Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.150/1998 privind acordarea de sprijin comunităţilor româneşti de pretutindeni.

Comisia pentru administraţie publică a întocmit raport de respingere, dar, mai întâi, iniţiatorii cine sunt?

Domnul preşedinte Ioan Oltean, în calitate de iniţiator.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Îngăduiţi-mi să îmi exprim punctul de vedere, în numele celor 6 iniţiatori, legat de propunerea noastră de modificare a Legii nr.150/1998, lege care are în vedere acordarea de sprijin comunităţilor româneşti de pretutindeni.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Schimbările politice care au avut loc în ultima perioadă, la nivel mondial, precum şi rolul atribuit statelor central şi est-europene, în noua configuraţie continentală, impun o regândire a raporturilor dintre statul român şi comunităţile româneşti de pretutindeni, inclusiv prin prisma concluziilor Comisiei de la Veneţia referitoare la tratamentul pe care comunităţile minoritare ale unui stat îl pot primi din partea statului înrudit.

Necesitatea păstrării şi afirmării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase prevăzute în documentele internaţionale sau regionale invită la acţiune coerentă şi eficientă. Prevederile tratatelor de bază încheiate de România cu statele învecinate, ale acordurilor de colaborare bilaterale încearcă să ofere acestui tip de acţiune un cadru juridic încă precar astăzi şi care va trebui completat în regim de urgenţă cu o serie de acte normative. Art.7 din Constituţia României stabileşte obligaţia statului român de a asigura sprijinirea comunităţii româneşti de pretutindeni.

Pe cale de consecinţă, statul român a început să-şi respecte această obligaţie abia în anul 1993, cu legea prin care a fost înfiinţat Fondul pentru Republica Moldova, căreia i-au urmat, pe urmă, alte prevederi, în speţă Legea nr.85/1995, Legea învăţământului, dar consacrarea legislativă a domeniului relaţiilor cu românii de pretutindeni avea să fie abia în anul 1998, prin Legea nr.150, pe care noi am încercat s-o îmbunătăţim prin propunerea legislativă.

Astăzi, după ce şi Parlamentul României a înţeles să reglementeze, de o manieră europeană, relaţia cu românii care mai sunt şi cetăţenii altui stat, eliminând restricţiile discriminatorii ale art.16 alin.3, se impune ca şi cadrul instituţional al relaţiilor cu conaţionalii de pretutindeni şi cu organizaţiile lor să fie completat de o manieră modernă. Analiza domeniului acestor relaţii impune o abordare diferenţiată pentru comunităţile româneşti, în funcţie de spaţiul în care trăiesc, de istoria lor, de dimensiunea şi afirmarea lor contemporană, de tipul resurselor umane şi de capacitatea lor de a participa la refacerea şi conservarea patrimoniului cultural, spiritual şi etnic comun. O atenţie specială trebuie acordată relaţiilor cu românii care trăiesc în spaţiul ex-sovietic, la sud de Dunăre şi în Balcani. Acest lucru va transpare, de acum, din programele instituţiilor publice din ţară, adoptarea unei strategii naţionale, în acest sens, fiind mai mult decât necesară şi oportună în acest moment.

De aceea iniţiatorii au apreciat că, în acest moment, se impune cu necesitate modificarea şi completarea Legii nr.150, pentru a o pune de acord atât cu noile prevederi ale Constituţiei României cât şi cu noile realităţi europene.

Apreciem că poziţia Comisiei de administraţie publică, de respingere a acestui proiect este una care vine într-un conflict evident cu noile realităţi ce vizează atenţia deosebită pentru comunităţile româneşti din afara teritoriului român şi de aceea noi vă rugăm să respingeţi raportul şi să susţineţi propunerea legislativă în forma în care ea a fost prezentată prin propunerea propriu-zisă a Comisiei de administraţie publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Bara prezintă raportul de respingere al Comisiei de administraţie publică.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative pentru următoarele motive. Am să fiu foarte scurt cu motivele, ele sunt foarte multe. Consiliul de reprezentare al românilor de pretutindeni, propus a se înfiinţa, este imprecis definit sub aspect normativ, fiind când instituţie publică sub egida Parlamentului, art.13, când organism de sine stătător şi for de dezbatere, art.14, când structură parlamentară, art.22. Dispoziţiile art.8 alin.1, potrivit cărora întrunirea Consiliului se face la convocarea Parlamentului, se află în contradicţie cu normele constituţionale în materie, deoarece Parlamentul nu poate avea o asemenea atribuţie. În aceeaşi situaţie se află şi prevederile art.20 alin.1, potrivit căruia acest consiliu ar avea calitatea de autoritate superioară de avizare a iniţiativelor autorităţilor statului român, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului normativ, fără a se preciza însă caracterul conform al acestui aviz. Prevederile de la capitolul IV intitulat "Fondul "Emanuil Godju" pentru românii de pretutindeni" nu sunt în concordanţă cu reglementările privind Fundaţia "Emanuil Godju", fundaţie de drept privat a cărei activitate face obiectul Tratatului româno-ungar, motiv pentru care se impune corelarea acestora.

Mai sunt şi alte motivaţii, eu am să fiu foarte concis şi am să vă spun că Propunerea legislativă nu a îndeplinit votul necesar pentru a se aproba, iar raportul comisiei de respingere a fost aprobat cu 9 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri. Deci rog Camera Deputaţilor să fie de acord cu raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină în dezbaterea acestei propuneri? Nu. O vom supune astăzi votului final.