Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Următorul raport este cel cu privire la activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului pe anul 2003.

Salut cu plăcere pe toţi membrii acestui consiliu, prezenţi aici. Dau cuvântul domnului Ralu Filip, preşedintele consiliului. Vă rog, domnule preşedinte, să prezentaţi raportul.

Domnul Ralu Filip - preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Cred că în anul 2003 Consiliul Naţional al Audiovizualului a realizat în principal trei lucruri importante. Cu sprijinul colegilor mei am devenit o instituţie cu adevărat publică cu o notorietate mare, cu un grad de încredere şi de satisfacţie al populaţiei de peste 50 % faţă de activitatea noastră.

În al doilea rând, deşi - cum bine ştiţi - provenim fie din domenii diferite, fie am fost propuşi de formaţiuni politice diferite, Consiliul a lucrat ca o echipă şi s-a afirmat ca atare.

În al treilea rând, în ceea ce priveşte protecţia copiilor, am realizat câteva lucruri foarte bune. Cel mai important, astăzi, la ,,ştiri", copiii nu

mai sunt obiect sau sursă de raiting. Copiii aceia bătuţi, părăsiţi care erau arătaţi de toate posturile de televiziune, dar numai la nivelul de vânătăi, de răni, fără să mergem dincolo de realitatea imediată, la cauze.

Cred că la această activitate a contribuit relaţia foarte bună pe care am avut-o, şi pentru care trebuie să mulţumesc, cu cele două Comisii de cultură atât de la Senat, cât şi de la Camera Deputaţilor.

În concluzie, în 2003, sticla nu mai suportă, de exemplu ce suportă hârtia de ziar, astăzi. Este o diferenţă şi cred că anul acesta ea va fi şi mai evidentă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte şi pentru sinteză şi pentru rigoare. Domnule senator, vă rog să prezentaţi raportul Comisiilor de cultură reunite. Domnul senator Grigore Zanc, vicepreşedintele Comisiei pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă.

Domnul Grigore Zanc:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Comisiile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, au analizat raportul prezentat de Consiliul Naţional al Audiovizualului, apreciind că activitatea consiliului în anul 2003 a fost marcată de un efort intens de reglementare secundară, ca urmare a adoptării Legii audiovizualului în anul 2002 şi a modificărilor ulterioare, în 2003, care a adus un plus de rigoare în redactarea unor articole a căror aplicare se dovedise a fi foarte dificilă.

În cadrul activităţii sale, Consiliul Naţional al Audiovizualului a adoptat mai multe decizii concentrate asupra câtorva domenii de mare importanţă, între care informarea corectă a opiniei publice, protejarea minorilor, a respectării demnităţii umane, stabilirea normelor privind publicitatea şi teleshoping- ul, măsurarea audienţei, promovarea pluralismului.

În afara activităţii de reglementare, consiliul a făcut eforturi de a se situa pe o poziţie vizibilă în spaţiul dezbaterilor publice, lansând, de exemplu, un pliant intitulat ,,Apel către părinţi" în care se atrage atenţia asupra pericolului latent al violenţei la care sunt supuşi minorii prin intermediul programelor audiovizuale.

În analiza desfăşurată în cadrul celor două comisii, au fost făcute mai multe aprecieri în ansamblu pozitive asupra activităţii CNA şi, de asemenea, s-a solicitat consiliului ca, în continuare, să deruleze o activitate în sensul stopării revărsării de vulgaritate pe posturile de radio şi televiziune, precum şi să vegheze la păstrarea unui echilibru între putere şi opoziţie în cadrul programelor de radiodifuziune şi televiziune.

După încheierea dezbaterilor, comisiile au hotărât să supună plenului aprobarea raportului de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului pe anul 2003, cu majoritatea voturilor celor prezenţi la dezbateri. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg. Simt nevoia să precizez că, potrivit legii, nu trebuie aprobat în plen acest raport. Dacă în acea hotărâre,

a celor două Camere, vom decide un asemenea lucru, atunci îl vom supune votului.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină? Doamna deputat Mona Muscă, domnul deputat Onisei şi domnul deputat Arpad. Din partea PRM-ului doreşte să vorbească...un reprezentant. V-aş ruga să vă hotărâţi care dintre dumneavoastră ia cuvântul.

