Dezbateri parlamentare

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Conform deciziei Biroului permanent şi conform programului de lucru, în continuare avem o dezbatere politică, organizată în conformitate cu art.180 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, cu tema: taxa de primă înmatriculare.

Este prezent la aceste dezbateri domnul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

În legătură cu desfăşurara dezbaterii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun plenului Camerei următoarea procedură ...

Domnul Dragoş Petre Dumitriu (din sală):

Şi la propunerea Partidului Conservator!

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu e la propunerea Partidului Conservator. Dumneavoastră aţi cerut o audiere publică în clădirea Camerei Deputaţilor, dar nu faceţi parte din această propunere.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu (din sală):

Aşa este şi materialul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, eu nu ştiu de ce este şi materialul aşa, dar eu ştiu foarte bine ce am discutat în Biroul permanent al Camerei.

Deci, nu e la propunerea Partidului Conservator. Dumneavoastră aveţi o altă desfăşurare, pe care aţi solicitat-o.

Procedură. Mai întâi, Grupul parlamentar al P.D., care a solicitat aceste dezbateri, va expune în maximum 5 minute problemele principale ale temei expuse dezbaterilor. După această expunere, primul-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, va avea la dispoziţie 10 minute pentru a prezenta poziţia Guvernului cu privire la problemele temei în dezbatere.

În continuare, vor avea loc dezbateri, fiecare grup parlamentar având alocat un timp maxim, corespunzător numărului iniţial de membri, calculat la 10 secunde pentru fiecare deputat, la care sunt adăugaţi deputaţi care nu aparţin grupurilor parlamentare, după cum urmează: Partidul Social Democrat - 19 minute; Partidul Naţional Liberal - 11 minute; Partidul Democrat - 8 minute; Partidul România Mare - 8 minute; U.D.M.R. - 4 minute; Partidul Conservator - 3 minute; minorităţile naţionale - 3 minute; deputaţi fără apartenenţă la grupuri parlamentare - 6 minute; în total - 62 de minute.

În final, în alte 10 minute, domnul prim-ministru va da răspunsuri la problemele ridicate în cadrul dezbaterilor.

Dacă sunt comentarii în legătură cu procedura?

Domnule deputat Dumitriu, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Vă reamintesc discuţia purtată la Biroul permanent. V-am spus că cele două cereri - a Partidului Democrat şi a Partidului Conservator - se vor corobora şi va avea loc această dezbatere parlamentară, sau dezbatere politică, aşa cum vreţi dumneavoastră s-o numiţi. Iar în privinţa audierii, dumneavoastră aţi fost de acord ca stafful dumneavoastră, de la biroul dumneavoastră, să se ocupe de organizarea acestei audieri. Aceasta este corect şi cred că se regăseşte şi în stenograma şedinţei Biroului permanent.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, regret. Cred că faceţi o confuzie. Stafful meu se ocupă de organizarea audierii publice pe care aţi cerut-o şi care este altceva. Şi care se face împreună cu Academia de Advocacy şi în cadrul programului de granturi pentru organizaţii non-guvernamentale.

Dacă doriţi, eu sunt convins că grupurile parlamentare vor fi de acord să folosiţi ceva mai mult decât cele trei minute pe care le aveţi alocate, pentru susţinerea punctului de vedere al grupului parlamentar. Deci, nu va fi o problemă. Dar, discuţia a fost, totuşi, în Biroul permanent, cât se poate de clar. Solicitaţi stenograma de la secretariat.

Supun votului plenului Camerei procedura de desfăşurare a dezbaterilor politice.

Vă rog să votaţi; vot prin ridicare de mâini.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Cu o abţinere, s-a aprobat procedura.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, va interveni domnul deputat Cristian Rădulescu, pentru a expune principalele probleme ale temei dezbaterilor politice.

Domnule deputat Rădulescu, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Voi fi scurt, că orele, oricum, sunt înaintate, iar poziţia ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Rugămintea o să fie, dacă puteţi să trageţi microfonul mai sus, să vă auzim mai bine.

Rog colegii deputaţi care nu-i permit primului-ministru să asculte, să-l lase în pace!

Domnul Cristian Rădulescu:

Voi fi scurt, deoarece orele sunt înaintate, iar poziţia pe fond a Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal va fi expusă mai departe, în cadrul timpilor alocaţi.

Este o premieră, în materia dezbaterilor parlamentare, această chestiune: identificarea unei teme de larg interes public şi organizarea unei dezbateri parlamentare pe această temă, cu participarea obligatorie a primului-ministru. Nimeni nu poate nega faptul că tema, într-adevăr, este de larg interes public. Numai faptul că în acest an se preliminează strângerea din această taxă a circa unui sfert de miliard de euro - dacă datele sunt corecte - şi arată importanţa atât pentru publicul larg, cât şi pentru Guvern, a acestei chestiuni. Prin urmare, şi dezbaterea noastră abordează o temă foarte, foarte importantă.

Nu voi insista mai mult. Voi spune doar că în această temă, dincolo de respectarea unor interese ale cetăţenilor, este vorba şi de respectarea unui trand european. Şi în această chestiune, că taxa este mai mare sau este mai mică, este vorba de principii.

Partidul Democrat a iniţiat deja un democrat liberal, un proiect de lege în care este vorba de stoparea colectării acestei taxe şi chiar şi de returnarea către cetăţeni a sumelor care au fost colectate. Dar mai departe, sigur, să dăm drumul dezbaterii şi vom expune pe fond mai multe.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O să fac doar o precizare: nu este o premieră procedurală. S-a mai desfăşurat o dezbatere politică, potrivit art. 180, la cererea Partidului Conservator, pe tema întreprinderilor mici şi mijlocii, dar sunt mult mai rare decât ne-am fi aşteptat atunci când am modificat Regulamentul.

Invit la cuvânt pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru, pentru a înfăţişa poziţia Guvernului în legătură cu problemele dezbaterilor politice de astăzi.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte al Camerei,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doresc să începem prin a defini obiectul şi scopul dezbaterii de astăzi.

L-am ascultat pe domnul deputat Rădulescu şi a vorbit despre interesul cetăţeanului şi cred că aşa este firesc, să pornim de la acest element.

Din această perspectivă, doresc să vă subliniez faptul că obiectul dezbaterii de astăzi, din puntul de vedere al Guvernului, este protejarea mediului înconjurător şi acest lucru, fără îndoială, că este în interesul cetăţeanului.

S-a vorbit mult, în ultima vreme, pe marginea taxei pentru poluarea provenită de la autovehicule şi, regret s-o spun, dar mulţi politicieni au deturnat sensul acestei teme.

Un fost ministru al mediului a vorbit, zilele trecute, despre o taxă de lux, aceasta e formularea pe care a folosit-o, deşi, la începutul acestui an, a sprijinit introducerea acestei măsuri de protecţie a mediului.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Protejarea mediului nu este un lux, ci este o necesitate, iar o taxă menită să protejeze mediul nu poate fi considerată un lux.

Studii consacrate indică faptul că 70% din poluarea chimică din marile aglomerări urbane provine din traficul auto. În România, parcul auto creşte în ritm foarte rapid, iar introducerea în trafic a maşinilor vechi şi, implicit, poluante, nu face decât să crească poluarea, cantitatea de substanţe chimice rezultate din gazele de eşapament şi pe care le filtrăm, zi de zi, prin plămânii noştri.

Cred că ar trebui să fim cu toţii mult mai preocupaţi de calitatea aerului pe care-l respirăm.

În plus, România nu poate rămâne în afara tendinţei Uniunii Europene, la care aţi făcut referire, domnule deputat, şi care încearcă, după cum presupun că ştiţi, să impună norme severe pentru reducerea poluării generate de autovehicule.

Ştiu că, în privinţa scopului dezbaterii, există şi opinii diferite. Unii membri ai Parlamentului au solicitat această dezbatere ca un preambul la o decizie de eliminare a acestei taxe.

Guvernul consideră că scopul acestei dezbateri este să ajungem la o poziţie comună, astfel încât să acţionăm coerent şi eficient pentru protejarea mediului în România.

Mă aflu astăzi, în faţa dumneavoastră, pentru a vă prezenta de ce este nevoie să menţinem taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule. Vă asigur că eliminarea acestei taxe ar costa România şi, în primul rând, pe români, infinit mai mult decât menţinerea ei. Dacă nu menţinem această taxă, atunci, peste câţiva ani, românii vor plăti însutit decontul poluării produse de sute de mii de maşini de ocazie, care vor polua străzile marilor oraşe.

Avem, de fapt, de a face cu două probleme, şi anume: una de fond, legată de menţinerea acestei taxe, şi alta de formă, legată de cuantumul acestei taxe, de corelarea acesteia cu vechimea şi cu gradul de poluare a autovehiculului.

Voi începe cu problema de fond. De ce este această taxă necesară? Aşa cum spuneam, este necesară pentru protejarea mediului şi, implicit, a cetăţenilor, întrucât nivelul de poluare din România este deja îngrijorător. Spuneam mai devreme că 70% din poluarea chimică din marile aglomerări urbane provine din traficul auto. În Bucureşti, trei sferturi din totalul de emisii de oxizi de azot provin din traficul auto. Alte exemple: în Timiş 70%, în Bihor 60%, în Constanţa şi Braşov 50%.

Emisiile de gaze cu efecte de seră, produse de sectorul transporturilor în România, au înregistrat o creştere de 64% în 2005, faţă de anul de bază al României, conform protocolului de la Kyoto, de la 7,3 milioane de tone de bioxid de carbon echivalent în 1989, la 11,97 milioane de tone CO₂ echivalent în 2005.

În România, 50% din autoturismele aflate în circulaţie au o vechime de 12 până la 15 ani. Intrarea nestingherită pe piaţă a unui număr masiv de alte maşini uzate ar face ca acest procent să crească foarte mult, cu efecte dezastruoase pentru mediu. De asemenea, trebuie cunoscut că transportul rutier este al doilea cel mai mare poluator cu emise de gaze cu efect de seră din cadrul Uniunii Europene.

La nivel european, doresc să vă informez că Uniunea Europeană şi-a asumat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% până în anul 2020, faţă de nivelul înregistrat în anul 1990. Prin urmare, trebuie să găsim soluţii şi să acţionăm acum, nu atunci, în pragul anului 2020, când va fi evident prea târziu.

