Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 228/2026; caracter organic; avem şi amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte Ciucă, preşedintele Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Voi prezenta acest raport... (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da...

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Prezint raportul...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...am să vă rog pe dumneavoastră şi după aceea am să invit...

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Excelent!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...iniţiatorul.

Voi prezenta acest raport privind Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Am fost legal sesizaţi la comisie cu acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor, conform prevederilor constituţionale, este Cameră decizională.

Senatul deja a adoptat.

Are aviz favorabil de la Consiliul Legislativ şi de la Consiliul Economic şi Social.

Guvernul României susţine.

Celelalte comisii avizatoare au avizat favorabil.

Iar în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Precizez că, în raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu.

Întrucât iniţiatorii nu s-au înscris pentru intervenţii în timp util, am să-i rog totuşi să intervină acum.

Doamna deputat Adriana Diana Tuşa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Vin azi în faţa dumneavoastră, atât în calitate de iniţiator, cât şi de preşedinte al Comisiei speciale comune pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României.

Proiectul aflat astăzi în dezbatere vine şi modifică şi completează Codul de procedură penală, pornind de la o realitate simplă, dar dureroasă - în ciuda tuturor eforturilor pe care România le-a făcut, totuşi rămânem pe lista ţărilor europene cu cele mai lungi durate ale proceselor penale.

Astăzi, când vorbim, în cauze complexe care ţin de criminalitate organizată, cu victime multiple, cu reţele, cu conexiuni internaţionale, cum sunt cele privind traficul de persoane, respectiv traficul de minori, durata procesului penal variază între 5 şi 8 ani, mergând în multe cazuri până la 10 ani; camera preliminară - fond şi contestaţie - merge de la un an până la 2 ani; la aceasta se adaugă şi urmărirea penală.

Vreau să fiţi puţin atenţi şi să vă gândiţi, vă rog frumos, la o tânără care este traficată de la 13 ani, care este identificată la 15 şi care ajunge uneori la 25 de ani până se termină procesul penal; practic, mai mult de jumătate din viaţa acestei tinere înseamnă parchete şi instanţe, înseamnă rechemarea repetată la audieri, confruntarea cu inculpaţii, reluarea la nesfârşit a procedurilor judiciare.

Mai mult, din cauza tergiversărilor, fapte grave, cum sunt traficul de persoane şi traficul de minori, ajung să se prescrie, iar traficanţii să scape. Acest lucru... (Se aude semnalul sonor de avertizare că timpul a expirat.)

Pe timpul PSD, încă 30 de secunde?

Acest lucru... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci, am să vă rog... am să rog stafful să i se acorde din timpul dezbaterilor de la Grupul PSD, adică să daţi drumul la cronometru.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Acest lucru dorim astăzi să-l schimbăm, să reducem durata procedurilor judiciare şi să protejăm, pe de altă parte, victimele.

Enumăr pe scurt câteva dintre modificările aduse -eficientizarea camerei preliminare prin reguli clare şi termene ferme; transferul competenţei infracţiunii de abuz sexual asupra minorilor de la judecătorii la tribunale, astfel încât dosarele să fie judecate de procurori specializaţi; îmbunătăţirea citării şi protecţiei identităţii părţilor şi a martorilor; consolidarea drepturilor şi protecţia victimelor traficului de persoane şi în special ale traficului de minori; utilizarea tehnicilor moderne de înregistrare a declaraţiilor şi limitarea audierilor repetate; măsuri de protecţie şi după finalizarea judecăţii.

Vreau să le mulţumesc în mod special nu doar semnatarilor, care sunt de la toate forţele politice reprezentate în Parlamentul României, cât în mod special membrilor Comisiei juridice, de la toate partidele, care s-au aplecat cu foarte multă grijă asupra acestui proiect, astfel încât să avem o lege clară, cu termene fixe, ferme, şi care într-un final nu doar va proteja victimele, dar va şi reduce durata proceselor penale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Şi felicitări!

La iniţiatori, doamna deputat Alina-Ştefania Gorghiu.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu (din sală):

Şi la dezbateri.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi la dezbateri. În cazul în care nu vă încadraţi în timp, vom face aceeaşi procedură ca şi pentru Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Stimaţi colegi,

Bună ziua!

Daţi-mi voie încă de la început să vă spun că este o lege extrem de importantă în sprijinirea victimelor din România, indiferent că vorbim de victimele traficului de persoane, de victime ale violenţei domestice sau ale abuzului sexual, pentru că victima în definitiv trebuie să fie protejată de Codul de procedură penală.

