Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Revenim la punctul 2. Din partea Guvernului, Excelenţa Sa, domnul ministru al sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu.

Având în vedere prevederile Regulamentului, vă prezint procedura de desfăşurare a dezbaterilor şi timpul maxim care trebuie să fie alocat participanţilor, după cum urmează: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - cinci minute pentru prezentarea temei; reprezentantul Guvernului - cinci minute; grupul parlamentar care a solicitat dezbaterea - trei minute pentru lămuriri suplimentare; fiecare grup parlamentar - câte trei minute; reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - un minut. În final, domnul ministru mai are cinci minute.

Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu.

Atunci supun votului aceste propuneri.

Voturi pentru? 61 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Mulţumesc foarte mult.

În unanimitate a fost aprobat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Buicu, preşedintele Comisiei pentru sănătate, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveţi cinci minute pentru a vă prezenta opinia.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru al sănătăţii,

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi,

4% din pacienţii cu cancer de pancreas supravieţuiesc la 5 ani. Rata de supravieţuire a cancerului de ficat la 5 ani este de 8%. Este a treia cauză de mortalitate, prin cancer, din lume. Rata de supravieţuire la 5 ani pentru cancer de plămân este de 2 până la 10% şi provoacă cele mai multe decese, mai multe decât cancerul de sân şi prostată la un loc. Cancerul de esofag are o rată de supravieţuire de 13% la 5 ani. Acestea sunt cifrele.

Strategia Naţională de Sănătate pentru perioada 2014-2020, aprobată de Guvernul Ponta în noiembrie 2014, este angajamentul Partidului Social Democrat şi al României de a asigura şi promova sănătatea, ca determinant-cheie al unei dezvoltări durabile a societăţii româneşti, inclusiv din punct de vedere social, teritorial şi economic, ca motor de progres şi prosperitate a naţiunii, reprezentând documentul-cadru menit să elimine punctele slabe identificate în sectorul de sănătate; reducerea inegalităţilor, optimizarea utilizării resurselor în condiţii de cost-eficacitate şi îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a calităţii managementului la toate nivelurile.

Factorii esenţiali pentru succesul acestei strategii sunt, în viziunea Partidului Social Democrat, asumarea, implicarea şi acţiunea actorilor instituţionali şi specialiştilor. Reuşita depinde de succesul în promovarea unei noi paradigme, pe care Partidul Social Democrat o susţine, în care omul sănătos trebuie să fie obiectivul sistemului de sănătate.

Conform acestui cadru strategic, viziunea este reprezentată de o naţiune cu oameni sănătoşi şi productivi, prin accesul la servicii profilactice, de urgenţă, curative şi de reabilitare, în condiţiile utilizării eficace şi eficiente a resurselor disponibile.

Principiile de bază ale acestei strategii asumate sunt: accesul echitabil la serviciile esenţiale, cost-eficacitate, fundamentarea pe dovezi, optimizarea serviciilor de sănătate cu accent pe serviciile şi intervenţiile cu caracter preventiv, dar şi parteneriat cu toţi actorii ce pot contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate.

Capacitatea de a răspunde nevoilor beneficiarilor este un aspect esenţial al sistemului de sănătate.

Obiectivul 3, punctul 2 al acestei strategii, aprobate deja, prevede reducerea poverii cancerului în populaţie, prin depistarea în fazele incipiente de boală şi reducerea pe termen mediu şi lung a mortalităţii specifice, prin intervenţii de screening organizat.

Direcţiile strategice şi măsurile stabilite de Programul Partidului Social Democrat vizau: creşterea capacităţii de planificare şi coordonare în domeniul controlului cancerului; consolidarea programului de screening pentru cancerul de col uterin, pentru atingerea în cel mai scurt timp a standardelor minimale de performanţă programatică recomandate la nivel european şi implementarea acestuia pe plan naţional, dar şi dezvoltarea de proiecte-pilot cu bază populaţională pentru dezvoltarea capacităţii tehnice şi organizatorice în domeniul depistării precoce a cancerelor la sân şi colorectal, conform ghidurilor europene pentru perioada 2014-2016 şi evaluarea adecvată a acestor intervenţii anterior extinderii pe plan naţional sau subnaţional pentru perioada 2017-2020.