Aveţi cuvântul, doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Mona Octavia Muscă:

În primul rând, vreau să apreciez raportul Consiliului Naţional al Audiovizualului ca un raport chiar serios şi foarte bine modelat pe realitate. Pot să spun că în general lucrurile stau bine. Pot să-i felicit nu numai pentru Legea audiovizualului, care, sigur, aparţine anului 2002, dar ea a intrat în funcţiune , s-a implementat mai mult în anul 2003. La aceasta aş adăuga punerea în practică a unor recomandări ale Uniunii Europene, recomandări care nu le-au făcut prea mulţi prieteni. Mă refer, în primul şi în primul rând, la recomandarea privind protecţia minorilor pentru care îi felicit.

A doua chestiune, şi acum intru în cele care sunt mai puţin plăcute. Sigur că CNA-ul mai greu se poate amesteca în politica editorială a televiziunilor. Pe de altă parte, când e vorba de violenţă, când e vorba de lucruri mai puţin bine privite la televiziune, chestiuni de moralitate şi aşa mai departe, sigur că CNA-ul se poate implica, şi a făcut-o. Din păcate, eficienţa acestei intervenţii a Consiliului Naţional al Audiovizualului este foarte, foarte redusă. Poate că aici ar trebui să se gândească şi alte formule.

A doua chestiune. Este vorba de reproşul pe care vreau să-l fac CNA-ului cu privire la difuzarea de către televiziuni şi radiouri a unei publicităţi politice ilegale. Mă refer la campania de publicitate prin spoturi video şi audio a partidului de guvernământ, care a avut asemenea spoturi publicitare în afara campaniei electorale. Or, se ştie foarte bine că există o Decizie a CNA-ului - cred că este vorba de 524/2003 - în care se spune clar: ,, Publicitatea politică este interzisă în perioadele în care nu e declanşată campania electorală".

O altă nemulţumire e cea cu privire la monitorizarea pe care o face CNA-ul deciziei proprii privind asigurarea pluralismului politic, a echilibrului politic. Şi aici e foarte bine că se face această monitorizare. Din păcate, ea nu este şi calitativă. Drept urmare, nu e deloc relevantă. Dacă vor putea să o facă şi calitativă, atunci, într-adevăr, se poate discuta dacă decizia CNA-ului privind cele trei părţi - Executiv, opoziţie, putere - e respectată sau nu.

În rest însă nu pot să spun că CNA-ul nu are un raport de care poate să fie mândru, pentru că a realizat mult mai multe lucruri decât s-au realizat în anii trecuţi.

Drept urmare, noi - dacă veţi supune la vot - Alianţa va avea un vot pozitiv pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru raportul pe 2003.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimată colegă. Domnul deputat Onisei, din partea Grupului parlamentar PD.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mărturisesc că ori de câte ori , ca fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor am avut ocazia şi chiar plăcerea de a audia membrii CNA şi de a dialoga cu domniile lor, mi-am spus în sinea mea sau am exprimat public două lucruri care mi se par şi ni se par esenţiale, şi anume: că Legea audiovizualului este o lege prin care nu numai că s-a creat dar se şi asigură independenţa şi autonomia reală ale CNA, că membrii CNA încearcă şi adeseori chiar reuşesc să fie pe măsură să respecte şi să pună în aplicare Legea nr. 504/2002, să reziste ca o autoritate publică autonomă care trebuie să fie garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.

Este, în opinia noastră, remarcabilă activitatea CNA de a elabora şi adopta prin decizii normele juridice subsecvente cerute de lege. Este lăudabil efortul de a realiza monitorizarea emisiunilor principalelor radiodifuzori şi de a încerca aşezarea activităţii acestora sub exigenţele impuse de lege şi statuate prin diversele decizii ale consiliului.

Este, apreciem, de salutat şi încercarea de a asigura un raport echilibrat între serviciile naţionale de radiodifuziune şi serviciile locale, regionale sau tematice.

Cu toate acestea, membrii CNA, altminteri bine protejaţi de lege, par să aibă încă unele timidităţi. Timidităţi care pot afecta chiar regulile şi principiile democratice instituite inclusiv prin Constituţie. CNA nu reuşeşte încă să asigure respectarea exprimării pluraliste de idei şi de opinii în cadrul serviciilor de programe transmise de radiodifuzorii din ţara noastră. Iar când vine vorba de Societatea Română de Radio sau de Societatea Română de Televiziune, timiditatea CNA este de-a dreptul adolescentină. Apropo, domnule preşedinte Ralu Filip, cum calificaţi jurnalele de ştiri ale Televiziunii publice din datele de 24 şi 25 septembrie în cadrul cărora s-a făcut un adevărat rechizitoriu unor parlamentari din Comisiile pentru cultură care au avut ,,obrăznicia" - de a nu vota raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe 2003?