O felicit pe Diana Tuşa pentru încăpăţânarea cu care a susţinut această iniţiativă legislativă şi mă bucur că avem astăzi consens pentru protejarea, prin modificarea Codului de procedură penală, victimelor în faţa agresorilor.

Să ştiţi că sunt lucruri concrete, nu este vorba despre pedepse mai mari, ci despre felul în care acordăm mai multe garanţii acestor victime în cadrul procedurilor penale.

Aceste prevederi vin în sprijinul lor - şi vă dau câteva exemple, fără să le repet pe cele pe care doamna deputat Tuşa le-a precizat -, dar sunt prevederi care fac diferenţa între protecţia victimei şi umilirea victimei sau sentimentul acesteia, de multe ori, că este abandonată de statul român.

În primul rând, victima va fi anunţată cu câteva zile înainte - cel puţin 5 - de momentul în care agresorul este eliberat.

O altă prevedere importantă, despre care s-a vorbit mult în mediul de specialitate, este faptul că acei copii care sunt audiaţi şi obligaţi să repovestească trauma, de la cap, la fiecare etapă, vor fi protejaţi.

În speţă, vă dau exemplu o fetiţă care a fost victima unui viol sau a traficului de persoane, care astăzi este chemată să-şi povestească trauma, atât în faţa procurorului, în cameră preliminară, în primă instanţă; de fiecare dată o ia de la capăt cu povestirea traumei.

Modificarea spune că audierea se înregistrează obligatoriu, iar această audiere înregistrată va putea fi folosită în fazele ulterioare ale procesului, în loc... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doar puţin...

Vă rog să repetaţi aceeaşi procedură ca şi pentru intervenţia anterioară. (Se adresează staffului tehnic.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă spuneam că înregistrarea va putea fi folosită în fazele ulterioare ale procesului, în loc să fie rechemată victima. Asta cred că e una din cele mai importante prevederi pentru victime.

Şi vă dau numărul de victime ale traficului de persoane de anul trecut: 287 de victime minore ale traficului, identificate în 2025, dintre care 235 sunt fete.

De asemenea, până acum cred că Codul de procedură penală spunea în felul următor - rechizitoriul şi hotărârea judecătorească le primea inculpatul.

Prin aceste modificări, victima le primeşte, pentru că procesul o priveşte cel puţin la fel de mult.

O prevedere pe care vreau să v-o aduc în atenţie şi cred că merită făcută cunoscută tuturor victimelor este aceea conform căreia victima poate depune plângere de unde este - prin e-mail, prin mesaj, fără să trebuiască să meargă la un notar, fără să fie la un anumit birou, pentru orice infracţiune gravă, şi adresa ei va rămâne secretă faţă de agresor pe tot parcursul procesului.

Sunt lucruri care par tehnice la prima vedere, dar care cred că dau un semnal extrem de pozitiv victimelor din România.

Diana, felicitări încă o dată!

Şi mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alin-Bogdan Stoica, pentru dezbateri generale, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

USR va susţine şi susţine acest proiect.

Şi nu vreau să mai reiau motivele pe care colegele mele le-au expus mai înainte, ci voi da două argumente importante.

Proiectul acesta este rodul strădaniei mai multor partide, dar şi al instituţiilor care acţionează în acest domeniu şi care aplică legea, a societăţii civile, care are ca scop protejarea victimelor traficului de persoane. Este un exemplu de legiferare în interesul cetăţeanului, în care, indiferent de ideologie şi de culoare politică, oamenii de aici, din Parlament, şi-au dat mâna şi indiferent de zona din societate din care provenim, că suntem instituţii de aplicare, că suntem instituţii de legiferare, am avut cu toţii acelaşi scop. Şi ăsta este un lucru bun şi este un exemplu excelent de legiferare. Aşa trebuie să facem şi în continuare.

Şi al doilea punct, de ce susţine USR acest proiect, pentru că în afară - aici sunt nişte modificări de Cod de procedură penală; ele nu sunt doar pentru victimele traficului de persoane; ele se vor aplica în toate dosarele, pentru că ştim foarte bine că dosarele penale trenează, durează ani de zile, şi că cei care sunt victimele şi trebuie să fie protejate de stat şi trebuie să ajungă să aibă o soluţie la trauma prin care au trecut; sau statul, care trebuie să-şi recupereze prejudiciile în urma infracţiunilor pe care le comit cetăţenii.

Deci este un exemplu bun de legiferare.

Şi aşteptăm ca după aplicarea acestei legi, toate infracţiunile să aibă un parcurs mai rapid în instanţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna vicepreşedinte Şerban Gianina.