Domnule ministru,

Să fii pacient şi mai ales să fii pacient cu cancer, în România, trebuie să însemne respect din partea sistemului de sănătate, trebuie să însemne asigurarea condiţiilor şi dreptul la viaţă.

Vă solicităm, domnule ministru, să asiguraţi, prin politicile promovate, accesul la servicii medicale, la metode de diagnostic şi tratament modern pentru pacienţii României.

Vă solicităm, domnule ministru, de asemenea, să adoptăm la nivel naţional Carta Drepturilor Pacienţilor Europeni bolnavi de cancer, care prevede dreptul fiecărui pacient, al fiecărui cetăţean de a primi informaţiile cele mai exacte şi de a fi implicat proactiv în propria sa îngrijire.

Cetăţenii români trebuie să beneficieze de politici publice de sănătate, bazate pe dovezi care să prevină cancerul, servicii de screening şi de diagnosticare de calitate superioară care să fie acreditate şi armonizate pentru a stabili standardul optim de îngrijire, dreptul de acces la toate informaţiile cu privire la starea proprie de sănătate şi dreptul de participa proactiv la luarea deciziilor cu privire la tratamentul personal, un plan clar şi transparent de îngrijire personalizată pentru boală, înainte de începerea oricărui tratament, cu dreptul de a solicita o a doua opinie.

Domnule ministru,

Pentru toate acestea, vă rugăm, prin specialitatea pe care o aveţi, să fiţi alături de pacienţii cu cancer din România.

Mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit în continuare la tribună pe domnul ministru Patriciu Achimaş-Cadariu.

Domnule ministru, aveţi cinci minute.

Domnul Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu (ministrul sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei pentru sănătate.

Stimate doamne deputat,

Stimaţi domni deputaţi,

Vă mulţumesc că îmi daţi ocazia să vă vorbesc despre subiectul care face obiectul preocupărilor mele de zi cu zi înainte de a ajunge ministru, care reprezintă o prioritate pentru mine, şi mă bucur că aţi amintit două elemente: prima, Strategia Naţională de Sănătate, şi a doua, Carta Drepturilor Pacienţilor Europeni.

Am să mă explic.

Ştiţi părerea mea despre Strategia Naţională de Sănătate, mi-am exprimat-o în repetate rânduri. Cred că este un document extrem de valoros, îl apreciez în mod particular şi mi-am însuşit-o.

În contextul Strategiei Naţionale, problematica cancerului este fără doar şi poate una de mare importanţă şi, aşa cum s-a subliniat, mai ales prin prisma mortalităţii, reprezintă o problemă importantă de sănătate. Mai mult, anumite tipuri de cancer, altfel rezolvate în ţări din Europa de Vest, reprezintă încă mari probleme de sănătate în România, cum ar fi problema cancerului de col uterin.

Să mă refer şi la Carta Drepturilor Pacienţilor. Tocmai despre acest lucru este vorba. După cum ştiţi, săptămânile trecute am prezentat Planul integrat naţional comprehensiv de control al cancerului. Ştiu că sună foarte pompos şi nu acesta este scopul discursului meu. Ca să traduc, este, în fond, un plan de acţiune care se bazează întru totul pe Strategia Naţională de Sănătate şi care este elaborat după toate regulile europene în materie, fiind ultima ţară care elaborează un astfel de plan de acţiune.

Ce trebuie el, în fond, să facă? Să transpună în practică, după modelul european, fireşte, şi acest model - aş face doar o mică menţiune - este rezultatul colaborării între organizaţiile de pacienţi şi profesionişti, şi tocmai de aceea şi-a dovedit atât de bine utilitatea şi a reprezentat un model şi pentru alte specialităţi care au preluat acest tip de colaborare.

De fapt, ce aduce el în plus faţă de situaţia în care ne aflăm, deoarece o să trec în revistă diversele subcapitole ale planului, unde vom recunoaşte, fireşte, elemente de care dispunem deja.

Este un plan comprehensiv şi integrat, în sensul în care defineşte în capitole extrem de bine precizate toate punctele pe care trebuie să le atingem pentru a da pacienţilor noştri cea mai bună şansă la viaţă, pentru a oferi pacienţilor noştri cea mai bună calitate a vieţii şi acest lucru, fireşte, nu în ultimul rând, prin formare de personal.

