Dezbateri parlamentare

Domnul Bogdan Olteanu:

Trecem la pct.11. (Propunerea legislativă pentru modificarea art.30 şi art.46 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.)

Iniţiatorul? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă pe care v-am propus-o este o iniţiativă deosebit de importantă şi în totală concordanţă cu Constituţia.

Vreau, de la bun început, să subliniez acest lucru, pentru că ştiu că s-au născut probleme pro şi contra. Adică, în primul rând, a apărut un aspect, şi anume: Consiliul Superior al Magistraturii dă aviz favorabil; Comisia pentru muncă şi protecţie socială dă aviz favorabil; toată lumea, în principiu, deşi această iniţiativă legislativă este a mai multor deputaţi de la diverse partide, deci P.R.M., dar şi P.S.D., şi P.N.L. şi P.D. Şi totuşi din partea Guvernului apare un aviz nefavorabil care, de fapt, se transformă în avizul nefavorabil a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

La ce aş dori să mă refer sau care este obiectul acestei iniţiative legislative pe care doresc să o discutăm? Este vorba de statutul magistraţilor şi judecătorilor, care la art.30 spune: "În cazul examenelor de capacitate, - respectiv, la art.46 -, în cazul examenelor de promovare pe funcţii, la egalitate de medii, prioritate are candidatul care cunoaşte limba în care se discută cu precădere în zona respectivă".

Eu aş dori să subliniez aici o idee: nu discutăm aici aspecte legate de legea şi statutul minorităţilor. Discutăm aspecte legate de statutul majorităţii, dacă-mi permiteţi să spun aşa. Pentru că problema se pune cam în felul următor: în marea majoritate a ţării, românii sunt cei majoritari.

Ce-ar însemna, atenţie, vă rog frumos să reţineţi acest aspect, ce-ar însemna ca un candidat, un jurist care doreşte să ia examenul de capacitate, respectiv de promovare pe post, minoritar, să plece de la început discriminat, că la egalitate de puncte candidatul român are dreptul să ocupe postul respectiv?

Deci, propunerea noastră, iniţiativa noastră legislativă este cât de poate de clară şi de simplă, şi anume: care este criteriul care totdeauna trebuie să domine în această ţară? Păi, simplu, criteriul valorii. Cum se poate pune în evidenţă acest criteriu al valorii? Prin concurs.

Deci, în cazul de faţă, şi aceasta este propunerea pe care o facem, şi anume la medii egale se vor organiza examene de departajare la care participă candidaţii care au optat pentru acel post. Ce poate să fie mai corect decât acest punct de vedere?

Întrebarea s-ar putea pune şi în felul următor: dar câte concursuri de departajare? Câte vor fi necesare, exact aşa cum pot să fie şi în cazul UEFA, la meciurile de fotbal, dacă e vorba de prelungiri, dacă este vorba de lovituri de la 11 metri şi, în final, cineva, cel care este mai bun, va reuşi să se impună.

Eu cred şi sper că în acest fel, de fapt, se face şi un anumit sprijin care se acordă şi tineretului, cu această ocazie, pentru că, în felul acesta, tineretul poate să se stabilească oriunde în ţară. Atenţie, din acest punct de vedere, şi susţin aici şi faptul că Constituţia României, la art. 25 alin. 1, spune că dreptul la liberă circulaţie este garantat pe teritoriul ţării, iar la alin. 2 spune că fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra ş.a.m.d.

Deci, în felul acesta, nu i se pun beţe în roate cetăţeanul respectiv, deci, magistratului acesta tânăr şi de valoare (că valoarea este cea ca impune, n-am făcut nici referiri la doctorate obţinute cândva, n-am făcut referire decât la valoarea care se poate demonstra prin examen).

Stimaţi colegi,

Alte argumente, nu ştiu... Poate că voi mai reveni pe parcurs şi, la dezbateri generale sau după cuvântul reprezentantului Guvernului, poate, voi mai lua cuvântul.

Eu vă rog să vă gândiţi şi v-aş ruga frumos să credeţi şi să susţineţi acest punct de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă există alte intervenţii?

Iniţiatorul, vă rog? Dumneavoastră sunteţi iniţiatorul, mă scuzaţi.

