Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

13. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 722 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 13 noiembrie 2020; PL-x 467/2019/2020.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci sau Comisia pentru constituţionalitate.

Doamna deputat Crina Chilat.

(Doamna deputat Verginia Vedinaş solicită să ia cuvântul.)

Doamna Vedinaş Verginia.

Doamna Verginia Vedinaş:

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 722 din 7 octombrie 2020; număr de identificare - PL-x 467/2019/2021.

Această lege a fost adoptată de Parlament, cu respectarea prevederilor constituţionale - art. 75 şi art. 76 alin (1).

Guvernul, la data de 6 iulie 2020, şi Preşedintele României au transmis sesizări de neconstituţionalitate, iar Curtea Constituţională a considerat întemeiate aceste sesizări şi, prin Decizia nr. 722/2020, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 este neconstituţională în ansamblul său.

Potrivit Constituţiei României, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi-au desfăşurat activitatea în 26 ianuarie 2021 şi, la fel ca şi membrii Comisiei pentru constituţionalitate, au hotărât întocmirea, cu majoritate de voturi, şi propunerea către dumneavoastră a unui raport privind respingerea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea Curţii de Conturi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte a Comisiei pentru constituţionalitate.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Florin-Cornel Popovici, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Cornel Popovici:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Curtea de Conturi a fost concepută de Constituţia României la art. 140, alin. (1) ca organ suprem de control financiar al statului, aflat sub autoritatea Parlamentului. Rolul său este de a verifica formarea, administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare publice, nu de a se substitui autorităţilor politice sau jurisdicţionale.

Prin acest proiect declarat neconstituţional în ansamblul său, cum a afirmat şi antevorbitoarea mea, colega noastră, doamna profesor Vedinaş, declarat neconstituţional în ansamblul său, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 722/2020, s-a încercat o deturnare a acestui rol constituţional. Proiectul transforma Curtea de Conturi într-o instituţie autonomă, cu prerogative cu caracter cvasi-jurisdicţional şi cu privilegii rezervate exclusiv autorităţii judecătoreşti.

Curtea Constituţională a stabilit fără echivoc că această extindere încalcă art. (1) alin. (4) din Constituţie privind separaţia puterilor în stat şi art. 140 alin. (1) privind funcţionarea Curţii de Conturi sub autoritatea Parlamentului.

Deşi această lege a fost respinsă, soluţii de natură similară au fost ulterior preluate prin acte administrative.

Prin hotărârea plenului Curţii de Conturi nr. 629/2022, instituţia şi-a asumat de facto un rol cvasi-jurisdicţional. Această hotărâre ridică serioase probleme de compatibilitate cu dispoziţiile Legii nr. 94/1992, care prevede că rapoartele Curţii sunt supuse dezbaterii Parlamentului şi pot fi supuse controlului, în condiţiile dreptului administrativ, nu prin proceduri interne opace. În loc să consolideze răspunderea instituţională, noul regulament a eliminat posibilitatea confirmării constatărilor şi a introdus dreptul plenului de a dispune în orice condiţii refacerea sau anularea rapoartelor. Practic, creează aparenţa unei situaţii în care Curtea devine propriul judecător, instituţie care îşi cenzurează singură actele. Această autoreglare este în dezacord cu principiile consacrate de Declaraţia de la Lima din 1977, act fondator al INTOSAI, care stabileşte că independenţa instituţiei supreme trebuie să fie una funcţională şi profesională, dar întotdeauna însoţită de răspunderea publică şi... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea acestei legi.

Acest proiect rămâne pentru votul final.