Şi, pentru că vorbim despre reducerea poluării produse de traficul rutier, trebuie să ne asigurăm că sectorul transporturilor nu subminează, ci dimpotrivă contribuie la realizarea acestui obiectiv. De altfel, programele de mediu şi finanţarea substanţială a acestora au fost prioritare pentru Guvern.

Doresc să vă prezint pe scurt câteva dintre ele.

Primul. Programul de înnoire a parcului auto. După cum probabil ştiţi, Guvernul a făcut un efort considerabil în ultimii ani, alocând peste 40 de milioane de euro pentru programul de înnoire a parcului auto, prin încurajarea retragerii din circulaţie a autovehiculelor vechi şi poluante şi înlocuirea cu unele noi, mai puţin poluante. În trei ani de derulare a acestui program au fost scoase din uz 46.163 de autoturisme.

Dacă vom permite acum, aducerea în România a tuturor maşinilor scoase din uz în ţările vest-europe tocmai pentru că sunt vechi, aruncăm, atunci, aceşti bani pe fereastră şi cred că ar fi, evident, un nonsens şi o lipsă de coerenţă să renunţăm la tot ceea ce s-a făcut până acum pentru protecţia mediului şi a sănătăţii noastre şi să permitem introducerea în ţară a unor maşini vechi şi extrem de poluante.

În plus, avem în vedere ca, de anul viitor, să extindem şi să amplificăm acest program. Este prevăzut ca prima de casare să crească de la 3000 la 4000 de lei noi şi vom dubla la 30 de mii de unităţi numărul de potenţiali beneficiari.

Un alt program, al doilea program de care doresc să vă informez, este programul de împăduriri, prin care se vor aloca fonduri de care pot beneficia atât instituţiile publice, care au în administrare păduri, cât şi persoanele fizice.

Al treilea program ar fi programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului, prin realizarea de spaţii verzi în localităţi. În anul 2007, au beneficiat de fonduri 102 oraşe din aproximativ 35 de judeţe.

Proiectele finanţate au o valoare totală de 60 de milioane de roni doar pentru prima etapă. În 2008, vom continua acest program cu a doua etapă, în care autorităţile locale vor avea la dispoziţie o sumă cel puţin egală cu cea din 2007.

Al patrulea program este programul de sprijinire a energiilor nepoluante, cum ar fi energia eoliană, energia geotermală, energia solară.

Al cincilea program: reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului.

Al şaselea proiect este cel de renaturare a terenurilor scoase din patrimoniul natural (de exemplu Delta Dunării şi Lunca Dunării).

Un al doilea argument pentru care este necesară această taxă este argumentul medical. Doresc să vă întreb: cine plăteşte decontul poluării din ce în ce mai ridicate din marile oraşe? Evident, noi toţi. Studiile demonstrează o creştere semnificativă a bolilor pulmonare şi a altor afecţiuni care apar din cauza poluării, în special la copii. Şi dumneavoastră, domnule deputat, în calitate de medic, sunt convins că ştiţi foarte bine acest lucru şi nu cred că putem să privim indiferent la astfel de evoluţii. (Domnul Călin Popescu-Tăriceanu se adresează domnului deputat Cristian Rădulescu.)

Pot să vă dau şi cifrele unui recent studiu european, referitor la introducerea normelor Euro 5 şi Euro 6, norme de depoluare la autovehicule. Se estimează că aproape 20.500 de ani de viaţă vor fi salvaţi până în 2020 prin introducerea Euro 5, ceea ce echivalează cu evitarea a circa 2.300 de decese premature pe an, în ţările din Uniunea Europeană. Întrebarea este dacă România se va situa deasupra sau sub această medie. Productivitatea în Europa va beneficia, ca urmare a reducerii poluării, de aproximativ 2 milioane de zile de muncă, 2 milioane de zile care, altfel, s-ar transforma în concedii medicale cauzate de poluare.

Suntem cu toţii conştienţi că numărul maşinilor achiziţionate de români va creşte în continuare. Este normal să fie aşa, pentru că economia se dezvoltă şi românii au venituri la dispoziţie mai mari. Rolul nostru, al Guvernului şi al Parlamentului, este să ne asigurăm că acest proces nu se face cu efecte dezastruoase pentru sănătatea noastră şi, mai ales, pentru copii. De aceea, trebuie să avem grijă ca oraşele româneşti să nu se transforme în depozite pentru maşinile uzate din Europa de Vest.

Un al treilea argument este bazat pe comparaţie. Vreau să vă dau exemplul Poloniei, pentru a vă arăta de ce este aşa de importantă o astfel de taxă pentru prevenirea poluării produse de autovehicule.

În Polonia, la doi ani după aderarea la Uniunea Europeană, au fost înmatriculate peste 2 milioane de autovehicule uzate, din care 70% mai vechi de zece ani. Înmatriculările de autovehicule noi au scăzut cu circa 50% în această perioadă, în timp ce autovehiculele uzate au avut o creştere de, atenţie!, 1500%. Ştiţi de unde au cumpărat aceste maşini polonezii? Nu este complicat. De la statele europene mai dezvoltate, care au fost extrem de bucuroase să-şi poată degaja parcul de automobile vechi şi uzate, trimiţându-le în ţările nou intrate şi să poată pună pe piaţă autovehicule noi, evident mai puţin poluante. Credeţi cumva că aceste state europene îi vor ajuta pe polonezi, atunci, când, peste câţiva ani, vor trebui să cheltuiască miliarde de euro pentru a respecta normele de poluare a autovehiculelor impuse de norma europeană? Cred că vă daţi seama că este o întrebare aproape retorică. Putem şi trebuie, de aceea, să evităm greşeala făcută de Polonia. Şi nu este singura ţară. Şi vă spun sincer, nu cred că putem accepta ideea că în Uniunea Europeană există două categorii de cetăţeni: cetăţeni de prima mână şi cetăţeni de a doua mână, care circulă cu autovehicule uzate.

În al patrulea rând. Ştiu că unii dintre dumneavoastră contestă taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule, invocând două motive: că astfel de taxe nu ar fi folosite de alte state europene, ceea ce este fals. Nu numai că este folosită, dar în state europene ca Ungaria, Danemarca, Grecia şi Olanda valoarea taxei, fie de achiziţie, fie de posesie, cum este de exemplu în Germania, este simţitor mai mare decât cea din România.

Taxa de achiziţie este folosită în Ungaria. nivelul taxei de achiziţie, în Ungaria, doresc să vă informez este între 940 şi, atenţie, 18.000 € pe autovehicul, în Olanda 25-35% din preţ, în Danemarca este peste 105% din preţ, în Grecia, peste 385% din valoare pentru maşini vechi, fără catalizator. De asemenea, ţările care au o taxă de achiziţie redusă, au în schimb o taxă anuală de posesie mult mai mare: Germania, până la 1000 euro/an pentru vehicule diesel nonEuro, Olanda: 72-3500€; Grecia: 125-1000 €.

Al doilea element la care doresc să mă refer este faptul că se invocă că Uniunea Europeană nu ar fi de acord cu această taxă. Din este nou greşit. Comisia Europeană nu a cerut niciodată eliminarea taxei, ci a emis recomandări pentru reaşezarea sistemului de taxare pe alte principii. Mai mult de atât, instituţiile europene recunosc legalitatea şi utilitatea măsurilor fiscale pentru realizarea protecţiei mediului. Astfel, poziţia Agenţiei Europene de Mediu, pe care îmi permiteţi să v-o prezint, este următoarea: "Pentru prevenirea poluării se justifică aplicarea unei taxe auto calculată în funcţie de nivelul de poluare", spunea, la 25 iunie 2007, directorul executiv al Agenţiei Europene de Mediu, doamna Jacqueline McGlade.

Parlamentul European declara în Rezoluţia sa din 24 octombrie 2007 că sprijină utilizarea măsurilor fiscale şi încurajează statele membre să introducă atât taxe de achiziţie cât şi de circulaţie a vehiculelor care au emisii de bioxid de carbon peste cele medii.

Dacă alte state europene folosesc astfel de taxe şi dacă inclusiv Comisia Europeană şi Parlamentul European recunosc utilitatea acestora, nu văd de ce să susţinem noi eliminarea? Doar de frică să nu se supere, probabil, ţările producătoare din Uniunea Europeană? Sigur, este o problemă la care trebuie să găsim un răspuns. Cred că, însă, mai degrabă trebuie să învăţăm să ne susţinem interesele în Uniunea Europeană. Este ceea ce v-aş propune.

În al cincilea timp, România a ajuns cel mai important producător de automobile din sud-estul Europei. Industria locală de autovehicule reprezintă cca 50% din piaţa totală de autovehicule noi şi susţine exportul. Şi am să vă dau doar câteva cifre. Cifra de afaceri totală a sectorului auto în România este de aproximativ 8 miliarde de euro. Susţinerea exportului: numai întreprinderea Dacia Renault realizează anul acesta un export de 1,8 miliarde de euro. Contribuţiile fiscale la buget, taxe directe şi indirecte, impozit pe profit ş.a.m.d, reprezintă 900 milioane de euro numai din distribuţia de autovehicule şi servicii post-vânzare.

Ca atare, nu ştiu ce semnal vom da noi producătorilor autohtoni de automobile şi de componente, care investesc masiv pentru a produce maşini cu grad de poluare redus, dacă noi vom elimina taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule, încurajând astfel importul de automobile poluante.

Doamnelor şi domnilor,

În ceea ce priveşte problemele de formă, ştiu că aţi semnalat câteva obiecţii la care am să mă vor referi în continuare.

În primul rând. Taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule nu este discriminatorie. Şi am să vă explic de ce. Ea se plăteşte atât pentru autovehiculele noi, cât şi pentru cele vechi, indiferent de provenienţă - fie că este vorba despre producţie internă fie despre achiziţii intracomunitare sau import din state terţe - vorbim aici de autovehicule care sunt înmatriculate pentru prima dată în România. Cuantumul taxei diferă în funcţie de gradul de poluare al maşinii.