Punctul de vedere al Guvernului?

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră,

Punctul de vedere al Guvernului a fost unul negativ, trecut prin filtrul mai multor considerente.

În primul rând, este de remarcat faptul că un examen de capacitate este un examen foarte dur. Într-adevăr, acolo se filtrează dacă vei fi definitivat pe funcţia de judecător sau procuror şi exigenţele sunt crescute în materie, dovadă este rezultatul care s-a văzut la examenele de capacitate din anii anteriori, cât de mulţi nu au reuşit să le absolve.

Şi atunci, se pune o întrebare firească: dacă noi supunem acei candidaţi, care e posibil să fi avut o medie chiar foarte mare la acest examen, încă o dată, să treacă prin acest filtru, numai ca să-i departajăm, cât este de discriminator, faţă de ceilalţi, care probabil că au obţinut doar medie de trecere, cea de 7, şi sunt numiţi în funcţie şi stau liniştiţi şi cuminţi în banca lor?

De aceea, acesta este primul argument pentru care noi apreciem că nu poţi supune o persoană de două ori la aceeaşi, să zicem noi, încercare, destul de solicitantă.

Dar, al doilea argument pe care îl avem, nu este singurul criteriu de departajare şi în înşiruire ocupă ultimul loc criteriul cunoaşterii limbii minorităţilor, care se axează pe argumentele care au fost expuse.

Primul criteriu este locul unde îşi desfăşoară activitatea. Este firesc să existe acest criteriu şi este şi cel bun, dat fiind faptul că există nişte obligaţii date prin Legea nr. 303, de a asigura locuinţă de serviciu; în caz că nu, de a-i deconta chiria şi alte facilităţi şi este util să păstrezi magistratul, şi pentru continuitate, şi judecătorul, şi procurorul, în locul unde el, până atunci, şi-a desfăşurat activitatea de stagiatură.

Al doilea criteriu, care este tot un criteriu absolut obiectiv, este vechimea în magistratură, care, iarăşi, poate departaja.

Deci, este foarte posibil ca în practică să nici nu fie necesar să aplici acest al treilea criteriu, pentru a veni şi a bulversa un sistem foarte serios pus la punt pentru examenul de capacitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Comisia, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu scuze pentru neatenţia de data trecută, când urmam unul din sfaturile dumneavoastră, dar cu mai puţin succes, şi anume să îndreptăm şi cu ajutorul presei activitatea noastră şi mă lăsam sedus la telefon de o doamnă teleastă.

Deci, asupra acestui proiect de lege, al cărui obiect a fost pe larg expus de unul dintre reprezentanţii iniţiatorilor, comisia vă învederează următoarele:

În primul rând că, într-adevăr, iniţiatori sunt mai mulţi deputaţi, din mai multe partide, inclusiv din partea Partidului Social Democrat, Partidului Conservator, Partidului Democrat.

Comisia a beneficiat de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii.

Punctul de vedere al Guvernului, cum se anunţa, a fost de nesusţinere.

Suntem primă Cameră sesizată faţă de acest proiect.

La dezbateri au participat 19 deputaţi din cei 25 de membri ai comisiei.

Ca invitat, Ministerul Justiţiei a fost reprezentat de doamna ministru Monica Luiza Macovei.

Şi, în urma discuţiilor, comisia a hotărât, cu 11 voturi pentru, 6 contra şi 2 abţineri, să propună plenului respingerea propuneri legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă la dezbateri generale există intervenţii? Domnul Cristian Dumitrescu, din partea Grupului PSD.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Ca să-l parafrazez pe domnul preşedinte al Comisiei juridice, trebuie să spun că pe mine argumentele doamnei ministru nu m-au sedus. Şi vreau să vă spun că, în opinia mea, acest text şi mai ales ultima parte, cea cu privire la posibilitatea diferenţierii pe un criteriu care ţine de cunoaşterea unei limbi a unei minorităţi are locuieşte în zona respectivă nu este un criteriu european, nu este un criteriu care să poată fi luat în considerare. Pentru că introduce în fals (pentru că nu cred că acesta a fost intenţia iniţiatorului legii, vorbesc de legea care urmează a fi modificată), ca, la un moment dat, să se poată face semnul egalităţii între naţionalitatea minorităţii respective, sau, în sfârşit, etnia limbii respective.