Noi, parlamentarii PD şi PNL credem, de asemenea, că CNA poate şi trebuie să facă mai mult în a asigura transparenţa, mai ales în privinţa acţionariatului - a mijloacelor de comunicare în masă din sectorul audiovizual, în a asigura un mai just şi pluralist echilibru, să împiedice concentrarea manipulatorie a presei audiovizuale, în tandem cu presa scrisă, în mâinile unor oameni sau cercuri de interese.

Cred, cu modestie, că membrii CNA merită să reflecteze la aceste sugestii.

Cred, de asemenea, că a venit timpul să-şi înfrângă timidităţile.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Marton Arpad, din partea Grupurilor parlamentare UDMR.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi să nu vorbesc despre raportul CNA pentru că, îndeobşte, suntem obligaţi să vorbim despre un raport dacă acesta este în concordanţă sau nu în legătură cu faptele pe care le cunoaştem sau nu, a celui care dă raportul.

În cazul activităţii de anul trecut a CNA-ului nu suntem obligaţi să vorbim de raport pentru că putem vorbi de fapte şi putem vorbi de fapte lăudabile.

Într-adevăr, această autoritate şi-a luat în serios calitatea de autoritate şi a încercat să ia taurul de coarne tocmai acolo unde era cel mai dureros, lupta împotriva tuturor elementelor aduse de mass-media electronică comercială deşănţată care atenta astăzi la securitatea copilului, cât şi la securitatea naţională, într-adevăr, prin anumite tipuri de manifestări şi emisiuni.

Drept pentru care îi felicit şi profesionalismul despre care au dat dovadă, dă roade, este adevărat cam încet.

Pe de altă parte, trebuie să spun că am avut, de foarte multe ori, colaborări fructuoase cu membrii CNA-ului în revizuirea legislaţiei pe care o avem. Cred că am reuşit să scoatem legi care să ne apropie mai mult de acel grup select al democraţiilor funcţionale din Europa şi din întreaga lume.

Totodată, permiteţi-mi, stimaţi membrii CNA, să vă atrag atenţia şi asupra unor deficienţe. Din acest mare zel de a spune lucrurilor pe nume şi de a pune lucrurile la locul lor, din când în când, v-aţi încălcat competenţele, nu numai în legătură cu media audiovizuală, ci şi cu activitatea parlamentară aţi avut, din când în când, cuvinte - zic eu - nu prea gândite pentru că dumneavoastră sunteţi în această situaţie de a da rapoarte Parlamentului şi nu invers, pe de-o parte, pe de altă parte, într-adevăr, de foarte multe ori am reuşit să găsim soluţii comune, deci se poate găsi aceeaşi cale de a solicita, de exemplu, o discuţie pe marginea unei legi sau alta şi nu de a face declaraţii în legătură cu nelegalitatea unor legi scoase de Parlament sau de anumite cuvinte la adresa în general a parlamentarilor.

Cu această mică observaţie, eu cred încă o dată - şi accentuez - această activitate de anul trecut a CNA-ului a fost, într-adevăr, o activitate a unei autorităţi responsabile pe care trebuie s-o felicităm şi să dăm votul favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu, din partea Grupurilor parlamentare România Mare.

Domnul Dan Brudaşcu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului,

Cu o întârziere de mai bine de 6 luni, în opinia mea, iată, ni se prezintă şi raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului pe anul 2003.

Raportul a fost analizat şi discutat în şedinţa comună a celor două Comisii pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, ale căror opinii excesiv de favorabile, din punctul meu de vedere, ne-au fost prezentate de domnul senator Grigore Zanc.

Dacă ar fi să ţinem cont de acestea, am putea trage concluzia, falsă şi inexactă, că în anul 2003, CNA a desfăşurat într-adevăr o activitate ireproşabilă, ceea ce este foarte departe de adevăr. Este posibilă o asemenea aserţiune dacă avem în vedere obedienţa descalificantă de care, în anul supus analizei, conducerea CNA a dat dovadă în relaţia sa cu puterea.