Taxa funcţionează pe un principiu pe care în cunoaşteţi foarte bine şi care este unanim acceptat la nivel european şi nu numai european, şi anume:"poluatorul plăteşte". Neaplicarea aceste taxe ar fi discriminatorie, pentru că cetăţenii care nu poluează şi contribuie la bugetul de stat şi implicit la bugetul mediului ar plăti la fel de mult ca aceia care poluează.

În al doilea rând, s-a spus că taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule ar fi necorelată cu vechimea maşinilor şi cu gradul de poluare şi ar lua în calcul doar o perioadă din durata de viaţă a unui autovehicul. Tocmai pentru a elimina orice divergenţe, intenţionăm să introducem o serie de modificări, la care doresc să mă refer, şi anume: valoarea taxei se va reduce pe măsura creşterii vârstei autovehiculului; vom instituirea posibilităţii de contestare de către contribuabil a cuantumului sumelor de plată, cu toate că acest lucru este prevăzut în legislaţia generală şi nu cred că trebuie o legislaţie specială, dar pentru că a existat o astfel de remarcă din partea comisiei mă simt obligat să răspund în mod direct că această posibilitate poate să fie utilizată şi după cum ştiţi a şi fost utilizată, este dreptul fiecărui cetăţean; va exista, de asemenea, posibilitatea restituirii valorii reziduale a taxei atunci când un autovehicul înmatriculat în România se vinde unei persoane dintr-un alt stat membru sau dintr-o ţară terţă; se va extinde intervalul aferent vârstei autovehiculului până la 20 de ani, odată cu stabilirea unor cote de reducere a taxei care ajung până la 90%, urmând a se mai plăti doar 10% din taxă.

În al treilea rând, s-a spus că taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule ar avea o valoarea nejustificat de mare. Aici doresc să vă informez că valoarea taxei din România este mult mai mică decât valoarea taxei, de achiziţie sau de posesie, din alte state europene, cum ar fi cel mai potrivit să comparăm cu Ungaria. Până în anul 2007 se plătea o acciză al cărei nivel, la autovehiculele noi, cu norme de poluare Euro 4, este comparabil cu cel de astăzi al taxei. Ea era achitată de către distribuitor şi recuperată de la cumpărător, adică inclusă în preţul maşinii. Deci nu s-a introdus nimic suplimentar faţă de ceea ce a funcţionat până în 2007, mă refer la cuantumul acestor taxe.

În final, vreau să revin la obiectul dezbaterii de astăzi, care, spuneam la început, este protejarea mediului. Suntem astăzi aici pentru a identifica soluţii la problemele generate de poluarea făcută de autovehicule.

Ştiu că mulţi îmi vor spune că maşinile aduse din străinătate (am auzit acest lucru în nenumărate rânduri) sunt mai nepoluante decât unele Dacii vechi. Şi vreau să vă spun clar: maşinile second-hand importate sunt parte a problemei, dar nu a soluţiei. Desigur, unele din aceste maşini reprezintă o problemă mai mică decât automobilele Dacia vechi şi poluante, însă, daţi-mi voie să vă atrag atenţia că rolul nostru este să identificăm soluţii, şi nu probleme de mai mică amploare. Şi acesta a fost rolul primei de casare pentru programul de reînnoire a parcului auto: să scăpăm de maşinile poluante, nu să aducem altele în plus în România.

Prin urmare, doamnelor şi domnilor, problema poluării cauzate de automobile este una semnificativă şi presantă. Şi România se numără printre ţările cu cele mai învechite parcuri auto din Europa, vârsta medie a autoturismelor fiind de peste 13 ani, ceea ce echivalează cu vârsta obişnuită de casare din ţările europene.

Repet, rolul nostru este să identificăm soluţii. Taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule este o soluţie, pentru că, în 2007, ca urmare a aplicări taxei, nu s-au mai importat maşini cu nivel de poluare Euro 1 sau Euro 2, care erau, după cum ştiţi, foarte ridicate comparativ cu normele actuale.

În plus, Guvernul a pus deja aplicare programul de înlocuire a parcului vechi, şi o parte semnificativă din fondurile obţinute din colectarea taxei vor fi alocate acestui program.

În trei ani în care programul a fost derulat, programul de înnoire a parcului auto, au fost scoase din uz, spuneam mai devreme, 46.163 de autoturisme. Deci avem rezultate. Nu vreau să adăugăm probleme în plus, când putem pune în aplicare soluţii care deja îşi arată rezultatele. Pentru că altfel vă informez că vom arunca pur şi simplu pe geam cele peste 40 milioane euro alocate pentru înnoirea parcului auto dacă vom permite aducerea în România a tuturor maşinilor scoase din uz în ţările vest europene.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Avem o şansă să evităm greşelile făcute de alte state, cum este cazul Poloniei, la care m-am referit mai devreme. Avem şansa să acţionăm de acum pentru viitor. Şi avem şansa să fim chiar cu un pas în faţă, să acţionăm acum pentru a ne rezolva problemele, nu să aşteptăm Uniunea Europeană să ne tragă de mânecă. Taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule este un instrument pentru a proteja mediul. Şi nu este singurul, dar este unul esenţial.

Prin urmare, vă rog să ţineţi cont de cele pe care vi le-am prezentat astăzi, în această dezbatere care va urma şi vă mulţumesc foarte mult pentru atenţia pe care mi-aţi acordat-o. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

În continuare, urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare. Am primit o listă cu înscrieri la cuvânt. Dacă vor mai exista şi alte solicitări, le aştept la secretarii de şedinţă.

Mai întâi, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, domnul deputat Gubandru.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Votarea noului Cod fiscal în Parlament, în vara anului 2006, a atras de îndată reacţia Comisiei Europene, nemulţumirea europenilor fiind transmisă pe diferite canale.

Prima confirmare oficială a venit prin raportul din septembrie 2006, care a precizat că singurul neajuns al legislaţiei fiscale româneşti este introducerea noii taxe pentru înmatriculare, care contravine legislaţiei europene: "Taxa de înmatriculare a autovehiculelor este incompatibilă atât cu Tratatul de aderare a României, cât şi cu jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie." se arată în Raportul Comisiei Europene.

În martie 2007, a fost declanşată procedura de sancţionare printr-o scrisoare de notificare oficială, transmisă de Comisia Europeană Guvernului PD, PNL.

Întrucât au trecut mai bine de şapte luni şi Guvernul nu a luat nicio măsură, Bruxelles-ul a deschis o a doua etapă de sancţionare a României, considerând că răspunsurile autorităţilor române au fost nesatisfăcătoare, acordând, de această dată, un termen de două luni pentru schimbarea legislaţiei, ulterior fiind posibilă acţionarea statului român la Curtea Europeană de Justiţie.

Dar iată pe scurt cum se prezintă, în cifre, taxa calculată pe diferite maşini, în funcţie de vechime şi catalizatorii folosiţi. Taxa de primă înmatriculare se calculează în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator - nonEuro sau Euro 1, 2, 3, 4 şi capacitatea cilindrică.

Dacă ar fi să privim o situaţie comparativă, am merge de la cea mai mică capacitate, de 600 de cm³ şi am constata că, pentru autovehicule noi, se plăteşte o taxă de 68 de euro. La aceleaşi autovehicule, pentru 1400, 1600 şi 2000 de cm³ se plătesc 160, 183 şi respectiv 535 de euro.

Fără îndoială, n-aş vrea să vă prezint calculele pe care le-am făcut. În continuare ele cresc, pe măsură ce vechimea maşinilor creşte şi catalizatorul este de tip Euro 1 sau nonEuro. Aşa încât se ajunge ca la maşinile cu o vechime mai mare de şase ani, catalizator tip Euro 1, taxa să ajungă la 7.727 de euro, iar la cele nonEuro la 8.586 de euro.

Aşadar, dacă Guvernul nu modifică taxa potrivit exigenţelor Bruxelles-ului, sentinţa Curţii Europene de Justiţie ar putea consta în a cere României să elimine taxa şi să restituie banii celor care au plătit-o deja. Dacă refuză să aplice sentinţa Curţii Europene de Justiţiei, Comisia va cere Curţii ca statul român să fie sancţionat şi să plătească o amendă de câteva sute de milioane de euro.

Calculând încasările bugetului, de circa 250 de milioane de euro în anul 2007, am putea constata că dacă Guvernul nu renunţă la taxă sau nu încearcă s-o armonizeze cu cerinţele Comisiei Europene, pe cetăţenii României i-ar putea costa dublu.

Pe de o parte, taxele plătite de cei care şi-au achiziţionat maşinile, pe de altă parte amenda, cam de aceeaşi valoare, plătită de către România şi pe care o suportă toţi cetăţenii României.

Concluzia este foarte simplă şi clară. Partidul Social Democrat solicită Guvernului Tăriceanu să-şi alinieze taxa la cerinţele Comisiei Europene, şi anume: în primul rând, să elimine discriminarea între taxa aferentă importurilor la maşinile noi şi vechi şi, în al doilea rând, să recoreleze taxa în aşa fel încât să fie mai mare la maşinile noi şi mai redusă la cele uzate, proporţional cu gradul de uzură şi vechimea în ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Relu Fenechiu.

Domnule deputat Gubandru, aţi consumat cinci minute din timpul PSD.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Două chestiuni aş vrea să vă aduc în discuţie.

Nu aş vrea să mă refer tehnic la taxa de primă înmatriculare, nici la cunatumul ei, nici la relaţia cu Uniunea Europeană, ci aş dori să mă refer, în primul rând, la viitor. Aş dori să mă refer la faptul că Uniunea Europeană, prezentă la dezbaterile din Indonezia pe tema schimbărilor climatice, a hotărât să propună ţărilor Uniunii reducerea cu 40% şi nu numai cu 20% a emisiilor de noxe până în anul 2020. Poate nu se va lua această decizie, dar cu siguranţă se va ajunge la un cuantum mult mai mare de 20%.

În prezent, Comisia Europeană pregăteşte o legislaţie în toată Europa pentru introducerea unor taxe foarte mari pentru toţi poluatorii şi când spun toţi poluatorii, mă refer şi la posesorii de autoturisme poluante. Aşa încât, stimaţi colegi, prin propunerea pe care dumneavoastră o faceţi astăzi, prin vocea preşedintelui dumneavoastră, Emil Boc, aceea de a se renunţa la această taxă, nu veţi face decât să puneţi românii, într-un viitor foarte apropiat, să plătească în fiecare lună şi în fiecare an taxe mult mai mari pentru poluare, taxele de mediu care vor fi incluse obligatoriu de legislaţia Uniunii Europene.

