Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

13. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - O strategie digitală internaţională pentru Uniunea Europeană JOIN (2025) 140; PHCD 88/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea punctului de vedere.

Vă rog, domnule Mircea Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Referitor la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu, JOIN 140.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, punctul de vedere al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, nota de informare trimisă de MAE, punctul de vedere al Autorităţii pentru Digitalizarea României, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de strategia digitală internaţională pentru Uniunea Europeană;

- a recomandat crearea unui cadru legislativ clar pentru protecţia datelor, în contextul utilizării inteligenţei artificiale şi a tehnologiilor emergente;

- a propus instituirea unor mecanisme de monitorizare şi de raportare a incidentelor în timp real;

- şi a susţinut crearea unui cadru legislativ pentru protejarea infrastructurii 5G, asigurându-se că noile tehnologii de comunicaţii sunt sigure şi rezistente la atacuri cibernetice.

Aşadar, opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 26 noiembrie 2025 şi a fost aprobată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Intervenţii, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Avem în faţă o comunicare din partea Comisiei Europene privind revoluţia digitală şi a inteligenţei artificiale, care remodelează economiile şi societăţile. Se pune foarte mult accent pe productivitate, pe eficienţă, dar şi pe consolidarea apărării şi securitatea naţională.

Trebuie să facem nişte distincţii foarte clare între digitalizare şi inteligenţa artificială.

Digitalizarea este, într-adevăr, o unealtă neutră care poate fi folosită într-un scop bun sau într-un scop rău. Şi din punctul acesta de vedere aşteptăm încă o digitalizare reală a României.

Am avut discuţii recente cu conducerea ADR privitoare la stadiul migrării aplicaţiilor finanţate din PNRR, în Cloudul Guvernamental, şi în acest moment, cu câteva luni înaintea expirării termenului, în luna iunie, avem maxim nouă aplicaţii migrate, în condiţiile în care, dintre acestea nouă, câteva seamănă foarte bine între ele şi sunt foarte simple, fiind simple operări asupra unor baze de date de dimensiuni mici şi cu utilizatori puţini. Şi se prognozează, se refac nişte proceduri de licitaţie, în privinţa a încă 40 de aplicaţii care se presupune că ar trebui să fie făcute în câteva luni, maxim în luna august, în condiţiile în care nu s-au făcut din 2021, 2022.

Aceasta este realitatea în privinţa digitalizării reale a României, care, repet, poate fi bună sau poate fi rea, în anumite condiţii în care statul încalcă libertăţile elementare, aşa cum a fost în pandemie.

Despre inteligenţa artificială, la următorul COM.

Inteligenţa artificială nu este, repet, o unealtă neutră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, Grupul parlamentar SOS România.

Vă rog.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

La nivel declarativ, această strategie vorbeşte despre consolidarea rolului Uniunii Europene în guvernanţa digitală, despre standarde tehnologice şi despre cooperare internaţională. Sunt obiective importante, fără îndoială, dar problema pentru noi este una foarte simplă. Unde este beneficiul concret pentru România?!

Dacă analizăm cu atenţie acest document, observăm că el pune accent, în principal, pe poziţionarea geografică în cadrul Uniunii Europene, dar în acelaşi timp nu vedem aproape deloc măsuri clare pentru reducerea decalajelor digitale dintre statele membre.

România încă se confruntă cu provocări majore: digitalizarea administraţiei publice este incompletă, infrastructura digitală este inegal dezvoltată, iar mediul antreprenorial din domeniul tehnologic are nevoie de sprijin real, pentru a deveni competitiv la nivel european.

Din păcate, această strategie despre care vorbim astăzi nu oferă instrumente concrete pentru aceste probleme. Mai mult decât atât, există riscul ca astfel de iniţiative să consolideze avantajele statelor membre deja avansate tehnologic, în timp ce ţări precum România vor rămâne în continuare pieţe de consum pentru tehnologii dezvoltate în alte părţi.

Un alt aspect problematic este că documentul vorbeşte mult despre parteneriate globale şi standarde internaţionale, dar prea puţin despre modul în care statele membre, cum am spus deja, cu decalaje de dezvoltare, vor fi sprijinite pentru a ţine pasul cu această transformare.

