demnitatea naţională trebuie protejată prin mecanisme instituţionale stabile, echilibrate şi cât mai puţin expuse influenţei politice conjuncturale.

Există riscul ca în lipsa unor garanţii clare, criteriile de acordare a funeraliilor de stat să devină flexibile, decizia să fie concentrată excesiv într-o singură zonă de putere executivă, simbolurile statului să fie asociate direct sau indirect cu agenda politică a momentului.

Pe de altă parte, nu putem ignora faptul că există nevoia unei clarificări legislative în domeniu.

De aceea, poziţia de abţinere reflectă tocmai această dualitate.

Recunoaştem necesitatea reglementării, dar considerăm că actuala formă nu oferă suficiente garanţii privind neutralitatea instituţională şi protejarea caracterului naţional al acestor ceremonii.

Considerăm că un astfel de cadru ar trebui să includă mecanisme de consultare instituţionale extinse, criterii transparente de stabilitate, un echilibru clar între... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În orice naţiune care ştie să se respecte pe sine există această instituţie a fostului şef de stat, iar funeraliile de stat, funeraliile naţionale, la cel mai ridicat rang protocolar, fac parte din această componentă esenţială sub aspectul respectului pentru acele valori constituţionale, democratice şi naţionale pe care statul are obligaţia de a le cultiva şi susţine.

În democraţiile consolidate, peste tot această componentă a fostului şef de stat, ca persoană-reper, este esenţială, atât din perspectiva vieţii publice, cât şi din perspectiva memoriei istorice.

În România, după Revoluţia din decembrie 1989, am avut funeralii la cel mai ridicat nivel. Iar funeraliile din România care au reuşit să strângă cei mai mulţi oameni au fost cele destinate unui fost şef de stat, cap încoronat, Regelui Mihai I al României, celui care, în mod firesc, după Revoluţia din 1989, ar fi trebuit să i se redea drepturile de suveran al României, pentru că a fost înlăturat printr-o lovitură de stat orchestrată de Rusia şi de regimul criminal comunist instaurat prin forţa Armatei Roşii.

Iar următoarea dată-reper pe care o văd eu, deşi nu a fost şef de stat - unii l-au supranumit "preşedinte moral" al României - nu a fost nici preşedinte, nici prim-ministru, este reprezentată de funeraliile lui Corneliu Coposu, erou anticomunist şi personalitate-reper a României contemporane.

Aşadar, să reînvăţăm să respectăm România, respectând însăşi instituţia fostului şef de stat.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Tanasă Dan.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

După organizarea şi instituirea Comitetului pentru organizarea funeraliilor de stat, cred că este de-a dreptul urgent şi necesar să organizăm Comitetul pentru deplasarea pe covorul roşu, care să-l ajute pe preşedintele Nicuşor Dan (Aplauze. Râsete.) să înţeleagă să ţină dunga covorului roşu atunci când merge la ceremoniile oficiale.

Dacă şi-a luat mai mulţi consilieri care l-au sfătuit cum să-şi ascundă sursele de finanţare ale campaniei electorale, facem un efort să luăm un consilier, să-şi ia domnul preşedinte Nicuşor un consilier care să-l înveţe cum să meargă drept pe covorul roşu.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Timpul fiind expirat, declar închisă şedinţa dezbaterilor proiectelor de pe ordinea de zi.

Ne vedem la 11.30, la vot final.

Mulţumesc.