Dar al doilea palier la care vreau să mă refer este demagogia sau lipsa de raţiune de care dumneavoastră daţi dovadă. Pentru că îmi vine greu să înţeleg cum o lege propusă şi susţinută cu vehemenţă de miniştrii PD-işti şi sunt nu mai puţin de 6 miniştri PD-işti care au semnat această lege, este acum înfierată de aceeaşi membri ai Partidului Democrat.

Am aici expunerea de motive din luna iunie a anului 2006 când domnul Gheorghe Hogea pe care-l cunoaşteţi, membru P.D., domnilor, domnul Vasile Blaga, doamna Sulfina Barbu, doamna Anca Boagiu, doamna Monica Macovei. Toţi aceşti domni, foşti miniştri P.D., au iniţiat această lege, domnilor. Poate nu-i mai recunoaşteţi că sunt membri P.D. (Din sală i se spune că acum sunt membri ai P.D.L.)

Am înţeles. Cred că asta este realitatea. Sunt P.D.L. acum!

Deci, domnilor, la dezbaterea în plenul Camerei Deputaţilor a acestei legi, îmi amintesc cum, onoratul de fapt al nostru coleg, domnul Cezar Preda, înfierând cu mânie proletară Partidul Conservator, care la acea dată nu susţinea această lege, spunea că este o legislaţie cu prioritate europeană şi cum îşi permit unii oameni care fac parte din arcul guvernamental să nu susţină această lege. Nu înţeleg, domnilor, ce v-a determinat peste noapte să vă schimbaţi radical părerea. De fapt nici nu-l văd pe domnul Cezar Preda aici că l-aş întreba în mod direct.

Coroborând toate acestea cu declaraţia de joi a preşedintelui P.D., Emil Boc, care cere suspendarea şi anularea taxei de primă înmatriculare considerată abuzivă şi nelegală, nu putem să nu ne întrebăm cum aţi gândit atunci şi cum gândiţi acum. Sau mai mult, este, domnilor, rea voinţă sau este pură demagogie?

Mai mult, la adoptarea proiectului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.110/2006, ordonanţă de urgenţă semnată de fostul ministru de atunci al transporturilor, membru P.D., domnul Radu Berceanu, deci la adoptarea acelei legi, 35 dintre cei 36 de parlamentari P.D. prezenţi au votat pentru prezenta lege. Nu mai vorbim că după aceea în momentul în care preşedintele Băsescu a trimis spre reexaminare această lege pe o cu totul altă problemă, dumnealor au votat împotrivă.

Şi atunci ne întrebăm, încă o dată, ce urmăreşte Partidul Democrat prin poziţia dualistă pe care permanent o critică la alţii? De unde au o atât de mare inconsecvenţă între ce a fost atunci şi ce este acum? Care este de fapt poziţia Partidului Democrat, actualmente Partidului Democrat - Liberal cu privire la proiectele asumate în 2004 prin programul de guvernare comun la acea dată. Este dovada unui fapt pe care noi, liberalii, l-am acuzat constant la democraţi, lipsa de viziune şi de consecvenţă. Este ceva firesc şi comun lor, în acest partid este o stare de spirit continuă, total nesănătoasă pentru politica românească.

Ca reprezentant politic al unui anumit segment electoral ai obligaţia la maturitate politică şi decizională. Schimbarea opiniilor în funcţie de cum bate vântul schimbării, denotă un populism demn de schiţele lui Caragiale.

Până la urmă care este poziţia democraţilor referitor la taxa de primă înmatriculare? Aş vrea să ştiu şi aş vrea să ne fie explicată tuturor această stare de fapt.

Domnul Emil Boc îi cere cu insistenţă şi încăpăţânare premierului Tăriceanu să renunţe la această taxă înainte ca Bruxelles-ul să adopte vreo poziţie finală în această privinţă. Dar oare atunci când cei cinci plus unu, deci şase miniştri democraţi, au semnat fără nici o reţinere pentru susţinerea acestui proiect, situaţia era alta? Nu.

Cum altfel decât prin infantilism politic şi demagogie pot explica liderii democraţi această schimbare radicală de poziţie. Ce fel de încredere poţi să ai în nişte politicieni care îşi vând convingerile pentru speranţa câtorva procente în plus în sondaje.

Domnilor, simplul fapt că v-aţi sucit, vă taie orice urmă de credibilitate. Cel puţin în privinţa acestui subiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aţi consumat şase din cele unsprezece minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidul Democrat, doamna deputat Graţiela Iordache.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Denisa Graţiela Iordache:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Vreau să încep prin a face o clarificare necesară. Sunteţi într-o mare eroare, domnule prim-ministru. Şi v-o spun în calitate de membru al partidului care a solicitat această dezbatere politică. Ceea ce discutăm astăzi, aici şi acum, este subiectul taxei de primă înmatriculare, care nu are absolut nimic în comun cu subiectul poluării, cel pe care l-aţi invocat.

Am să încep prin a vă prezenta câteva fapte. În noiembrie 2007, comisarul european Laszlo Covacs afirmă că indiferent dacă Guvernul României îşi va modifica legislaţia privind taxa de primă înmatriculare, astfel încât să fie armonizată cu normele europene, banii trebuie daţi înapoi. Proiectul de directivă iniţiat de Comisia Europeană încă din 2005 referitor la taxele auto stipulează clar: "Orice altă soluţie bazată pe reţinerea taxei de primă înmatriculare nu va putea rezolva problema principală, şi anume obstacolul pus de această taxă în calea liberei circulaţii a autovehiculelor pe piaţa comună europeană." Proiectul propune şi renunţarea la această taxă de către statele membre până cel târziu anul 2015.

Parlamentul European, noiembrie 2006, adoptă o rezoluţie în care afirmă că eliminarea taxei de primă înmatriculare va avea un efect benefic pentru mediul înconjurător şi siguranţa rutieră, deoarece contribuie la schimbarea mai rapidă a parcului de maşini.

Precedentele Curţii Europene de Justiţie în materie soluţionează în favoarea cetăţenilor şi obligă o ţară precum Ungaria la anularea acestei taxe şi la returnarea banilor. Cetăţenii români au fost şi ei printre aceia care au reclamat taxa la Bruxelles. Impresionant mi s-a părut cazul unuia dintre aceştia care susţinea că din cauza taxei de primă înmatriculare de 3000 de euro nu-şi permite să achiziţioneze o maşină mai eficientă şi care să fie mai puţin poluantă decât Dacia pe care o conduce de 20 de ani.

Justiţia română a condamnat şi ea caracterul discriminatoriu al acestei taxe. Este cazul românului care a câştigat procesul cu statul român în privinţa taxei auto. Pentru un autoturism achiziţionat cu 9700 de euro, cetăţeanul a fost nevoit să mai achite la intrarea în ţară o taxă de înmatriculare de 6200 de lei, adică echivalentul a 2000 de euro la vremea respectivă. A plătit iniţial taxa ca să-şi poată înmatricula autoturismul şi apoi a contestat-o în justiţie. Ce credeţi că s-a întâmplat? Justiţia i-a dat dreptate. (Rumoare în sală)

Domnule prim-ministru, acestea sunt faptele. Orice alte aşa-zise argumente pe care le-aţi prezenta în decursul celor zece luni nu sunt decât vorbe. Ne-aţi povestit dumneavoastră şi liberalii de la Ministerul Finanţelor că aceasta este o taxă de mediu menită să ne protejeze împotriva poluării. O minciună, o mare minciună!

Taxa de primă înmatriculare din România nu este o taxă de mediu, o spune Comisia Europeană, dar o recunoaşte şi Ministerul Finanţelor, într-o scrisoare de răspuns către AUTOVIT. În documentul respectiv, Ministerul Finanţelor precizează că "taxa a fost introdusă pentru menţinerea unei surse de venit la buget şi pentru o oarecare limitare a numărului de maşini vechi." Am citat.

Acelaşi document stipulează că taxa înlocuieşte sistemul accizelor, ea având un caracter fiscal. Deci, însuşi reprezentantul Ministerului Finanţelor recunoaşte caracterul fiscal al acestei taxe. De altfel, până şi vestita formulă de calcul a acestei taxe evidenţiază caracterul ei fiscal.

Taxa de primă înmatriculare nu este o taxă de mediu. Şi nu este pentru că aceasta nu a finanţat niciodată fondul de mediu. Mai mult, bugetul Ministerului Mediului a scăzut în mod constant pe parcursul rectificărilor bugetare ale anului 2007. De altfel, dacă protecţia mediului ar fi fost preocuparea Guvernului Tăriceanu II, atunci aţi fi acceptat amendamentele la buget făcute de Partidul Democrat Liberal care vizau şi programe şi proiecte concrete de mediu şi în conformitate cu normele europene.

Comportamentul dumneavoastră nu face decât să oglindească duplicitatea Guvernului pe care îl conduceţi. Una vorbiţi şi alta faceţi.

Realitatea nefardată cu vorbe frumoase şi declaraţii politicianiste este că în România europeană a anului 2007, Guvernul Tăriceanu II susţine o taxă contrară legislaţiei europene, o taxă nedreaptă şi o taxă care împovărează cetăţeanul român. De altfel, domnule prim-ministru, acesta este doar unul dintre pretinsele succese europene ale Guvernului pe care îl conduceţi.

Din aceeaşi categorie de succese fac parte şi problemele legate de privatizarea Automobile Craiova şi încălcarea dreptului comunitar în ceea ce priveşte legislaţia referitoare la publicitatea înşelătoare.

Un asemenea comportament face din România subiectul procedurilor de infringement şi la mai puţin de un an de la aderare contribuie la imaginea proastă pe care o avem în Europa. În Uniunea Europeană, un astfel de comportament se plăteşte. Dar de plătit pentru ineficienţa guvernării dumneavoastră plătesc cetăţenii români.

Amenzile la plata cărora vom fi obligaţi vor fi suportate de noi toţi şi nu de către miniştrii incompetenţi din cabinetul pe care-l conduceţi.