În al doilea rând, este un argument inexact, legat de faptul că noi am mai discutat de foarte multe ori şi a fost o discuţie întreagă chiar şi în Comisia juridică, în legătură cu una din garanţiile procesuale însemnate, legată de dreptul de a avea, cel care participă la un proces, traducere în limba sa de referinţă.

Or, acest lucru ne-a pus încă de atunci problema calificării. Pentru că suntem aici la o discuţie legată de un concurs care priveşte ocuparea unei funcţii şi vorbim de o competiţie şi vorbim de pregătire profesională.

Şi atunci, s-a ridicat problema care trebuie să fie nivelul e calificare, şi o întreb şi eu pe doamna ministru, ce înseamnă "cunoaşterea limbii unei minorităţi din zona respectivă"? Care este gradul: scris şi vorbit, vorbit, descurcat?

Or, noi ştim că în proces, atunci când se cere, este obligatorie traducerea, indiferent dacă cel care conduce procesul respectiv sau judecă procesul respectiv este vorbitor de limba respectivă.

În aceste condiţii, eu cred că criteriul acesta nu este corect introdus şi sunt de acord cu colegii mei care vor să amendeze legea. Ar fi putut să fie un criteriu acela al cunoaşterii unei limbi de circulaţie internaţională, atestate conform unei forme de atestare. Nu este acesta un criteriu de competiţie, poate fi însă utilizat ca atare. Însă, această introducere îmi pare mie că vrea să acopere altceva şi nu cred că este cazul să creăm măcar iluzia unei discriminări pozitive. Mai ales în ceea ce înseamnă domeniul justiţiei. Din aceste considerente, cred că textul propus de colegii noştri se impune.

Sigur că - trebuie să recunosc - şi argumentul Guvernului, acela potrivit căruia o dublă examinare pentru departajare este un lucru care se opune sistemului de promovare prin concurs şi nu este uzual din acest punct de vedere, pentru că niciodată condiţiile unui concurs nu se mai pot reface a doua zi, în ziua respectivă, ai fost pe fază, ai fost bun, a doua zi sunt alte condiţii, nimeni nu este o persoană care să se comporte identic în condiţii identice şi vorbim de şanse egale.

Dar, din păcate, şi argumentele dumneavoastră, aşa cum am expus, nu ţin la cel de al treilea criteriu. Aş fi de acord cu primele două, ţin de politica în domeniul justiţiei. Haideţi să-l scoatem pe al treilea şi am scăpat de o grijă!

Propun eliminarea celui de al treilea criteriu, dacă se mai poate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pragmatic, dar cred că nici eu şi nici alţii nu ne orientăm votul numai după considerente de pragmatism imediat, înţelegând prin acesta scorul electronic, nu ar trebui să mă asociez favorabil acestui proiect, văzând, aşa, şi compoziţia sălii şi cunoscând şi anumite prejudecăţi pe care, din păcate, le avem şi faţă de unii dintre semnatarii iniţiativelor legislative. Spun asta pentru că, adesea, sunt confruntat în comisie sau chiar şi eu încurajez întrebări de felul: "Cine a iniţiat un proiect de lege?", când, în realitate, ar trebui să ne intereseze numai substanţa lui.

Am făcut această introducere pentru că se pare că proiectul a pornit puţin dezavantajat, datorită, cel puţin, unuia dintre semnatari. Ba chiar am auzit discuţii de felul, dacă nu-i cutare sau mă înscriu eu proiectul acesta ar trebui să treacă, şi aşa este. Încât revin la un principiu de viaţă pe care mi l-au insuflat înaintaşii mei, şi anume, ce-i drept şi lui Dumnezeu îi place. Iar acest proiect de lege nu numai că este drept, dar readuce o reglementare care ne-a scăpat în pachetul de legi privind reforma în justiţie şi care, indiferent ce ar fi zis Curtea Constituţională, este neconstituţională. Această prevedere din art. 29 al legii, repet, este neconstituţională, în călcând în mod direct şi evident art. 16 din Constituţie în mai multe din prevederile sale, şi anume articolul egalităţii de şanse.