Planul naţional se adresează şi populaţiei sănătoase cu risc de a face cancer, fireşte, căreia îi sunt adresate măsuri de prevenţie primară, prin diseminare de informaţii, combaterea factorilor de risc, vaccinuri, dar şi prin prevenţie secundară, screening.

Primul set de măsuri identificat în plan se referă la o mai bună înregistrare a bolnavilor de cancer, la registrele de cancer.

Sigur, în urma unui program mai vechi al Băncii Mondiale, s-a explicat că ele trebuie să fie regionale, s-a ajuns la această concluzie, unele funcţionează, unele mai puţin. De ce este foarte important să le avem, dincolo de importanţa lor excepţională, din punct de vedere ştiinţific? Ele ne vor ajuta foarte mult în planificare şi mai ales în bugetare. N-am să insist, deoarece timpul este limitat. Voi reveni cu explicaţii, dacă veţi considera necesar.

Al doilea set se referă la măsurile de prevenţie primară, şi aici ne intersectăm cu Planul de educaţie pentru sănătate. Am vorbit pe larg despre acesta cu o altă ocazie, aşa că nu voi insista în acest moment.

Al treilea set de măsuri, prevenţia secundară, şi conform recomandărilor europene în domeniu, aici sunt trei localizări pentru care avem într-adevăr indicaţia de screening, respectiv cancerul de col uterin, cancerul mamar şi cancerul colorectal.

Aşa cum s-a subliniat, screeningul pentru cancerul de col uterin a debutat, este departe de a fi unul nu perfect, ci cel puţin acceptabil.

Aici ne confruntăm cu două probleme mari: una este formarea de personal; cealaltă, dezvoltarea reţelei, deoarece screeningul de cancer uterin nu înseamnă pur şi simplu recoltarea unui examen Babeş-Papanicolau, înseamnă reţele, înseamnă laboratoare de referinţă, înseamnă control de calitate, lucruri care se construiesc în timp, pentru care am identificat finanţare extrabugetară în liniile 4.8 şi 4.9.

De asemenea, exact conform recomandării din Strategia de Sănătate, am identificat finanţare pe fonduri europene, pentru a demara un pilot pentru screeningul cancerului mamar şi un pilot pentru screeningul cancerului colorectal, sigur, la ambele sexe.

Al patrulea set de măsuri vizează accesul îmbunătăţit al pacienţilor la diagnostic pozitiv şi diagnostic stadial, diagnostic imagistic, citologic, anatomo-patologic. Aici marea problemă este standardizarea şi identificarea laboratoarelor de referinţă, este un proces îndelungat, este un plan care, de altfel, împreună cu întregul plan, va fi în transparenţă şi va putea fi citit şi comentat, fireşte.

Al cincilea set de măsuri se referă la standardizarea, îmbunătăţirea, uniformizarea procesului de diagnostic şi tratament individualizat, în acelaşi timp reabilitarea, reintegrarea, paliaţia, creşterea calităţii vieţii bolnavului cronic de cancer.

Aceste lucruri vor rezulta şi mai clar consecutiv finalizării mapării nevoilor de sănătate, deoarece...Sigur, aici aş putea să vorbesc multe minute, am să mă refer, sigur, la punctele arzătoare: chirurgia care, fiind specialitatea mea, am să o evit acum, radioterapia şi problema lipsei de aparate, programul Băncii Mondiale se desfăşoară - şi particip la toate aceste întâlniri pentru identificarea buncărelor unde pot fi finanţate aceste aparate - şi, fireşte, medicamentele oncologice.

Un cuvânt doar despre paliaţie. Consecutiv mapării nevoilor de sănătate va rezulta foarte clar şi acest lucru, după cum ştim, mai ales atunci când tratăm stadii avansate, cum se întâmplă încă şi se va mai întâmpla în anii care vin; 70% din pacienţi au nevoie la un moment dat de servicii de paliaţie.

Al şaselea set de măsuri se referă la asistenţa şi suportul social - şi aici vom colabora cu Ministerul Muncii.

Al şaptelea set de măsuri. Asigurarea calităţii formării personalului sanitar în oncologie. La anumite aspecte m-am referit deja în zona de profilaxie secundară. Celelalte fac obiectul reglementărilor privind specialităţile la nivel european şi subspecialităţile.