Menţionez că dânsa are şi calitatea de iniţiator al acestui proiect de lege.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mă bucur că în Parlamentul României s-a găsit voinţa politică ca acest proiect legislativ să ajungă la vot în plenul Camerei Deputaţilor.

Într-adevăr, victimele traficului de persoane, ale abuzurilor sexuale sunt într-un număr foarte mare în România.

Noi, ca stat, suntem pe locurile fruntaşe, şi este ruşinos pentru noi, la aceste infracţiuni: trafic de persoane - femei, copii.

Ce face statul român? Aproape nimic, până acum.

Astăzi, cu acest proiect legislativ, arătăm că nu contează culoarea politică. Că victima este pusă pe primul loc. Că viaţa lor contează.

Să ştiţi că victimele acestor infracţiuni au nevoie de noi, au nevoie de proiecte legislative care să vină să le ajute, au nevoie de prevenţie.

Grupul AUR va vota acest proiect legislativ.

Dar aş vrea să vă aduc în atenţie un alt proiect legislativ, care este depus de aproape 2 ani de zile, şi anume castrarea chimică pentru pedofili şi violatori.

Zilele trecute, aflăm din presă - o măicuţă din Haţeg a fost violată în piaţa agroalimentară.

Câte victime mai trebuie să fie supuse acestor atrocităţi ca noi să găsim voinţa politică şi pentru acest proiect legislativ?

Acest proiect legislativ vine ca o completare a Codului penal - infracţiunea există, este pedepsită cu închisoarea, dar ei au predispoziţie de a face aceste infracţiuni din nou şi din nou şi din nou.

Cred că femeile din Româ... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să faceţi aceeaşi procedură... (Se adresează staffului tehnic.)

Doamna Oana Murariu (de la prezidiu):

Dar este la iniţiatori?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, este şi iniţiator doamna vicepreşedinte, am şi menţionat.

Pentru Grupul parlamentar, AUR, vă rog. (Se adresează staffului tehnic.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Cred că femeile din România, copiii din România care sunt victime ale acestor infracţiuni au nevoie în continuare de sprijinul nostru.

Un copil supus unui abuz sexual poate avea nevoie de ani, poate chiar zeci de ani de terapie, asemenea şi o femeie, şi tot nu avem garanţia că poate să depăşească această traumă.

Haideţi să scoatem şi acest proiect din sertare, să-l amendăm dacă este nevoie şi să-l supunem votului.

Suntem părinţi, suntem femei, avem în plenul Parlamentului bărbaţi care cred că ar trebui să se aplece şi asupra acestui proiect şi să ascultăm victimele.

Vă felicit, doamnă Tuşa, pentru iniţierea proiectului!

Şi vă felicit pe toţi care sunteţi astăzi la vot şi demonstraţi că nu există culoare politică când vorbim de victimele traficului de persoane, abuzurilor sexuale, şi le acordăm sprijin legislativ!

Mulţumesc încă o dată. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Şi eu mă alătur cuvintelor de bine spuse înainte de aproape toţi cei care au vorbit, cu privire la semnificaţia unei acţiuni în care Parlamentul, membrii săi se unesc aşa într-un sentiment care atrage în ultimă instanţă adoptarea unei soluţii într-o problemă foarte vulnerabilă pentru România.

Din păcate, România se situează între primele locuri în ultimii ani - şi suntem de notorietate, din păcate, din acest punct de vedere - şi cu privire la traficul de persoane, alături de alte activităţi infracţionale care de multe ori îi determină pe străini să spună: atenţie, închideţi-vă casele, că au venit românii!

Am trăit un asemenea sentiment, m-am topit de jenă, de revoltă.

Şi sper din tot sufletul ca statul să ia măsuri astfel încât aceste flageluri, aceste acţiuni care sunt o veritabilă boală pentru oameni şi pentru ţara noastră să nu se mai întâmple.

Traficul de persoane la nivel economic este a doua activitate care aduce - şi la nivel mondial în acelaşi timp - care aduce venituri, astfel încât înţelegem insistenţa şi persistenţa cu care această activitate este încurajată de infractori.

Mă bucur că am găsit un antidot la acest lucru. Mă bucur că Parlamentul şi colegii care au iniţiat acest proiect s-au concentrat asupra găsirii celor mai bune soluţii.

Şi vom vota şi noi acest proiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind solicitări pentru intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 140 de amendamente admise.

Dacă de la 1 la 25 există observaţii? Nu. Adoptate.

De la 26 la 51, observaţii? Nu. Adoptate.

De la 52 la 77 dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

De la 78 la 93 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

94-121? Sunt observaţii? Nu. Adoptate.

122-140? Nu sunt observaţii. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.