Partidul Democrat Liberal s-a pronunţat împotriva acestei taxe încă din 7 ianuarie 2007 când preşedintele partidului, domnul Emil Boc, a solicitat primului ministru suspendarea taxei. Pe 23 martie 2007, ministrul mediului, Sulfina Barbu, a declarat că taxa de primă înmatriculare este o măsură fiscală şi că din punct de vedere al protecţiei mediului, aceasta este una excesivă. Mai 2007. Euro parlamentarul Monica Iacob Ridzi a contestat taxa în plenul Parlamentului European şi a cerut suspendarea ei până la adoptarea unei forme agreate de Uniunea Europeană , o formă nediscriminatorie, precum şi returnarea sumelor deja colectate. Sebastian Bodu a fost demis de dumneavoastră personal, domnule prim-ministru, pentru că a avut curajul să-şi expună punctul de vedere şi să declare în ianuarie că taxa de înmatriculare este menţinută, deşi este contrară normelor europene.

Toate luările de poziţie ale Partidului Democrat Liberal, toate avertismentele Uniunii Europene, toate reclamaţiile cetăţenilor români la Comisia Europeană nu au avut nici un rezultat. Guvernul Tăriceanu II susţine în continuare acest bir, deşi atacă puternic în primul rând buzunarele acelor români pe care ar trebui să-i protejeze.

Ne punem întrebarea: pe cine protejaţi, domnule prim-ministru?

În ultimele sale declaraţii, domnul ministru al finanţelor, Varujan Vosganian, susţine că nu poate returna banii românilor pentru că nu are temei legal, de parcă acest aspect v-ar fi împiedicat atunci când aţi avut de rezolvat problemele legate de avizul pentru începerea urmăririi penale a mai multor miniştri din cabinetul pe care-l conduceţi. Atunci aţi găsit alternativa Ordonanţei de urgenţă prin care aţi dispus soluţia neconstituţională a dizolvării comisiei prezidenţiale.

Ne-ar bucura să constatăm că vă străduiţi să găsiţi la fel de rapid soluţii şi pentru milioanele de români care sunt nedreptăţiţi prin această taxă. Vă anunţăm, domnule prim-ministru, că Partidul Democrat Liberal a găsit răspunsul la problema dumneavoastră. Sau de fapt doar invocată de domnul Vosganian.

Grupul nostru parlamentar a depus spre adoptare şi dezbatere Parlamentului României, în procedură de urgenţă, un proiect de lege prin care solicită anularea taxei de primă înmatriculare şi returnarea către români a taxelor încasate ilegal şi abuziv de către Guvernul pe care îl conduceţi.

Am depus acest proiect pentru că România trebuie să se alinieze la cerinţele europene. Susţinem anularea taxei de primă înmatriculare deoarece aceasta reprezintă un lux pentru toţi cetăţenii care nu-şi permit să-şi achiziţioneze decât o maşină la mâna a doua.

Susţinem anularea acestei taxe de primă înmatriculare pentru ca românii să poată beneficia de statutul de cetăţeni europeni, să poată să-şi achiziţioneze o maşină atunci când vor şi în condiţiile în care vor, nu când vrea Guvernul Tăriceanu şi ce marcă doreşte Guvernul Tăriceanu.

Taxa de primă înmatriculare are un caracter profund discriminatoriu şi afectează libera circulaţie a serviciilor şi bunurilor, precum şi libera competiţie pe piaţa auto românească. Mai mult, Partidul Democrat Liberal vă solicită restituirea sumelor încasate de la cetăţenii români până cel târziu 31 decembrie 2008.

Domnule prim-ministru, susţinând acest proiect de lege, chiar dacă ne aparţine, veţi avea şansa de a repara nedreptatea pe care aţi făcut-o cetăţenilor României şi veţi îndeplini cerinţele Comisiei Europene. Este şansa dumneavoastră de a fi în sfârşit european şi în fapte, nu doar prin declaraţii politice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Aţi vorbit nouă minute, din cele opt, pe care le aveaţi alocate. Pentru că a solicitat şi domnul Ciocâlteu, la care ţin foarte mult, au mai rămas două minute.

Da, când vă vine rândul, domnule Ciocâlteu.

Din partea Grupul parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Mircea Purceld.

Domnul Octavian Mircea Purceld:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru Vosganian,

Trebuie să vă spun că la începutul dezbaterilor, liderul Grupului P.D. liniuţă L, sau minus L. Nu ştiu, mă rog, îmi cer scuze de la colegii de la P.N.L. că ei ştiu mai bine decât mine chestia asta, a precizat că dânşilor le aparţine iniţiativa acestei dezbateri.

Eu nu prea înţeleg cum vine chestia asta, pentru că un fost ministru al P.D.-ului a iniţiat această taxă, iar acum P.D. liniuţă L. este împotriva ei.

Lipsa de consecvenţă mă derutează, aşa cum m-a derutat şi cuvântul distinsei noastre colege, doamna Graţiela Iordache.

Încep cu o concluzie: taxa de primă înmatriculare este discriminatorie şi asta pentru că ea discriminează maşinile achiziţionate din străinătate în raport cu cele cumpărate din România.

Aici, apare şi o primă întrebare pentru mine. De ce este nevoie de o asemenea practică? Dacă veţi răspunde că este o taxă ecologică şi că raţiunea ei este de protecţie a mediului înconjurător, vă spun în modul cel mai clar că nu vă cred şi că nu vă crede nimeni. Dacă vreţi să vorbim despre efectul acesteia în plan fiscal, este deja cu totul altceva. S-au încasat la bugetul de stat, pe primele 11 luni ale acestui an, aproape 800 de milioane de lei, mai mult decât a estimat Ministerul Economiei şi Finanţelor pe întregul an, respectiv ştiu că aţi estimat în jur de 766 de milioane.

Faptul că România va ajunge în faţa Curţii Europene de Justiţie este pentru mine un lucru cert, mai ales în urma celor declarate de către domnul ministru Vosganian. Mai mult, domnul ministru Vosganian dă lecţii şi altor state din Europa. Şi aici îmi permit să-l citez: "Ţările care nu se pregătesc până atunci vor avea probleme mari în a-şi reînnoi parcul şi a scoate din circulaţie maşinile uzate". Iată că suntem preocupaţi de soarta altora, însă nu găsim soluţii pentru situaţia creată la noi.

Domnul ministru mai spune: "De aceea, această taxă, în 2007, a fost benefică pentru români". Despre cât de benefică a fost această taxă pentru români, eu m-aş abţine să mă pronunţ în acest mod. Însă un lucru este clar: această taxă a fost şi este benefică pentru bugetul de stat, sărăcită de ideea nefericită a cotei unice de impozitare.

Pentru mine este limpede că se caută în permanenţă soluţii pentru inventarea de noi taxe şi impozite care să facă bugetul de stat cât mai consistent. Trebuie să recunoaştem însă că aici a greşit şi Parlamentul, nu numai Guvernul, atunci când a aprobat un număr mare de voturi, respectiv 151 de voturi, Ordonanţa de urgenţă nr.110 din 21 decembrie 2006.

Opinia noastră este că taxa pentru prima înmatriculare în România, pe care populaţia o achită în cazul importului unui autoturism, este o eroare, iar dacă acum i-a schimbat numele în taxă pentru protecţia mediului sau taxă pentru poluare este acelaşi lucru. Este clar că este aceeaşi Mărie, însă cu altă pălărie.

România nu trebuie să fie groapa de gunoi a Europei, dar nici teoria cu protecţia industriei proprii nu este valabilă pentru noi. Populaţia nu trebuie să susţină nici producţia celor de la Renault, nici a altor producători, şi nici bugetul importatorilor de autoturisme noi. Noi opinăm că o taxă pentru descurajarea importului de maşini cu potenţial mare de poluare, trebuie să existe însă. Însă aceasta trebuie bine corelată cu potenţialul financiar al populaţiei.

Nu trebuie să ne gândim numai la cei cu bani foarte mulţi în acest caz. Soluţia este elaborarea unui act normativ nu o nouă ordonanţă de urgenţă în vacanţa parlamentarilor, ci un nou proiect de lege care să fie dezbătut în procedură de urgenţă şi care să fie competent prelucrat şi dezbătut în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Parlamentul României, domnule prim-ministru, are suficienţi specialişti, chiar mai mulţi decât Guvernul, vă cer scuze pentru eventuala ineleganţă, care să găsească cele mai fericite soluţii şi să împace atât populaţia, cât şi Comisia Europeană, şi să fie şi în interesul naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Înţeleg că Grupul UDMR a cedat Guvernului timpul pe care-l are la dispoziţie.

Din partea Grupul parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Dragoş Dumitriu, din banca Guvernului?!

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Înţeleg că Partidul Conservator trezeşte un mare interes noului Partid Democrat Liberal, dar mai aveţi răbdare, suntem în negocieri cu mai mulţi! (Râsete)

Revenim la subiect.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să nu faceţi negocieri cu sala!

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Sigur că a fost foarte interesantă expunerea făcută de premier, dar ar fi fost interesant de auzit şi poziţia ministrului mediului. Pentru că, aşa cum a spus şi doamna Graţiela Iordache, foarte greu se poate demonstra că această taxă este o taxă de mediu şi foarte uşor se poate demonstra că este o taxă fiscală, chiar din documentul pe care şi eu îl am şi care mai menţionează, în finalul documentului, că respectiva taxă se constituie într-o sursă la buget.

Nu ştiu dacă colegii din Comisia de buget, finanţe au regăsit aceste venituri acolo, dar, cu siguranţă, Guvernul se bazează pe aceste încasări, care se ridică la o sumă de peste 800 de milioane, după cum spunea colegul Mircea Purceld.

Partidul Conservator susţine acordurile încheiate cu Uniunea Europeană privind libera circulaţie a produselor, scutirea de accize şi alte taxe fiscale. De aceea, nu suntem de acord să vorbim de liberă circulaţie, în cazul respectivei taxe, atâta timp cât noi taxăm produsele despre care vorbim acum. Nu putem vorbi de o taxă de mediu atâta timp cât o reală taxă de mediu s-ar aplica tuturor poluatorilor, nu numai autovehiculelor. Şi nici măcar tuturor autovehiculelor.