Şi al optulea set de măsuri vizează cercetarea în oncologie, în colaborare cu Ministerul Învăţământului şi Cercetării.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru trei minute are cuvântul, din partea Grupului PSD, doamna deputat de Galaţi, Roşca Lucreţia.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lucreţia Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Subiectul despre care facem vorbire astăzi noi, parlamentarii, şi dumneavoastră, ministru în funcţie, este un subiect extrem de grav. Este grav, pentru că vorbim de oameni, pe care dacă nu-i ajutăm, bineînţeles viaţa le este în pericol.

Am să vă spun că într-un editorial gălăţean de astăzi titlul mare era următorul: "Lipsa medicamentelor împotriva cancerului se acutizează". Şi în articolul ca atare se specifică următorul lucru, că la Galaţi de două luni lipsesc mai multe medicamente din seria citostaticelor, dar aceste medicamente...

Deci declaraţia îi aparţine şefei Colegiului farmaciştilor din Galaţi. Domnia Sa spunea că s-a sesizat şi Avocatul Poporului, care a constatat că lipsesc medicamentele împotriva cancerului, cele ieftine, pentru că furnizorii nu le mai comercializează, nefiind suficient profitul pe care îl aveau.

Sigur că dumneavoastră ştiţi lucrurile acestea, dar pentru că lucrurile se întâmplă de două luni, adică de când dumneavoastră sunteţi ministru, trebuie să ne spuneţi ce măsuri luaţi şi când se va regla din nou piaţa acestor medicamente, pentru că, sigur, două luni pentru un pacient care-şi modifică schema de terapie, înseamnă foarte mult timp pierdut în favoarea bolii. Aşadar, întrebarea este: ce măsuri şi cât de rapid le veţi pune în aplicare?

Şi pentru că tot vorbim despre subiectul cancer şi radioterapie, mai am următoarele întrebări: când se vor publica preţurile pentru medicamentele din Canamedul pus spre transparenţă decizională pe site-ul ministerului la 28 martie, care a fost deja dezbătut? Sunt preţuri şi medicamente care aşteaptă publicarea de şase luni, după cum bine ştiţi.

Şi o altă întrebare, la care parţial dumneavoastră aţi răspuns când aţi luat cuvântul - spuneaţi aşa: "Particip la Programul Băncii Mondiale şi identific buncărele pentru plasarea aparatelor de radioterapie".

La Galaţi există un centru care deserveşte şase judeţe, căruia i se promite de cel puţin trei ani lunar că vine aparatul de radioterapie. După cum ştiţi, în ultimele luni a picat şi cel de la Constanţa, solicitările au devenit - bănuiesc că ştiţi -, greu de dus de centrul de la Galaţi, buncărul există, specialişti există, spaţii există... aparatul însă nu este.

Vă mulţumesc. Aştept răspunsurile.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, dacă sunt intervenţii? Nu.

Grupul UNPR, intervenţii? Nu.

Din partea Grupului ALDE, dacă sunt intervenţii? Nu.

Din partea minorităţilor naţionale? Vă rog, domnul secretar Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Vorbesc ca membru al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, dar vă rog să luaţi demersul meu ca un demers personal al unuia care am înţeles astăzi că se înscrie în categoria celor care au speranţa de viaţă de 5 ani, între 2 şi 10 la sută, având un cancer pulmonar în stadiul 4, deci, stadiu terminal, deşi eu am convingerea că în lupta asta cu boala nu neapărat statistica întotdeauna iese învingătoare. Şi am senzaţia că peste 6-7 ani vom mai sta de vorbă.

Dar, domnule ministru, demersul meu este următorul: dumneavoastră sunteţi în această specialitate oncologică şi sunteţi o somitate în materie. Dumneavoastră v-aţi făcut un crez din lupta cu cancerul, un crez de viaţă, şi nu din activitatea de ministru, în primul rând, în activitatea aceasta de medic oncolog.

Problema pe care eu vreau să v-o ridic este următoarea: în foarte multe situaţii, bolnavii de cancer depistaţi cu acest diagnostic sunt obligaţi, în prima fază, până când li se aprobă dosarul de către Casa de Asigurări de Sănătate, să-şi sponsorizeze propria lor boală.