Trebuie să recunosc că această vină nu revine tuturor membrilor actuali ai CNA, deşi nu am reţinut ca vreunul dintre ei să fi exprimat public poziţii contrare de probitate şi demnitate care să respingă transformarea instituţiei într-o ancilaria depersonalizată a unei puteri interesată de reintroducerea cenzurii, obstrucţionarea şi marginalizarea opoziţiei, interzicerea treptată a dreptului la libera opinie.

Din păcate, nici în anul 2003, din acest punct de vedere, CNA nu a fost capabil să-şi onoreze obligaţiile ce-i revin prin lege. Nu înţeleg deci despre ce progres remarcabil, ca observator şi reglementator pe piaţa audiovizuală, ca să citez din raport, ar putea fi vorba când se ştie că, şi în anul respectiv, a lipsit orice echilibru putere - opoziţie, în cadrul programelor de radiodifuziune şi televiziune.

Ce exemplu mai grăitor şi convingător aş putea da decât cel privind imposibilitatea prezentării în audiovizualul românesc a altor opinii decât cele ale puterii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului din toamna anului trecut pentru modificările aduse Constituţiei României.

Mai poate fi vorba, în aceste condiţii, de pluralism şi democraţie, de echilibru, de echidistanţa CNA, de un progres remarcabil al activităţii acestuia ?

Nu neg întru totul faptul că CNA a monitorizat, cu acord de la domnie însă, activitatea unor posturi de radio şi televiziune. A făcut-o, dar, în primul rând, pentru a exercita presiuni, şantaje şi ameninţări asupra lor şi a le obliga să accepte controlul abuziv şi ilegal al actualei puteri.

Dacă la nivel central acest control s-a efectuat în condiţiile prezentate, în teritoriu, el lipseşte aproape cu desăvârşire. De acest adevăr ne convinge cvasi-absenţa unor partide politice, în primul rând, a PRM din emisiunile unor posturi de radio şi televiziune teritoriale sau locale. Mai poate fi vorba atunci de un echilibru putere - opoziţie? Din punctul de vedere al puterii al cărui instrument util şi obedient este CNA, da.

În realitate, activitatea CNA pe anul 2003, lasă mult de dorit din acest punct de vedere.

Acelaşi orb al găinilor a dovedit CNA şi în privinţa activităţii secţiilor în limba maghiară ale studiourilor de radio şi televiziune publice, atât la nivel naţional, cât şi teritorial. Din acest punct de vedere, consider că toleranţa dovedită de CNA subliniază o crasă indiferenţă şi incompetenţă.

Pe parcursul anului 2003, aproape zilnic, au fost difuzate, în emisiuni radio sau de televiziune, ştiri, materiale, reportaje cu un conţinut vădit duşmănos, iredentist şi adeseori şovin, au fost susţinute puncte de vedere ale unor cercuri revizioniste, periculoase pentru integritatea şi suveranitatea statului naţional român şi adeseori au fost elogiaţi inclusiv criminali de război.

Ce interes a avut CNA să treacă cu vederea faptul că, pe posturi publice de radio şi televiziune româneşti, plătite de la bugetul de stat se prezintă materiale menite a sprijini şi favoriza ura, neîncrederea şi tensiunile interetnice.

Domnilor din Comisiile pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, aţi ţinut cont oare şi de acest progres remarcabil atunci când apreciaţi atât de favorabil activitatea CNA pe anul 2003?

PRM consideră că, şi la acest capitol, CNA este departe de a-şi fi îndeplinit obligaţiile ce-i revin.

Ca să mă contrazică, îi rog să precizeze câte recomandări, atenţionări scrise şi somaţii sau amenzi au fost aplicate pentru difuzarea frecventă de materiale mincinoase şi tendenţioase, în cadrul emisiunilor de radio şi televiziune în limba maghiară. În nici o ţară a Uniunii Europene, o minoritate nu-şi permite să sfideze şi să ignoreze, şi să jignească nestingherit majoritatea populaţiei, să militeze pentru falsificarea adevărului şi istoriei ţării respective. Dacă o face, suportă rigorile legii. Doar în România acest lucru este tolerat şi nevăzut, neobservat de către domnii şi doamnele din CNA.