De asemenea, criteriul de apreciere după care ar trebui să funcţioneze o taxă reală de mediu ar fi emisia de noxe, ceea ce nu se regăseşte în forma actuală, cel puţin, a taxei de primă înmatriculare. După câte am citit în modul în care se calculează această taxă, există maşini vechi care beneficiază de catalizatoare mai puţin performante care sunt taxate mai puţin decât poluatori mai mici.

În aceste condiţii, nu putem, repet, să susţinem această taxă şi reiterăm propunerea pe care am făcut-o acum câteva luni, şi anume o propunere legislativă de eliminarea acestor taxe şi, în măsura în care justiţia va hotărî, şi returnarea banilor celor care au plătit până acum taxa.

Acum vorbind şi dintr-un punct de vedere mai populist, este cazul să spunem că românii cu veniturile pe care le au la ora actuală nu sunt pregătiţi pentru o trecere la maşini performante mai scumpe. Trecerea la maşini performante, dar de mâna a doua, mai puţin poluante decât maşinile pe care le posedă la ora actuală, era o etapă nu numai necesară, dar poate şi obligatorie.

Şi, în fine, apropo de protecţionismul pentru maşinile de peste 3,5 tone şi de maşinile folosite de reprezentanţe diplomatice, mă rog, de diverse alte categorii scutite prin taxă, mă întreb de ce nu s-a folosit acelaşi protecţionism şi în cazul celebrelor întreprinderi de tip ARO Câmpulung sau altele, care au fost desfiinţate cu foarte multă nonşalanţă şi nu au primit nici un fel de protecţie din partea Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Aţi epuizat şi timpul minorităţilor naţionale. Sunt sigur că vi-l puseseră la dispoziţie.

Din partea parlamentarilor independenţi, domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveţi peste 20 de secunde la dispoziţie.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Onoraţi membri ai Guvernului,

O să încerc să mă încadrez în cele 20 de secunde, fiindcă antevorbitorii care au luat cuvântul înainte s-au exprimat şi au spus multe din punctele de vedere pe care aş fi dorit să le spun şi eu.

Doar atât spun că, într-adevăr, consider că taxa de primă înmatriculare este prea mare. Poate că ar fi bine să fie redusă şi chiar anulată. Am şi iniţiat un proiect de lege în acest sens încă de la începutul acestui an, dar nu pot să nu pun două întrebări sau să mă întreb: cum se iau deciziile în Guvern atâta vreme cât această iniţiativă de a se discuta în Parlament, în Camera Deputaţilor, aparţine unor forţe politice care au fost la guvernare şi, de asemenea, cum a votat ministrul care era în acea vreme, cum a votat în privinţa acestei taxe.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Ioan Bivolaru.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Este bine că avem o astfel de dezbatere astăzi, dar este imoral că astăzi participăm la o astfel de dezbatere tocmai la iniţiativa Grupului parlamentar al P.D. şi al miniştrilor P.D. care în 2006 au votat la ambele mâini introducerea taxei pentru prima înmatriculare în România.

Pentru a nu fi acuzat de abuz de demagogie acest partid, Partidul Democrat, ar fi trebuit, prin reprezentanţi, să-şi înceapă discursurile la acest microfon cerând scuze populaţiei afectate de prevederile unei astfel de reglementări.

Probabil că alţii, dintr-un simţ mai acut autocritic, ar putea să traverseze şi complexul "Postelnicu".

Domnule prim-ministru Tăriceanu,

aţi spus un lucru aici, în discursul dumneavoastră, că eliminarea taxei va costa România mult mai mult.

Reacţia cetăţenilor nu face decât să exprime neîncrederea că ceea ce se realizează din taxa respectivă şi din aceste fonduri este în folosul lor în mod concret şi direct.

V-aş da două exemple: în primul rând, înnoirea parcului auto poate fi considerată o măsură pozitivă, dar într-o oarecare măsură este diminuată prin principiul: cu o mână Guvernul dă, cu cealaltă ia.

În ceea ce priveşte programul de împăduriri la care aţi făcut referire, sigur, şi acesta este o măsură pozitivă, dar se contrazice flagrant cu politicile inconştiente ale administraţiilor locale care, mă rog, guvernează în acest moment, de demolare şi de desfiinţare a spaţiilor verzi, şi aceasta este o problemă care a făcut obiectul unor dezbateri foarte largi.

Deci, încrederea populaţiei că această taxă foloseşte concret deocamdată la ceva este destul de precară. Taxa specială privind prima înmatriculare s-a dorit să fie o taxă de mediu, în contextul în care astăzi, la Bruxelles, se bate monedă pe reducerea bioxidului de carbon emis în atmosferă de autovehicule, în limita la 130 g pentru fiecare km parcurs.

Este o ambiţie extraordinară care se impune şi care, mai mult ca sigur că va ridica costurile autovehiculelor cu circa 2.350 euro pentru fiecare autovehicul, pentru adaptarea motoarelor pentru a ajunge la o astfel de limită. Deci, este deja o presiune atât asupra a producătorilor, dar mai ales asupra cumpărătorilor respectivi.

Pentru o astfel de problemă, Germania, la ora actuală, e bine să ştim că a cerut un time-out pentru rezolvarea practic a acestei probleme. Nici măcar nu s-au repezit să o rezolve, să găsească o soluţie pentru o astfel de problemă.

noxele emise exagerat de către autovehiculele nonEuro, Euro-1 sau Euro-2 nu sunt compensate de către autovehiculele Euro-3 şi Euro-4, iar în prezent autovehiculele Euro-5, care sunt pregătite să fie lansate pe piaţă, sigur că nici pe departe nu vor rezolva nici ele această problemă.

Introducerea taxei pentru primă înmatriculare în România, ca taxă de mediu, nu a fost o soluţie cu realizare fericită, reclamându-se la nivelul Uniunii Europene tratamentul discriminator aplicat de această taxă.

Nu se poate nega faptul că această taxă specială are componentele unei taxe de mediu. Elementele constitutive ale taxei de mediu sunt în strictă legătură cu elementele definitorii ale nivelului poluării, respectiv norma de poluare, capacitatea cilindrică a motorului şi vechimea autovehiculului.

Pe de altă parte, însă, trebuie să recunoaştem că taxa are şi o componentă fiscală, ceea ce nu contrazice unele prevederi europene, dar nu credem că România are nevoie de această componentă în taxă.

Rezoluţia Parlamentului European din 24 octombrie anul acesta încurajează statele-membre să introducă atât taxe de achiziţie, cât şi taxe de circulaţie pentru autovehicule, dar şi stimulente economice pentru retragerea autovehiculelor vechi din circulaţie.

Agenţia europeană de mediu preciza în iunie anul acesta că pentru prevenirea poluării de către autovehicule se poate aplica o taxă la înmatriculare, calculată în funcţie de nivelul de poluare.

În schimb, alte organisme internaţionale sugerează şi alte căi de diminuare a poluării prin măsuri administrative, cum ar fi aceea a interzicerii înmatriculării vehiculelor uzate. În prezent, 16 state din Uniune au taxe de înmatriculare cu cele mai diverse formule de calcul, care există aceste taxe şi formule de ani de zile, dar sunt considerate totuşi discriminatorii ca aplicare, în mare măsură.

În prezent, Uniunea Europeană impune să existe în această materie un sistem unitar aplicat, pentru a dispare discriminările.

Partidul Social Democrat propune concret corecţia grilei de taxă, şi această taxă să scadă, nu să crească, pe măsura creşterii vechimii autovehiculului.

Pretenţiile Uniunii Europene nu vizează nivelul taxei, ci doar eliminarea discriminării aplicării ei. Discriminarea cea mai evidentă este în cazul importului de autovehicule second-hand dintr-o ţară a Uniunii Europene în care există deja taxa pentru primă înmatriculare.

Partidul Social Democrat propune o altă abordare în acest sens, vizând reducerea taxei pentru astfel de cazuri. Întrebarea fundamentală, care a apărut ca primă reacţie a apariţiei acestei taxe care înlocuieşte acciza, a fost pe cine avantajează taxa?

Pentru a completa această întrebare trebuie să găsim o formulare corectă şi completă a acestei întrebări: pe cine avantajează sau dezavantajează taxa de primă înmatriculare? Pe producătorii de astfel de autovehicule? Pe importatorii de autovehicule noi? Pe importatorii de autovehicule second-hand? Pe cumpărătorii acestor categorii de autovehicule sau pe toţi membrii unei comunităţi, pe cetăţeni în general.

La o primă analiză, putem constata că această taxă avantajează şi dezavantajează, în egală măsură, toate categoriile enumerate mai sus.

Pe de altă parte, este evident că aşa cum a fost gândită şi prezentată taxa de primă înmatriculare, beneficiarii imediaţi ai acestei măsuri se pot constitui cu uşurinţă într-o asociaţie a producătorilor şi importatorilor de autoturisme, cu excepţia importatorilor de autoturisme second-hand.

Statistic în România, pe 10 luni în 2007, s-au înmatriculat 316.703 autoturisme, dintre care aproape 85.000 sunt second-hand, respectiv 27%, ceea ce, comparat cu aceeaşi perioadă a anului 2006, reprezintă per total o creştere de 45,5%. pe fondul existenţei unui parc de autovehicule considerat printre cele mai învechite în Europa, România trebuie să găsească soluţia tehnică care să mulţumească, deopotrivă, toate categoriile de producători şi importatori, şi toate categoriile de cetăţeni aflaţi în impact direct sau mai puţin direct cu problemele de mediu şi cu problemele de trafic, că şi acesta reprezintă o poluare.

Printre aceşti cetăţeni, sigur că trebuie să se regăsească cei circa 350.000 de noi proprietari de autoturisme anual. Nu este vorba aici de milioane, cum s-a pronunţat un antevorbitor; este vorba de milioane de cetăţeni. deocamdată, de această taxă de primă înmatriculare, au fost afectaţi în România, circa 400.000 de cetăţeni.

P.S.D. propune următoarele soluţii pentru rezolvarea acestei probleme pe mai departe.

În primul rând, taxa să vizeze strict componenta de mediu, şi nu componenta fiscală.