Ştiţi dumneavoastră mai bine decât mine valoarea tratamentelor care se fac. Eu personal am avut experienţa plăţii a 20 de mii de RON pentru cele două chimioterapii făcute, ceea ce înseamnă în limbajul omului de rând 200 de milioane de lei, după care mi s-a aprobat dosarul în Casa de Asigurări de Sănătate. Mulţumesc lui Dumnezeu că la primul CT de control s-a observat o reducere de aproape 60 la sută a tumorilor pe care le am.

Problema se pune, însă: nu ar fi moral şi corect, la cheltuielile care se fac, nu pentru mine, pentru omul pentru care contează foarte mult cei 20 de mii de RON, de exemplu, ca, în momentul în care dosarul respectiv se aprobă şi omul s-a împrumutat pentru a-şi începe tratamentul, aceşti bani să fie cuprinşi în firescul pe care-l asigură statul pentru tratament şi ei să fie asiguraţi prin compensarea de către Casa de Asigurări de Sănătate a acestor cheltuieli? Mi se pare corect şi normal şi va fi încă un punct de încredere pentru bolnavul de cancer că va putea şi va avea sprijinul statului în lupta cu această boală nemiloasă.

Vă rog să vă gândiţi la acest aspect. Ar trebui să ne gândim şi noi, domnilor, şi, dacă nu există soluţie din partea raportului dintre Casa de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, să o facem noi, prin lege, astfel încât bolnavul de cancer să aibă plenitudinea tratamentului pe care-l asigură acest program şi pentru activitatea viitoare, nu numai pentru momentul de dinaintea morţii, să-l aibă din momentul în care începe lupta cu această boală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii din partea deputaţilor neafiliaţi? Nu sunt.

Domnule ministru, vă rog, aveţi cuvântul pentru următoarele 5 minute.

Domnul Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Da, într-adevăr, sunt deficienţe în funcţionarea programului de oncologie. Este departe de a fi perfect şi îmi însuşesc observaţiile dumneavoastră şi tocmai de astăzi avem un nou preşedinte, interimar, e drept, la Casă, cu care urmează, astăzi ne-am întâlnit pentru a pune la punct primele idei şi ne întâlnim constant în zilele care urmează pentru a lămuri aceste aspecte.

În ceea ce priveşte problema medicamentelor şi a radioterapiei, la Galaţi, de altfel, este o problemă naţională şi vă mulţumesc că aţi sesizat-o. Punctual, dacă se referă la Tamoxifen, Tamoxifenul este la Unifarm şi săptămâna aceasta va fi publicat şi Canamedul.

Da, această problemă a apărut pe perioada mandatului meu. Nu caut scuze pentru această situaţie. Sigur, numărul personalului este foarte redus şi este foarte dificil să găsim personal de specialitate. Am publicat mai multe concursuri, la care nu s-au înscris participanţi şi va trebui să găsim o soluţie pentru acest lucru. De săptămâna aceasta, problema Tamoxifenului va fi rezolvată, dar asta nu înseamnă că nu vor apărea noi şi noi probleme, fără doar şi poate.

Pe termen scurt, sigur, soluţia este una punctuală pentru fiecare medicament în parte. Pe termen mediu şi lung, există o comisie numită şi care a apărut pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi care lucrează la elaborarea unui nou Ordin 75 şi se fac simulări pentru a vedea varianta cea mai bună.

În ceea ce priveşte problema radioterapiei, am văzut că lucrurile nu progresează deloc şi de aceea, la ultima videoconferinţă cu reprezentanţii Băncii Mondiale din Bruxelles şi America, am participat personal şi am spus că voi urmări modul în care verifică fiecare buncăr în parte, fiindcă au fost şi sunt multe solicitări de care nici nu se ştia, acolo a fost o suprapunere de comisii, sau a fost o comisie iniţială care, sigur, plătea o consultanţă, pe urmă a fost o comisie de la Agenţia Europeană Atomică de la Viena. În final, trebuie să putem acoperi cât mai mult regiuni ale ţării, fără a concentra, sigur, pentru Constanţa am găsit o variantă în care am adus pacienţii la Bucureşti, dar asta nu se poate repeta la nesfârşit. Trebuie să ducem medicina lângă pacient, nu să ne apucăm să mutăm pacienţii dintr-o parte în alta, în funcţie de aparate care funcţionează.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Am încheiat dezbaterile politice de astăzi.

Urmează primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.