Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic; PL-x 4/2026; caracter organic; procedură de urgenţă; avem şi amendamente.

Deci suntem în procedură de urgenţă şi... (Vociferări.)

Reprezentantul Guvernului doreşte să intervină?

Da. După prezentarea raportului, chiar dacă este ordonanţa în vigoare şi este o modificare a ordonanţei şi nu este neapărat nevoie să dăm cuvântul reprezentantului Guvernului, cu toate acestea, fiind prezent, domnule ministru, o să vă dăm cuvântul.

Am să rog să vină la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond pentru prezentarea raportului.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Iniţiatorul!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

A, iniţiatorul. Da, vă rog, domnule deputat Manta.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

E la dezbateri domnul Manta.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

La dezbateri? (Vociferări.)

Iniţiatorul, vă rog.

Voci de la USR:

Nu e iniţiator.

Domnul Claudiu Manta:

La amendamente sunt iniţiator, domnule... (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Dar nu sunteţi iniţiatorul proiectului.

Domnul Claudiu Manta:

La amendamente, vă repet, sunt iniţiator. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule Manta, interveniţi la dezbateri generale.

Haideţi să fim noi înţelegători. (Vociferări.)

Este un proiect foarte important pentru ţară, să nu începem cu ceartă.

Calm, calm!

Aşa ne-a recomandat şi domnul preşedinte. Calm, cu mult calm!

Deci invit la cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru industrii.

Domnul preşedinte Bende, preşedintele Comisiei pentru industrii, va prezenta raportul.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţia României, republicată, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole, având în vedere că avem amendamente admise.

Domnul Bende Sándor:

Propun 10 minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

10 minute?! (Vociferări. Gălăgie.)

Voci de la USR:

Da, da, 10 minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe articole?

Bine, 10 minute.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Deci, 239 de colegi prezenţi, 229 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 3 abţineri, 2 colegi care nu votează. Timpul dedicat dezbaterii pe articole, 10 minute, a fost adoptat.

Îl invit la cuvânt pe domnul ministru Pâslaru pentru o intervenţie.

Domnul Dragoş-Nicolae Pîslaru (ministrul interimar al investiţiilor şi proiectelor europene):

Doamnă preşedinte,

Onorabili membri ai Parlamentului,

Avem într-adevăr o situaţie de criză energetică şi, în mod evident, lucrurile acestea care afectează românii trebuie să fie prima noastră preocupare.

Înţelegem conflictul politic din această perioadă şi înţelegem prerogativele Parlamentului de a lua măsuri judicioase care să aducă beneficii în viaţa românilor.

Amendamentele însă, care au fost propuse, nu rezolvă absolut nimic. Nu rezolvă nici ceva care să fi fost iminent legat de închiderea vreunei centrale pe cărbune - repet, nu există niciun risc iminent de a se închide vreo centrală -, Guvernul anunţând Comisia Europeană şi pregătind un studiu, de pe vremea când domnul Bogdan Ivan era ministrul energiei, pentru a demonstra că nu mai trebuie să mai închidem niciun grup până când n-avem capacităţi pe gaze şi, în acelaşi timp, explicând situaţia pe care o avem în municipalităţi, precum Craiova, unde populaţia sau investiţii importante depind de această capacitate pe cărbune.

Prin urmare, repet, în discuţiile cu Comisia Europeană, era clar că România se îndreaptă spre a recunoaşte o penalitate pe Jalonul 119A, iar discuţia noastră a fost de a diminua această penalitate de 10 ori, până la o sumă care devine cumva marginală în PNRR.

Ceea ce dumneavoastră propuneţi, într-un exerciţiu care se poate citi doar într-o cheie politică sau electorală, este ideea de a nu se mai închide nicio centrală fără a pune nimic în loc. În condiţiile în care, repet, nu există nicio urgenţă că cineva ar vrea să închidă în această ţară vreo centrală.

Ceea ce faceţi însă prin acest amendament este să încălcaţi Jalonul 114, adică legislaţia care a fost plătită în Cererea de plată nr. 2, care determină - şi am aici, în faţa mea, scrisoarea de la Comisia Europeană, pe parte tehnică, care spune foarte clar că la nivel tehnic vede un risc de reversibilitate pentru acest lucru şi confirmă penalitatea şi faptul că cererile de plată 5 şi 6 sunt blocate.

Vă îndemn la responsabilitate şi să respingeţi aceste amendamente.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Toma Ilie.

Domnul Ilie Toma:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Mă bucur că aţi venit în faţa colegilor noştri. O să vorbim deschis pe PNRR, pe Componenta 6, exact Jalonul 119, la care aţi făcut referire.