În al doilea rând, nivelul taxei să fie diminuat la limita suportabilă, după o analiză temeinică în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Nu trebuie să înţelegem că locul de dezbatere a unei astfel de legi este numai într-o comisie de buget. Sunt şi alte comisii de specialitate, care au mai mult de lucru în această treabă şi, cum a spus cineva aici la microfon, Parlamentul are suficienţi oameni care se pricep în acest domeniu.

În al treilea rând, taxa să fie inclusă în preţul autovehiculului şi suportată de către vânzător, ca şi în cazul accizelor care au fost înlocuite prin taxă.

Taxa să se aplice nediscriminator la nivelul tuturor cumpărătorilor.

Guvernul să nu promoveze, domnule prim-ministru, noua taxă sub forma unei ordonanţe de urgenţă, pentru că în aceste condiţii o să introduceţi o bulversare mult mai puternică în România, deoarece probabil ordonanţa pe care gândiţi să o faceţi va intra în vigoare la 1 ianuarie, Parlamentul o va aproba, şi vă asigur că va fi modificată, vă asigur de pe acum, am văzut proiectul, şi în condiţiile astea veţi obliga oamenii să plătească o anumită taxă; după două luni va fi altă taxă ş.a.m.d., şi o să fiţi poate obligaţi să mai daţi şi nişte bani înapoi.

Realizaţi această problemă, până la apariţia noii legi blocaţi aplicarea legii existente şi lăsaţi Parlamentul să dezbată cum trebuie această nouă lege, împreună şi cu reprezentanţii Guvernului, nicio problemă.

Şi, domnule ministru, una din problemele esenţiale, că tot vorbim de poluare, poluarea realizată de automobile, de autovehicule. Această poluare este controlată de către staţii care sunt autorizate de către Ministerul Transporturilor, prin Registrul Auto Român.

S-a făcut o afacere în România de ani de zile, şi această afacere continuă prin autorizarea în continuare, într-o veselie, a acestor staţii de întreţinere şi de inspecţie tehnică periodică.

Ministerul Transporturilor, respectiv Registrul Auto Român menţine aceste staţii prin contracte de franciză şi se mulţumeşte să încaseze toate aceste contravalori care derivă din contractele de franciză.

Nu am auzit până acum nicăieri ca acest Registru Auto Român să aplice sancţiunile care se aplică în Europa, reducând aceste autorizaţii, retrăgându-le sau implicând chiar dosare penale pentru cei care, efectiv îşi bat joc în legătură cu inspecţia tehnică periodică.

Vă informez, domnule prim-ministru, că am informaţii, şi eu la rândul meu, că dacă în cazul unui autobuz, care este suficient de poluant, taxa de ITP este în jur de 1 milion şi ceva, se plătesc aproximativ 4 milioane ca să iasă acolo în halul în care iese, dar cu ITP-ul bun de circulaţie. Asta este activitatea care se realizează în Ministerul Transporturilor şi mai ales în Registrul Auto Român, şi noi venim aici şi ne plângem de ce cresc noxele pe drum şi inventăm fel de fel de taxe, când de fapt avem soluţii administrative bine puse la punct în legislaţie, dar care nu se aplică.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Potrivit cronometrului oficial, aţi consumat 10 din cele 14 minute care mai rămăseseră la dispoziţia grupului.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Adrian Miuţescu.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, poate cea mai simplă soluţie ar fi să anulăm, să reducem şi să nu mai avem nici taxe, nici impozite. Ar fi cea mai convenabilă situaţie, în care populaţia sau cei care votează ar vota pe cei care reuşesc să facă acest lucru.

Vreau să vă spun că P.D. nu este prima dată când se răzgândeşte, să spunem aşa, cu un proiect pe care l-au votat şi pe care l-au semnat semnat miniştrii democraţi.

Acelaşi lucru l-a făcut, vă amintesc, de curând, şi cu votul uninominal, atunci când în Comisia de cod electoral au votat şi au susţinut proiectul respectiv şi, după aceea, iată că acum au venit cu o altă variantă.

Dar, revenind la această declaraţie politică, la această dezbatere de astăzi, fiind deputat de Argeş, pot să vă spun că pentru Argeş, Dacia - Renault reprezintă motorul şi inima industriei din Argeş.

Şi mă surprinde, că am aici în faţă un coleg din Argeş care totuşi cred că înţelege ceea ce spun, şi cred că nu numai asta, dar mă şi susţine, chiar dacă face parte dintr-un partid care acum are un alt punct de vedere. Este vorba de peste 500.000 de oameni care lucrează pe orizontală în industria de automobile în România, este vorba de peste 30.000 de oameni care lucrează numai în judeţul Argeş, în fabricarea de repere şi în grupul Dacia - Renault, şi cred că, dacă cineva amintea şi spunea aici că de ani de zile am ştiut să falimentăm industrii, şi industria de automobile a fost pusă în pericol pe celelalte segmente şi celelalte fabrici sunt în situaţia pe care o aminteaţi aici, cred că reprezintă un argument în plus că această taxă de mediu este o taxă care protejează şi fabricarea de automobile în România, şi locurile de muncă în aceste fabrici din România.

Vă mai amintesc ceva: chiar fabrica de la Craiova va fi afectată, aşa cum reclamăm aici taxele şi ne ducem cu jalba în băţ la Bruxelles, spunând că avem taxe care sunt în defavoarea populaţiei României, pune în pericol un acelaşi mod de a vedea lucrurile şi de a acţiona, chiar fabrica de la Craiova şi viitorul fabricii de automobile de acolo.

De aceea, eu cred că ar trebui să fim mult mai realişti, să lăsăm dorinţa de a acumula voturi şi de a primi voturi doar de dragul de a fi votaţi, şi să fim mult mai profunzi în interesul cetăţenilor români care, într-adevăr, doresc locuri de muncă şi doresc, într-adevăr, o perspectivă a industriei şi economiei româneşti.

Dacă nu vom avea această perspectivă, cu siguranţă că toate celelalte..., şi nici celelalte taxe nu vom mai avea de unde să le luăm. Cred că este bine să reflectăm cu toţii la acest lucru, şi cred că din acest punct de vedere Guvernul este un guvern responsabil care a prezentat, şi argumentele sunt aici, zic eu, reale.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Alexandru Ciocâlteu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Înţeleg că aţi primit două minute de la P.N.L., că mai rămăseseră.

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă adresez acum domnului prim-ministru. Mă miră colegii care folosesc cuvinte de genul "demagogi, incompetenţi". Acestea, de fapt, poluează uneori atmosfera din Parlament, şi pe mine mă deranjează foarte mult lucrul ăsta, deşi nu sunt un om care nu suportă mizeria, pentru că o trăiesc pe aceea umană, în permanenţă, lângă bolnavi.

Aş vrea să spun al doilea lucru, că apropo de poluare, există oameni care poluează, dacă vă urcaţi în metrou, mult mai mult decât poluează o maşină, şi atunci nu aţi luat asemenea măsuri.

A discuta despre acest moment, ba că a fost P.D.-ul, a votat cu P.N.L.-ul, ba n-a votat cu P.N.L.-ul, nu mai are importanţă. Este clar că a venit un moment în care P.D.-ul a prins un moment politic, şi bine l-a folosit, în care v-a spus că ceea ce s-a făcut atunci a fost o greşeală. Şi comunitatea europeană vă cere să modificaţi această greşeală. Nu vreţi s-o acceptaţi, nu vreţi.

Mă miră din partea domnilor liberali, şi eu o spun, pentru că sunt un om care gândeşte liberal, mă miră că pot să vină şi să spună aici despre faptul că trebuie să avem grijă că lucrează 500.000 de oameni nu ştiu unde. Suntem într-o economie de piaţă, domnule deputat. S-a terminat, s-a terminat! Vorbesc de economia de piaţă. Aţi luat-o cu tenta naţionalistă acum. Nu, vorbim de economie de piaţă.

Şi, în acelaşi timp, aş vrea să-i spun domnului prim-ministru, că eu sunt convins că maşina mea, pe care din întâmplare o cunoaşte, cred că poluează, chiar dacă are 8 cilindri mai puţin decât maşina dânsului, decât motocicleta Harley-Davidson a dânsului.

Deci, nu mă obligaţi să cumpăr ceea ce vreţi dumneavoastră. Lăsaţi-mă să cumpăr ceea ce vreau eu, asta înseamnă să fiţi liberali.

Iar apropo de poluare, aş vrea să vă gândiţi foarte bine că numai Groapa de la Glina cred că poluează cât cinci oraşe de mărimea Bucureştiului, şi nu s-au luat măsuri să se rezolve problema de la Glina. Când vom rezolva problema asta, cu gunoaiele, poate atunci o să o rezolvăm.

Vă mulţumesc şi îi doresc domnului prim-ministru şi ministrului de finanţe să rezolve problema conform indicaţiilor de la Consiliul Europei.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Luăm act de toate aceste chestiuni, sigur, mai puţin de luptele interne din partid, pe care nu le putem noi rezolva aici.

Vă rog, domnule deputat Duşa, ultima intervenţie din cadrul dezbaterii parlamentare.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Sigur că s-au spus multe aici, dar domnul prim-ministru mi-a făcut mie o urare, şi am să i-o fac şi eu la urmă, ca să fiu şi foarte scurt, dar până să fac urarea, două, trei vorbe tot o să le spun.

Dezbaterile acestea legate de taxa de primă de înmatriculare sunt începând de anul trecut, sunt dezbateri care se poartă în presă, se poartă de către societatea civilă, sunt dezbateri ample care sigur că ajung la populaţie, şi faptul că taxa de primă înmatriculare este mare nemulţumeşte populaţia. Dar nu trebuie să uităm, pentru că ocolim în această dezbatere - domnul prim-ministru a recunoscut ceva din această chestiune - că sorgintea şi originea acestei taxe este cota unică şi veniturile pe care statul le-a pierdut pe parcurs, respectiv taxa de vamă - cu 1 ianuarie 2007, accizele şi multe alte taxe. Românul, inventiv cum este, trebuie să înfiinţeze o taxă nouă, pentru a compensa veniturile la bugetul statului şi a putea finanţa activitatea economică şi socială de la buget.