Dacă la înscrierea în concursuri ar figura în programa concursului şi cunoşterea limbii din zona respectivă, alta ar fi situaţia. Dar dacă în programa concursului nu figurează un asemenea criteriu şi doi candidaţi sau mai mulţi candidaţi ajung la rezultate egale, ca să se introducă un criteriu de departajare, altul decât cel avut în vedere la pornirea în cursă, este discriminatoriu faţă de prevederile constituţionale şi de textul constituţional, care prevede expres că accesul la funcţiile publice se face în condiţii de deplină egalitate. Deci, este o hibă a pachetului de legi care poate fi îndreptată prin această reglementare.

Eu m-am abţinut în Comisia juridică, dar am reflectat asupra proiectului, am citit atent Constituţia şi consider că el este necesar. Şi-mi exprim speranţa că, indiferent de rezultatul votului, cândva va reveni această reglementare şi legea va fi îndreptată, pentru că nu se poate ca în sistemul nostru, privind tocmai magistraţii începători, să introducem elemente de neegalitate şi, respectiv, de neegalitate de şanse.

Aş vrea să închei combătând un argument al distinsei doamne secretar de stat Katalin Kibedi, şi anume că examenul de departajare ar repune în cursă şi candidaţii care nu s-au dovedit competitivi în primul tur. Eu nu asta înţeleg din reglementare, înţeleg din reglementarea propusă că vor participa finaliştii, deci va fi un examen de departajare la care vor participa cei care au obţinut acele medii egale de vârf, cu condiţia cealaltă prevăzută de reglementare, candidând pentru acelaşi post.

Deci, propunerea mea, pe care o adresez şi colegilor din Grupul parlamentar conservator, este să votăm împotriva propunerii de respingere a proiectului de lege, respectiv, în favoarea iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Árpád Márton, din partea Grupului UDMR.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Nu aş fi dorit să intervin la această discuţie, dacă nu aş fi auzit două susţineri care m-au surprins neplăcut.

În primul rând, trebuie să spun acelora care caută pe la art. 16 rezolvarea constituţionalităţii acestui text de lege, un text de lege care, după cum aţi şi spus, aparţine acelui Guvern pe care îl susţineţi, şi nu în cap. VI - autoritatea judecătorească art. 128, care vorbeşte despre folosirea limbii în justiţie.

Acesta este sediul materiei, stimaţi colegi, care, într-adevăr, în alin. 1, spune aşa: "Procedura judiciară se desfăşoară în limba română".

Domnul Mircea Costache (din sală):

Bravo! Aşa este!

Domnul Francisc Árpád Márton:

Aşa este, corect!

Hai să citim şi alin. 2: "Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice". Deci, va trebui să avem o lege organică, care ne va spune cum.

Ia să mai citim şi alin. 3, şi atunci vedem dacă este neconstituţională acea prevedere pe care tocmai doriţi să o eliminaţi: "Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alin. 2, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traducere - deci, şi alte modalităţi - se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi". Iată, tocmai o soluţie: dacă dintre doi concurenţi egali unul are în plus o competenţă. Şi e o problemă de competenţă pe care dumneavoastră doriţi să o atribuiţi numai persoanelor care aparţin unei comunităţi sau alteia. Nu, cunoaşterea unei limbi e o competenţă, indiferent dacă această limbă este cea engleză, cea germană sau cea maghiară sau cea sârbă.

Aceasta este cunoaşterea unei limbi care, în conformitate cu prevederile altor legi şi ale Constituţiei României, în circumscripţia respectivă e posibil să fie folosită de către petenţi în faţa instanţei.

Şi atunci, cea mai bună soluţie este ca dintre cei doi care sunt la egalitate perfectă să alegem persoana care are în plus această competenţă, pentru că prin faptul că persoana respectivă cunoaşte limba acelor persoane care au acest drept conform legii, de a se adresa în instanţă în limba proprie, va înţelege mai bine ceea ce spune persoana în justiţie, în limba sa maternă. Şi mi se pare corectă această delimitare.