Şi am să vă rog să ne răspundeţi la următoarele întrebări - că suntem iniţiatori şi spuneţi că nu ştim ceea ce facem.

Dumneavoastră aţi fost vreodată într-o capacitate de producţie, de exemplu, pe energie electrică, în Valea Jiului?

Aţi fost vreodată în mină, să vedeţi cum se produce cărbunele?

Ei, vă spun eu că o asemenea capacitate de energie electrică oprită, dacă stă oprită mai mult de trei luni, va putea fi pornită foarte greu, după şase sau şapte luni, pentru că în primul rând se distrug nişte garnituri acolo, am înţeles de la specialişti, care nu pot fi decât înlocuite total.

Şi-acum o să revin la Jalonul 119 şi o să vă pun următoarele întrebări:

Cât la sută din Jalonul 119A este îndeplinit? Cât este pe grant şi cât este pe împrumut?

Doi. Dacă aţi purtat negocieri la Bruxelles pentru prelungirea închiderii minelor şi, aferent, a capacităţilor de energie produsă pe cărbune până în anul 2030, aşa cum se prevede în jalon?

Deci, măcar până în anul 2030.

Să nu zicem de Germania, Polonia şi Italia, care au până în 2039, 2040.

Care sunt capacităţile miniere şi capacităţile energetice pe care aţi hotărât să le închideţi până la 31.08.2026? Că aici e problema, 31.08.2026. Ce aţi pus în locul lor? Şi asta e o chestiune foarte importantă. Le închidem dacă punem ceva în locul lor.

Pe urmă, discutăm iarăşi despre şase judeţe pe tranziţie justă. Care este stadiul implementării de fonduri pe "Tranziţie Justă"? Câte dintre aceste proiecte pe fonduri pentru "Tranziţie Justă" sunt pentru producţie efectivă?

Fiindcă este Ziua minerilor, am să vă rog să veniţi în Valea Jiului, să staţi de vorbă cu oamenii şi să vedeţi efectiv cum se produce energia electrică pe bază de cărbune.

Vă rog mult să răspundeţi la întrebările care v-au fost adresate.

Şi vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule ministru, doriţi să interveniţi înainte de dezbateri generale?

Vă mulţumesc.

Dar vă rog să deschideţi microfonul. (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Dragoş-Nicolae Pîslaru:

Vă mulţumesc pentru aceste cereri de clarificări.

Să le luăm în ordine.

Pe 119A, capacitatea care era planificată prin această lege pe care o amendaţi astăzi era de 710 megawaţi.

Repet, ca să fie foarte clare lucrurile, Guvernul României asumase că nu poate să închidă aceste capacităţi, iar negocierile cu Comisia, care în zona partidelor politice erau cunoscute, au fost de reducere a penalităţii şi asumarea acestei penalităţi.

Studiul Transelectrica, elaborat de Tractebel, prezentat ACER, era pregătit de pe vremea când Guvernul funcţiona cu o componenţă din care făcea parte şi Partidul Social Democrat, iar aceasta era menirea sa.

În al doilea rând, 119A, jalonul care a rămas, este pe grant şi o parte de circa 20%-25% din jalon este deja îndeplinită, pentru că am renegociat să înlocuim zona de acolo cu 3.000 de megawaţi pe fotovoltaice, pentru care avem deja de la Transelectrica tot ce ne trebuie.

Pe partea legată de PTJ - Programul Tranziţie Justă, atunci când a venit Guvernul, pe 23 iunie anul trecut, era blocat. Era blocat din cauza unor probleme de audit şi eram în proces de reorganizare pentru a putea să-l reluăm. El a fost pe picioare în decembrie, sfârşitul anului trecut. În acest moment, toate apelurile sunt demarate şi sunt în producţie, aşa cum spuneaţi dumneavoastră.

Un apel către mineri, pentru că spuneţi că e Ziua minerilor.

Minerii nu trebuie minţiţi. De mulţi ani de zile, am avut bani să investim şi să investim în viitorul lor. Discutăm de miliarde de euro care au fost puşi la dispoziţie pe diversele perspective financiare. Au fost ţinuţi cu promisiuni, au fost ţinuţi fără să li se prezinte un plan concret în care vieţile lor se pot dezvolta într-un mod civilizat în această ţară.

Cred că este momentul să oprim minciuna şi amăgirile şi să investim într-un viitor responsabil pentru România, modern şi conectat cu Uniunea Europeană.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Începem dezbaterile generale.

Doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi,

Înţeleg că am început deja dezbaterile pe acest proiect de lege raportându-ne la un amendament.

În cuvântul domniei-sale, domnul ministru s-a referit expressis verbis la acel amendament şi nu ne-a spus de ce trebuie să votăm o asemenea grozăvie.

S-a specificat aici că nu există urgenţă şi că nu trebuie să ne fie frică.

Ne e foarte frică, de vreme ce articolul 2 modificat prevede că se interzice punerea în funcţiune de noi capacităţi.

Îi rugăm să nu ne insulte inteligenţa şi să accepte că ştim să citim şi rândurile, şi printre rânduri.

O categorie profesională extraordinară în România, care a gestionat o bogăţie a României, a fost pur şi simplu îngenuncheată. Îi facem zile festive, când ei, majoritatea dintre ei, abia îşi mai duc zilele, sunt la limita supravieţuirii.

Dragi colegi,

Cred că datoria noastră este să ne opunem unei asemenea legi.

Am ajuns s-o votăm şi Guvernul să se angajeze, pentru că Guvernele României nu ştiu să spună nu. Aşa cum ştie Germania, cum ştie Polonia, cum ştiu state puternice.

Şi, atunci, se cere României să facă ceea ce alţii nu vor, pentru că pe alţii îi interesează de ţara lor.

Dacă aveţi conştiinţă, responsabilitate şi interes pentru ţara asta, vă rog să votaţi împotrivă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat George-Nicolae Simion, Grupul parlamentar AUR.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

O ţară întreagă trebuie să ştie adevărul despre distrugerea sistematică a sectorului energetic din România.

Degeaba vine domnul Ilie Toma acum, degeaba vine acest ministru demis. După aproape 90 de zile, domnul Pîslaru nu trebuia să fie în calitate de ministru aici, ci trebuia să rămână acolo, la Bruxelles.

Dacă voiaţi să reduceţi amprenta de carbon, domnule Pîslaru, trebuia să răriţi deplasările din banii publici, din banii românilor.

Trebuie să cunoască toată ţara că amendamentul atât de controversat prevede un lucru cât se poate de normal - nu închidem nimic, nicio capacitate energetică, până nu punem ceva în loc.

Degeaba "se jură că nu fură" Pîslaru, că nu închide nimic, pentru că ei au închis repetat.

Vreţi să vă aduc aminte momentul antologic, când a venit domnul Virgil Popescu, "prins cu raţa-n gură", de la Energie, să ne spună aici, a avut acea contră pentru care am fost judecat şi condamnat?

Vreţi să vă aduc aminte lacrimile minerilor de la Complexul Energetic Oltenia, care au venit în greva foamei să protesteze?

Este o reglementare care nu afectează pe nimeni, pentru că nu ne putem juca de-a sfarmă-piatră, cum face domnul Miruţă în aceste zile, atâta timp cât, cu voturile unor trădători din Guvernul şi din Parlamentul României, s-au închis mine şi s-a pus pe butuci sectorul energetic din România, atâta timp cât vine o altă lege nocivă, a biodiversităţii, şi voi aţi blocat construcţia de hidrocentrale la Răstoliţa, în Defileul Jiului şi în multe alte locuri din ţară.

Sunteţi "Uniunea Sabotaţi România" şi lumea trebuie să aprindă lumina. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Dragi colegi,

PSD, AUR şi SOS dau o nouă dovadă de populism aici, în plenul Parlamentului.

Noi nu trebuie să decarbonizăm sectorul energetic pentru că aşa ne spune Uniunea Europeană, ci pentru că aşa trebuie pentru români.

Cărbunele în mixul energetic al României este sursa cea mai scumpă.

Să spui acum românilor că vrei să păstrezi cea mai scumpă sursă de energie în mixul energetic înseamnă să le ceri românilor să plătească mai mult pentru facturile la energia electrică.

Mai mult decât atât, uitaţi-vă la Craiova, acolo se arde în continuare lignit, iar praful de cărbune şi cenuşa ajung periodic pe blocuri, în cartiere, pe maşini. Este un adevărat dezastru pentru sănătatea publică.

Deci, pe lângă faptul că acest cărbune - şi energia produsă din cărbune - este foarte scump, este şi dăunător pentru sănătate, iar preţul îl plătesc craiovenii, care sunt conduşi de PSD de ani buni de zile şi care ştiu acest lucru, dar totuşi fac un exerciţiu de populism şi preferă să lase lucrurile să rămână aşa.

Soluţia sunt investiţiile în energie curată. Şi aici, la nivel european, în 2025, s-au investit 117 miliarde de euro.