Digitalizarea nu trebuie să fie doar un proiect geopolitic sau tehnologic al Uniunii Europene, ea trebuie să fie şi un instrument real de dezvoltare pentru toate statele membre, inclusiv România.

Din păcate, acest proiect propus Camerei Deputaţilor nu reflectă suficient aceste preocupări şi nu transmite un mesaj ferm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Desigur, un aşa capitol este de o aşa importanţă pentru noi şi trebuie să cunoaştem în profunzime dacă devenim consumatori sau producători de tehnologie, pentru că, până la urmă, un aşa demers înseamnă o investiţie în tehnologie. O investiţie strategică, până la urmă, pentru că, da, România are resurse încă foarte mari pentru a putea fi un jucător mare, major, de prim ordin la nivel european.

Dar, pe de altă parte, gândesc eu - şi se vede limpede -, că la aşa investiţii în cercetare, pentru că acest domeniu depinde de cercetare, cu reducerea de 10% a posturilor în domeniul acesta, şi a unui buget de 0,13%, mă tem eu că discuţiile din acest Parlament sunt cumva pentru a ne alinia unor - eu ştiu - discuţii vagi, pentru că mesajul nostru puternic, la nivel european, vine şi cu o investiţie majoră în cercetare. Iar acesta, cum este cel din prezent, este unul care să ne dezavantajeze, pentru că acest domeniu, digitalizarea, înseamnă nu numai investiţii în software, ci şi în infrastructură. Vorbim despre tehnologie, despre electronică, despre semiconductori, de infrastructuri mari. Vorbim, de fapt, despre zone de cercetare în care să investească România, aşa cum investesc deopotrivă Franţa, Germania sau Anglia, la care ne uităm cu aşa direcţie şi cum ne focalizăm imaginea.

Noi investim şi cred eu că, în aşa conjunctură, asemenea discuţii nu vor avea un efect care să conteze pentru imaginea României, la nivel european.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

Domnule Muncaciu, de la Grupul parlamentar AUR am avut deja două intervenţii.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul deputat Lăpuşan Remus-Gabriel.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Acest subiect este unul foarte sensibil şi cred că ar trebui să facem puţină educaţie pe subiect, pentru că, din păcate, de multe ori avem colegi care nu-şi dau seama exact despre ce este vorba.

În acest moment, Uniunea Europeană este soluţia şi pentru România. La nivel de Uniune Europeană sunt discuţii foarte avansate despre tot ce înseamnă inteligenţă artificială şi digitalizare, pentru că, în acest moment, noi, ca Europă, am pierdut pasul pe partea de concurenţă cu Statele Unite, cu China.

Deci, pentru a avea o soluţie concretă la nivel european, şi implicit şi la nivel de România, trebuie să facem nişte chestiuni foarte clare.

Deci, în primul rând, la nivel european nu există baze de date, nu există stocare. Este nevoie de mai multă energie, este nevoie de aplicaţii şi este nevoie de un proiect care să susţină acest lucru la nivel european.

În România, într-adevăr, sunt firme şi în zona privată sunt firme care s-au dezvoltat şi au făcut aplicaţii, care în acest moment se exportă, dar de la privat până la tot ceea ce înseamnă siguranţă naţională este o cale foarte lungă.

De aceea, cred că ar trebui să fim mult mai atenţi la acest subiect. Şi Guvernul este cel care, în relaţia cu Comisia Europeană, trebuie să vină cu soluţii concrete şi să ţinem pasul cu ceea ce, în acest moment, se discută la nivel de Uniune Europeană.

Să ştiţi că şi pe partea de semiconductori, şi pe partea de dezvoltare a acestor sisteme sunt paşi care s-au făcut la nivel de Comisie Europeană. Noi trebuie doar să ţinem pasul, să fim informaţi şi să avem o legătură simplă şi clară cu cei care, într-adevăr, doresc ca Europa să nu rămână în urmă şi să ţină pasul cu ceilalţi competitori globali.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă. (Vociferări.)

(Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu se îndreaptă spre tribună.)

Nu, nu, nu dăm timpul de la un partid la altul! Dacă doriţi dumneavoastră să interveniţi?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Păi, dar de ce?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pentru că nu dă voie Regulamentul.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Nu-i adevărat! Face parte din Regulament!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Ei!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Citiţi Regulamentul!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.)