Poate, după soluţiile dumneavoastră, ar fi bine, într-adevăr, poate şi mai bine ar fi, ca în acele situaţii să avem un element în plus, un concurs în limba respectivă. Noi nu am solicitat aşa ceva, noi am propus altceva, acest proiect propune altceva, dar nu e contrar Constituţiei, cum s-a susţinut, ci v-am demonstrat interpretarea corectă a art. 128 este aceasta, cred eu, este conform Constituţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Mircea Costache.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Discuţia de faţă comportă o abordare ceva mai largă, şi anume ideea de concurs în general. Până la concursul pe care ni-l propune onor Ministerul Justiţiei, la care se bagă şi un al treilea element de departajare, care nu are nimic cu competenţa şi cu pregătirea de specialitate a unui viitor magistrat care se prezintă la un concurs.

Dar constatăm un lucru, cu toţii şi cu toţi concetăţenii noştri: se organizează concurs pentru ocuparea postului de director de şcoală şi câştigă, devin dintr-o dată buni manageri şi buni oameni pregătiţi numai dintr-o zonă; organizăm concurs pentru inspector şcolar general şi sunt numai de o culoare politică şi restul devin dintr-o dată decrepiţi, se deprofesionalizează, nu mai au nici un fel de competenţă profesională; organizăm concurs pentru prefecţi şi se întâmplă că alţii n-au curajul să se ducă şi câştigă şi devin inteligenţi şi buni profesional numai şi numai oamenii dintr-o zonă; şi mai venim acum cu concurs în zona justiţiei, un domeniu în suferinţă, pe care alţii îl consideră acum urcând culmile gloriei, iar eu îl văd undeva pe fundul prăpastiei diferenţă de vederi, de optică, venim şi aici şi în loc să departajăm la capacitate profesională, să vorbim despre carte, dăm concurs la limba de acasă. Ca şi când ne-ar interesa că un cetăţean român de altă limbă maternă, turcă sau tătară, care vrea să profeseze magistratura în România, ce mai face el pe acasă...

A introduce astfel de elemente în discuţie înseamnă să perpetuăm de 16 ani un abuz, o discriminare, care nu duce niciodată la o convieţuire şi la o performanţă şi la o emancipare a societăţii româneşti.

Vecinii noştri bulgarii, pe care unii îi iau în râs câteodată, zicând că au capul tare, "tucăna glava", au un standard foarte clar şi precis, toţi cetăţenii bulgari recunosc că există de fapt două categorii: cetăţeni bulgari de limbă bulgară şi cetăţeni bulgari de altă limbă maternă. Să le fie de bine! Avem şi noi cetăţeni români de limbă română şi cetăţeni români de altă limbă maternă. Să lăsăm limba lor maternă să şi-o cultive în familie, să şi-o păstreze, le dăm şi sume enorme (dacă vreţi să ştiţi, numai Asociaţia Comunitas, a UDMR-ului, consumă 80 de miliarde şi 200 de milioane, ca să-şi păstreze în acest an, 2006, datina, portul popular, obiceiul, şi e un lucru frumos, pe care ar trebui să-l mai învăţăm şi noi, ca majoritari, că am abandonat această practică) şi să ne dăm seama că a introduce în justiţie, de la care se aşteaptă lecuirea societăţii româneşti, dar nu justiţia de la televizor şi circul mediatic perpetuu, ci justiţia adevărată, la care aspirăm cu toţii, să se practice de către oameni care ştiu carte şi care vor să facă magistratură în România.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar liberal, domnul Petre Ungureanu.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur, punctul nostru de vedere, al Grupului parlamentar PNL este foarte clar, el s-a exprimat şi în comisie şi a apărut şi în raport ca atare, noi vom vota împotriva proiectului de lege şi conform raportului comisiei. Altul, însă, este motivul pentru care am ţinut să iau cuvântul.