Dezbateri au fost multe, că sunt necesare aceste taxe pentru realizarea veniturilor la buget, au apărut şi alte dezbateri, că sunt şi interese obscure, de aceasta au fost introduse aceste taxe, că de fapt ele sunt pentru binele cetăţeanului, că protejează mediul, şi trecând de la această taxă fiscală, pentru că eu cred că colegii de la Partidul Democrat se referă la taxa fiscală, nu la taxa de mediu, plecând de la această taxă fiscală, pentru a diminua impactul pe care-l are asupra opiniei publice, în ultimul timp am trecut să o dezbatem ca pe o taxă de mediu, şi doi domni distinşi, membri ai Guvernului, aproape zilnic ne spun ce înseamnă această taxă şi ce importanţă are asupra mediului.

Suntem de acord că este importantă pentru mediu, şi suntem de acord cu acest principiu, că poluatorul plăteşte, dar trebuie să clarificăm, în primul rând, taxa de înmatriculare. Şi, sigur că aceasta nu poate fi clarificată; numai printr-o nouă reglementare, şi aşa cum propunea colegul meu, probabil printr-o lege trecută prin Parlament, nu printr-o ordonanţă de urgenţă.

Unii sunt acuzaţi de demagogie. Aşa e: într-o zi spunem una, a doua zi spunem alta, nu suntem de acord cu ceea ce am hotărât odată, dar lucrurile acestea pot fi clarificate.

Şi, domnule prim-ministru - acum ajung la urare - dumneavoastră aveţi acum o oportunitate deosebită, aceea că fiind chiar partener de guvernare la un moment dat cu această mare Alianţă "DA", care a luat această măsură şi a votat-o la timpul respectiv, dumneavoastră, un guvern minoritar, s-o corectaţi, aceasta este oportunitatea.

Şi pentru că suntem înainte de Crăciun, să dăruiţi românilor un pom de Crăciun mai sărac, dar mai sărac cu o taxă, respectiv cu taxa de primă înmatriculare, sigur, şi cu o reglementare nouă privind taxa de mediu şi, chiar şi taxa de înmatriculare, că mulţi de aici şi-au exprimat punctele de vedere, dar au uitat că atunci când s-a adoptat această măsură în Codul fiscal, aţi prejudiciat şi bugetele locale de un venit, respectiv de taxa de înmatriculare, care, simbolică cum era, se făcea venit la bugetul local.

Dacă această urare este pe placul dumneavoastră, şi cred că este, pentru că se referea chiar la taxa de primă înmatriculare şi la un proiect de lege nou privind taxa de mediu şi măsurile pe care le preconizaţi, în conformitate cu normativele europene, sper că românii vor fi mulţumiţi, chiar dacă pomul va fi puţin mai sărac.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Am epuizat intervenţiile colegilor parlamentari.

În finalul dezbaterilor, are cuvântul domnul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a da răspunsuri la problemele ridicate în cursul discuţiilor.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am ascultat cu mare atenţie luările de poziţie şi am remarcat, să zic aşa, două modalităţi de abordare: una foarte clară, care susţine necesitatea unor modificări în actuala formulare legislativă, bazându-ne pe observaţiile Comisiei Europene.

Vreau să precizez, încă o dată, că taxa de primă înmatriculare, cum este ea numită în prezent, nu este o taxă discriminatorie, domnule profesor Ciocâlteu. Cu tot respectul pe care vi-l datorez, şi ştiţi că nu spun acest lucru de complezenţă, taxa se aplică în egală măsură autovehiculelor noi şi vechi.

Care sunt observaţiile comisiei? Observaţia principală a Comisiei Europene, în legătură cu taxa, nu este una de oportunitate, ci legată de modul de calcul al valorii taxei, în raport cu valoarea reziduală a autovehiculului. Mai pe înţeles comun: nu poate să fie la un autovehicul, să spunem, de 4.000 euro, valoare de piaţă, taxa mai mare de 4.000 euro. Este o observaţie pe care am preluat-o şi care va trebuie să fie integrată.

Acum, daţi-mi voie să vă spun că există, după cum am ascultat, apropo, Cristi Rădulescu, ce achiziţii faceţi de parlamentari care... Nu mă refer la domnul profesor, mă refer la altcineva. Domnule, populismul şi demagogia sunt atât de ieftine, dar cred că nu asta este soluţia.

Deci, eu am să vă explic de ce această taxă este una de mediu, şi nu este una fiscală. În primul rând, doresc să vă spun că veniturile din această taxă, dacă ar tinde către zero, n-ar fi nicio tragedie, dacă am reuşi să ne atingem obiectivul, şi anume: acela de a nu permite sau de a reduce numărul vehiculelor poluante care circulă pe străzile din România.

De ce taxa actuală este una de mediu? Foarte simplu. Vă aduc trei argumente: primul - în actuala formulă de calcul a taxei este introdusă norma de poluare. Deci, cu cât este mai poluant vehiculul, cu atât această taxă este mai mare.

Taxa ţine cont de cilindree, pentru că este o relaţie simplă şi direct proporţională între mărimea motorului şi volumul de poluare, să-i spunem aşa, foarte simplu.

Şi, în al treilea rând, este elementul legat de vârsta autovehiculului, că un vehicul care este uzat, este evident mai poluant decât unul care este nou, din cauza uzurii sau din cauza evoluţiilor tehnologice care au permis trecerea progresivă de la norma Euro 1, la norma Euro 4 comun, realizată în prezent, şi normele Euro 5 şi Euro 6, care vor intra ulterior în aplicare.

V-am spus că nu este una fiscală. N-am avut drept obiectiv să strângem bani mai mulţi la buget.

Există, însă, dacă vreţi, o explicaţie de natură economică, pe care nu mă jenez să v-o prezint. Industria auto din România a devenit sectorul care angajează cel mai mare număr de salariaţi. Aici, domnul Bivolaru, sau nu mai ştiu cine a vorbit ... Poate nu, nu ... îmi cer scuze. Cred că domnul Miuţescu a spus despre 500 de mii de locuri de muncă.

Eu am făcut referire la volumul cifrei de afaceri care se realizează. Domnul profesor Ciocâlteu, într-un spirit foarte liberal, a spus: domnule, este economie liberă, n-avem voie să protejăm. Foarte de acord, domnule profesor, dar nu pot să fiu indiferent, dacă măsurile pe care le-am adopta, să zicem, ar duce la pierderea locurilor de muncă şi la pierderea valorii adăugate pe care un astfel de sector economic le aduce în economia românească. Sectorul auto a devenit principala locomotivă a economiei româneşti, aşa cum se întâmplă şi în multe alte ţări. Şi România se poate mândri astăzi că este principala ţară producătoare de autovehicule din Europa Centrală şi de Vest.

Nu vă ascund faptul că am o mare preocupare: cum vor răspunde parlamentarii din judeţele în care industria auto este puternic reprezentată, la posibilele pierderi de locuri de muncă, în cazul în care se vor lua măsuri de natură să compromită industria naţională şi să permită aducerea în România a tuturor vechiturilor. Nu ştiu ce vor face parlamentarii de Argeş, de Braşov, de Hunedoara, de Sibiu, de Timiş, de Arad şi de Cluj. Nu ştiu cum vor scoate cămaşa când îi vor întreba oamenii de acolo: bine, şi cu locurile noastre de muncă ce faceţi, domnilor parlamentari? Pentru că ceea ce doresc să vă spun, şi pe mine mă îngrozeşte, ca prim-ministru al României şi ca cetăţean.

Există o mare aplecare către activităţi pe care eu nu le pot înţelege. România s-a distins, după 1990, ştiţi bine, stimaţi colegi parlamentari, a început să importe, ce? - haine vechi, pneuri pentru autovehicule vechi şi, acum, televizoare vechi. Şi acum, vreţi să pledaţi pentru ce? - să importăm şi maşini vechi. Adică, transformăm România în lada de gunoi a Europei! Foarte bine, e un spirit nobil care vă animă şi vă felicit, cei care susţineţi acest punct de vedere!

Eu cred că România are dreptul să fie ţară egală cu celelalte ţări ale Europei şi să nu ne distingem prin importul de vechituri. Din toate colţurile Europei, din toate parcurile de vechituri care merg la casare, să aducem maşinile în România! Nu transformaţi această problemă într-o problemă naţională, că nu cred că toţi românii îşi doresc să-şi cumpere vechituri, iertaţi-mă! Şi, dacă vreţi, uitaţi-vă în statistici!

Sigur că este o libertate a fiecăruia să-şi aleagă ce doreşte. Şi, ca atare, vă mai spun încă o dată: taxa nu se aplică selectiv, numai pentru maşinile de ocazie. Se aplică tuturor, pentru că, aşa cum am spus, este o măsură de protecţie a mediului.

Vreau să vă mai dau un element, care să vă descurajeze în a pleda cu atâta vigoare pentru anularea acestei taxe. În anul 2007, anul acesta, în care se aplică taxa, vânzările de automobile româneşti, fabricate în România, au scăzut cu 8%. Deci, nu acesta este rezultatul, aşa cum a spus aici: dorim să protejăm în mod special un anumit sector. Nu, pentru că ea este nediscriminatorie. Dar, sigur că deschiderea sau facilitarea importului în România de vechituri va avea nişte efecte asupra economiei, pe care trebuie să vi le asumaţi. Nu puteţi să vă ascundeţi după deget şi să spuneţi: nu ne interesează, facem orice, sigur, numai pentru ca să ne distingem, aşa cum spuneam mai devreme, ajungând să ne transformăm în lada de gunoi a Europei.

Mi se pare că această dezbatere este extrem de utilă, pentru că are darul să limpezească anumite confuzii care până acum s-au făcut. Sigur, ştiu că există considerente de ordin politic, care la unii primează. Îmi pare foarte rău, cred că ar trebui o abordare care să fie responsabilă şi obiectivă şi care să fie în raport cu ceea ce denumiţi interesul cetăţeanului şi interesul naţional. Şi acesta este punctul de vedere pe care mi-am permis să vi-l prezint şi la care ţin foarte mult şi pot să vă spun, în continuare, că lucrăm în prezent - şi este într-o formă avansată de elaborare - la un proiect de modificare a actualei legislaţii, care să ţină cont de recomandările Comisiei Europene şi care va fi în concordanţă cu ceea ce este tendinţa europeană în materie de protecţie a mediului, la care şi România trebuie să adere şi să se înscrie.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule prim-ministru.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterea politică.