Vă uitaţi mulţi dintre cei de la PSD, de la AUR, câteodată, vă uitaţi cu admiraţie la China comunistă; ei bine, în 2025, comuniştii din China au investit de trei ori mai mult decât Uniunea Europeană în energie curată, pentru că se gândesc la tehnologiile viitorului.

Dar voi, în tot acest timp, PSD, cu AUR, cu SOS, vreţi să ne ţineţi ostatici trecutului şi să nu pregătim sectorul energetic pentru viitor. (Vociferări.)

Costul inacţiunii şi costul rămânerii în urmă sunt întotdeauna mai mari decât trecerea la tehnologii moderne.

Vă mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Gheorge Pîclişan, neafiliat. (Vociferări. Gălăgie.) Şi-a uitat cartela şi m-a rugat să îi permitem să aibă o intervenţie. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog, domnule Pîclişan.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

După ce că suntem pe primul loc la prostie, am vrut să încercăm să fim pe primul loc la decarbonizare, doar că nu ne-a prea ieşit.

Germania şi-a păstrat minele de cărbuni; puteam să le păstrăm şi noi, dar nu am făcut-o.

Pe lângă faptul că nu reuşim să decarbonizăm nimic, la nivel global, temperaturile au crescut cu 0,4-0,5 grade, aproximativ, şi, în plus, am rămas şi fără energie, şi fără bani.

Cărbunele era o sursă bună şi de energie, şi de bani.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Claudiu Manta, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Credeam că doar domnul Virgil Popescu este inamicul cărbunelui. Văd că dumnealui are şi discipoli.

Cum s-a ajuns aici, oameni buni?

În anii 2020-2021, doi oameni, şi anume, ministrul USR, Ghinea, şi ministrul PNL, Virgil Popescu, au vrut să condamne o întreagă regiune, şi anume, Oltenia, la sărăcie şi dezindustrializare.

Ca atare, au propus, prin Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia şi prin PNRR, cea mai agresivă ţintă de închidere a centralelor pe cărbune din Europa. Prin acest plan se propunea ca toate centralele pe cărbune să fie închise până în 31 decembrie 2025.

Din fericire însă, în cursul anului 2025, ministrul Bogdan Ivan a mers la Bruxelles şi a reuşit să renegocieze acest jalon, prelungind viaţa centralelor pe cărbune până în 2029.

Dragi colegi,

Amendamentele PSD, pe care vă rog să le votaţi astăzi, spun un lucru de bun-simţ: nu poţi să închizi până nu pui ceva în loc. Iar în actuala criză energetică este normal să folosim toate capacităţile energetice disponibile, aşa cum fac şi vecinii noştri.

În încheiere, vreau să adresez o rugăminte prim-ministrului Bolojan şi domnului Pîslaru.

În loc să închideţi fabricile Ford şi Dacia, şi în loc să ne ţineţi nouă prelegeri, cetăţenilor, şi să ne spuneţi să stingem becul, mergeţi mai bine la Bruxelles şi negociaţi cu Comisia Europeană posibilitatea funcţionării în continuare - pe o durată limitată, că asta cerem - a centralelor care produc energie pe bază de cărbune.

Aşa cum ministrul Bogdan Ivan a reuşit în 2025, sunt convins că puteţi s-o faceţi şi dumneavoastră. Numai să existe dorinţă în acest... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt acum un coleg specialist în energie, din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Doamnă preşedinte,

Dacă vreţi să faceţi declaraţii politice, puteţi să veniţi aici.

Partidul Social Democrat vorbeşte despre bun-simţ. Oare, în 2022, când domnul Radu Miruţă a depus o iniţiativă legislativă care spune negru pe alb că nu închizi termocentrale dacă nu pui nimic în loc... (Vociferări.) În 2023, Partidul Social Democrat a votat împotriva acestei iniţiative, pentru că şi-au bătut joc de sistemul energetic din România, pentru că au fost ani de nepăsare, de corupţie, ani în care şi-au bătut joc de cetăţenii români. Şi astăzi ne aflăm într-o criză pe care Partidul Social Democrat, prin nişte amendamente, vrea să o rezolve, punând în pericol miliarde de euro, făcând ceea ce ştie să facă cel mai bine: să-şi bată joc de sistemul energetic din România şi de cetăţenii români.

Să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim frumos pentru cuvintele "elegante" din partea dumneavoastră.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem şase amendamente admise.

Dacă există obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Luăm pauză 10 minute pentru resetarea sistemului de vot şi apoi ne vedem pentru şedinţa de vot final.

Vă mulţumesc.