Poate că dintr-o întâmplare nefericită, azi dimineaţă, declaraţia mea politică se intitulează: "De ce nu avem încredere în justiţie?" Şi, tot astăzi, sper, la această oră, în Consiliul Superior al Magistraturii, să se discute, la cererea mea, o posibilitate a modificării regulamentului de susţinere a examenului pentru promovarea pe funcţii de conducere a magistraţilor. Dacă nu ştiţi, în această perioadă, au loc examene, concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere în instanţe. Legea, aşa cum a fost modificată, a fost generoasă, în sensul că a spus că orice funcţie de conducere se ocupă prin concurs. Însă Consiliul Superior al Magistraturii a golit de conţinut această prevedere şi a organizat un concurs în baza căruia poate câştiga sau pierde oricine, fără să ştie de ce.

Nici un fel de argument, nici un fel de explicaţii, modul cum este alcătuită comisia, nici un fel de regulă despre cum se întocmeşte testul psihologic. Ca atare, vreau să vă explic, au fost organizate în cursul acestui an trei categorii de legi de admitere în magistratură, la toate a fost acelaşi test psihologic pe care îl găseşti pe internet, este tradus din limba engleză. Niciodată, nici un concurent, şi după ce a făcut contestaţie, nu a ştiut de ce a picat.

Mă veţi întreba ce legătură are asta cu proiectul de lege? Are, pentru că nu întâmplător Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz favorabil acestui proiect de lege, aşa cum a dat şi la cel precedent. Şi nu întâmplător, ori de câte ori punctul de vedere al Guvernului este într-un fel, al CSM-ului este contrar.

De aceea, deplâng ideea că CSM-ul nu este garantul libertăţii justiţiei şi cred că în examenele de departajare, examenele de promovare în justiţie ar trebui să fie criteriul să ştii bine limba română şi oricâte alte limbi doreşti şi să fii foarte competent. Criteriul introdus aparent astăzi - sper să nu fie introdus - este adiacent şi cred că ar trebui să nu ne referim la el.

De aceea, şi pentru celelalte argumente, şi pentru acesta, vă rog să votaţi împotriva proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Dacă mai există alte intervenţii? Nu. Mulţumesc.

Din partea Guvernului, atunci.

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori doar să aduc o corectură, eu nu am susţinut că trebuie, din nou, fiecare candidat să dea examen. Tocmai acest lucru, din punctul nostru de vedere, este absolut injust, ca doi candidaţi care, de pildă, au obţinut media 9,50 să intre şi să fie supuşi la un nou examen, pe când cel care a avut norocul şi şansa că abia cu 7,01, departajat de 7,02, să fie numit la locul lui, unde doreşte, şi-a luat definitivatul şi este definitivat pe funcţia de judecător sau procuror. Este injust ca pe celălalt, care, într-adevăr, a transpirat atât de mult să obţină o medie atât de mare, să-l supui unui nou examen. Este corectura pe care doream să o aduc.

Iar celelalte argumente, vizavi de acest criteriu ultim, repet, trebuie cumpănite, dacă s-ar putea întâmpla în practică să nu se departajeze, raportat la alte criterii obiective: locul unde îşi desfăşoară activitatea şi vechimea pe care o are în magistratură.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

O să vă dau cuvântul la sfârşit, ca iniţiator.

Dacă de la comisie e necesară vreo completare, în urma dezbaterilor? Nu.

Iniţiatorul, dacă doreşte să aibă un cuvânt final?

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Faţă de cele ce s-au discutat aici, stimaţi colegi, aş avea de precizat unele aspecte sau să le trecem un pic în revistă referitor la ceea ce au spus diverşii susţinători dinainte.

Punctul 1, pentru că aş dori să sistematizez această luare de cuvânt. În primul rând, doresc să mulţumesc domnului preşedinte al Comisiei juridice, domnului Sergiu Andon, pentru modul în care dânsul a prezentat un anumit punct de vedere atât al dânsului personal, cât şi al partidului pe care-l reprezintă aici, în Cameră.

Punctul 2, referitor la cele spuse de către doamna secretar de stat. În primul rând, este vorba de două concursuri; este vorba şi de concursul de capacitate şi este concursul de promovare pe post. La concursul de promovare pe post, postul este bine stabilit într-o anumită zonă şi atunci este normal ca, în acest caz, să se găsească candidatul care este cel mai bun. Este normal ca, în acest caz, să fi fost o medie egală, deci este foarte bine, dar, la un moment dat, trebuie făcută o departajare în favoarea calităţii iar examenul îl reprezintă calitatea. Examenul a fost dur dar şi acestea vor fi în continuare.