Nu în ultimul rând, CNA se face vinovat, în opinia noastră, de absenţa oricărei măsuri serioase şi coerente în privinţa excesului de vulgaritate şi violenţă în emisiunile de radio şi televiziune. Anul 2003 reprezintă un moment de vârf, dar nici în această privinţă nu şi-a făcut simţită prezenţa pentru a stopa o asemenea tendinţă cu impact dezastruos asupra copiilor, a tinerei generaţii şi a educării acestora.

Din anexa nr.2 la raportul de activitate reiese că atât membri ai CNA, cât şi experţi angajaţi la această instituţie au efectuat, în anul 2003, numeroase deplasări în străinătate, participând la conferinţe, forumuri, audieri, seminarii, reuniuni etc. Păcat însă că n-au înţeles mare lucru din tematica extrem de generoasă a acestora, după cum reiese din conţinutul şi calitatea activităţii desfăşurate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul preşedinte Ralu Filip doreşte să vă răspundă la unele din problemele pe care le-aţi ridicat dumneavoastră, stimaţi colegi.

Domnul Ralu Filip:

În primul rând, aş vrea să spun faptul că niciodată n-am avut pretenţia, nici eu, nici colegii mei, de a ne califica activitatea ca impecabilă. Şi aceasta din simplul motiv că, împreună cu sprijinul dumneavoastră, din 2002, şi noi, ca membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului, şi radiodifuzorii jucăm după reguli noi. Am trecut de la un joc fără nici o regulă, unde se putea da şi cu capul, şi cu piciorul, şi cu mâna, la reguli care trebuie respectate, iar această trecere nu se poate - cred eu - face peste noapte. Bine, nici nu poate să dureze foarte mult.

Vom reflecta la criticile care ni s-au adus, vom căuta să ţinem cont de ele, astfel încât următorul raport să fie mai puţin criticat.

Însă, aş vrea să precizez, doamna Mona Muscă, cu monitorizarea am intrat de anul acesta pentru că am terminat de implementat programul PHARE. Vom avea, din două în două săptămâni. După cum bine ştiţi, noi am trimis toate materialele pe care le-am avut la toate formaţiunile politice, fără nici o... şi cercetări, şi rezultate. Din această lună, ea va fi calitativă, în sensul de a stabili dacă contextul este pozitiv sau negativ.

Vreau să atrag însă atenţia, faţă de ce măsurăm noi şi ce măsoară Agenţia de monitorizare a presei. Agenţia măsoară tot, inclusiv discuţiile despre partide, despre oameni politici, iar noi măsurăm posibilitatea de exprimare directă a oamenilor politici de la putere şi din opoziţie.

Procentele pe care noi le dăm publicităţii sunt procente ale politicienilor care s-au exprimat direct, nu despre care se vorbeşte, deci cei care au posibilitatea ca, la ştiri, să se adreseze direct publicului.

Domnule Onisei, astăzi, dacă accesaţi pagina noastră de Internet, găsiţi toţi proprietarii din media audiovizuală, atât de la posturile de televiziune, cât şi de la posturile de radio. Sigur, până unde am putut să mergem. De exemplu, acţiuni la purtător în Antilele olandeze, mai departe nu putem trece. Dar însuşi faptul că ştiţi despre un post că are în Cipru sau că are în Antilele olandeze, sau în Bahamas, sau în altă parte este un lucru...

În ceea ce priveşte echilibrul dintre putere şi opoziţie, principiul a început să funcţioneze. Nu se respectă la centimă, dar faţă de la ce am plecat şi unde suntem acum este un progres. Nu este spectaculos, nu...

O singură observaţie aş mai dori să fac. N-am primit nici un fel de reclamaţie de la nimeni privind emisiunile în limba maghiară. Conform legii, ele sunt dublate, aşa încât, din punctul nostru de vedere, considerăm că, cel puţin emisiunile de la postul public, sunt în regulă şi n-avem nimic să le reproşăm.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Stimaţi colegi, nici acest raport nu se supune votului dumneavoastră. Eu am înţeles din intervenţiile dumneavoastră că aţi făcut aprecieri pozitive la adresa activităţii CNA-ului. Pe această bază, reţinând şi reflecţiile dumneavoastră, propunerile, chiar rezervele, putem să le adresăm felicitări şi mulţumiri distinşilor membri ai CNA-ului şi le mulţumim pentru participare.