Pe de altă parte, eu aş dori să o întreb, în mod retoric, bineînţeles, pentru că nu o să mai aibă cuvântul astăzi, dar întrebarea este retorică: cine stabileşte cunoştinţele de limbă ale candidatului respectiv? Este stabilit undeva, în vreo lege acest aspect? Nu. Deci, dintr-o dată, se ridică un anumit semn de întrebare. Nu avem această posibilitate.

Şi, atunci, am să fac o referire şi la un alt aspect pe care mă gândeam să-l pun punctul 3, şi anume că este foarte bine dacă un candidat care vrea să ocupe un post ştie şi o anumită limbă. Aşa este, este foarte bine. Dar, după câte ştiu eu, în Uniunea Europeană se discută foarte mult pe limba engleză. De asemenea, se discută despre limba franceză. Se discută despre o altă limbă de mare circulaţie, limba spaniolă, sau altele, limba italiană. Întrebarea este: pe acestea nu le punctăm cumva, stimaţi colegi? Şi acesta este un criteriu, în acest caz, dacă ar fi vorba de calitate. Deci nu se pune problema...

Punctul 4 ar veni acum. Este în legătură cu acest aspect, şi anume art. 128 din Constituţie: "Procedura judiciară se desfăşoară în limba română."

Deci, care este concluzia? Indiferent de limba pe care o vorbesc părţile care sunt în discuţie...

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Acasă!

Domnul Adrian Moisoiu:

... da, acasă, cum spune colegul meu din bancă. Dar, procedura judiciară se desfăşoară în limba oficială a statului, în limba română. Grefierul de şedinţă scrie procesul-verbal al şedinţei în limba română. Deci este automat necesar ca atât procurorul, cât şi judecătorul şi preşedintele de instanţă să cunoască şi să poată să îşi dicteze părerea sa în limba statului, în limba în care se desfăşoară acest proces.

Deci este mai mult decât clar şi acest aspect.

Pe de altă parte, punctul 5 aş spune. Dar dacă - aş întreba-o iarăşi, retoric, pe doamna secretar de stat - candidatul respectiv, şi este o posibilitate, locuieşte chiar în zonă. Deci dumneavoastră făceaţi referiri la faptul că acest candidat ar veni dintr-o zonă într-alta. Dar eu cunosc foarte multe cazuri de cetăţeni ai acestei ţări care locuiesc într-o anumită zonă, unde trăieşte o minoritate, au părinţii acolo, au averea acolo, au locuinţa acolo, dar nu cunosc limba minorităţii respective. Sau nici nu mai facem referire la faptul că poate să se ducă... S-a dus într-o excursie şi a văzut o anumită zonă, i-a plăcut modul cum trăiesc cetăţenii în zona respectivă şi-şi spune: acolo vreau să-mi mut reşedinţa, acolo vreau să trăiesc.

De cheltuieli a mai fost amintită aici o chestiune. Dar aceste cheltuieli de limbă, de examen de limbă, nu ar putea să fie?

Şi, în sfârşit, ultimul argument, şi anume cel care s-a amintit aici de minoritatea maghiară. N-am vrut să mă refer la minoritatea maghiară cu această iniţiativă legislativă, dar pun întrebarea: de ce să-l dezavantajez eu pe un cetăţean român de naţionalitate maghiară care doreşte să se stabilească la Giurgiu, în Bucureşti, poftim, îi place în Bucureşti - a venit în Bucureşti, a făcut facultatea de drept în Bucureşti, vrea să rămână în Bucureşti - şi, în felul acesta, eu îl dezavantajez în faţa colegului său român care, de fapt, a avut aceeaşi medie în concurs.

Mi se pare că proiectul de lege este deosebit de bine gândit şi spre ca dumneavoastră să votaţi pentru respingerea propunerii comisiei, respectiv în favoarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Au luat sfârşit dezbaterile generale.

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este de respingere. Întrucât legea are caracter organic, votul se va exercita la momentul voturilor finale.

Ţinând seama că şedinţa a început astăzi, conform programului de lucru, la ora 10 fix, va fi 12,30 peste exact un sfert de oră.