Dezbateri parlamentare

Domnul Acsinte Gaspar:

Intrăm în partea a doua a şedinţei noastre, referitoare la întrebări şi interpelări.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor şi trecem, aşa cum v-am anunţat, la expunerea orală a întrebărilor adresate membrilor Guvernului şi primirea de răspunsuri, activitate care se desfăşoară de la ora 18,30 la ora 19,30, iar de la 19,30 la ora 20,00 – prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul deputat Petru Bejinariu, pentru Ministerul Culturii, are la dispoziţie un minut pentru a-şi prezenta pe scurt întrebarea la care urmează să primească răspunsul.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar o secvenţă reiau, pentru că textul a fost înaintat la vreme Ministerului Culturii, şi această secvenţă are următoarea formulare:

Autorităţile judeţului Suceava, instituţiile şcolare şi culturale şi opinia publică, în comunicare cu societăţile culturale şi comunităţile româneşti din regiunea Cernăuţi, doresc să cunoască demersurile din programul Ministerului Culturii cu desfăşurare în judeţul Suceava.

O asemenea cunoaştere ne oferă posibilitatea elaborării unor programe proprii, fără suprapunere, paralelisme sau necuprinderea unor aspecte esenţiale din viaţa şi activitatea lui Eminescu.

Şi întrebarea se adresa domnului ministru, rugându-l să precizeze care manifestari culturale şi ştiinţifice sunt programate şi finanţate de Ministerul Culturii şi se vor organiza şi desfăşura în judeţul Suceava în "Anul Eminescu".

În anexă am trecut şi un număr de 5 propuneri ale Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina, ca un fel de invitaţii la reflecţie pentru Ministerul Culturii, şi eventuala aprobare şi cuprindere a lor în programul pentru anul 2000.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna secretar de stat Maria Berza, pentru a răspunde la întrebarea adresată de domnul deputat.

Doamna Maria Berza:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi membri ai Camerei Deputaţilor,

Stimate domnule deputat Bejinariu,

Doresc întâi să vă aduc la cunoştinţă că Ministerul Culturii a înaintat spre aprobare Guvernului României, şi vom avea foarte curând aprobarea, a unui program naţional "Anul 2000 – Anul Eminescu".

Din acest program am extras manifestările care se vor petrece în judeţul Suceava. În acest judeţ, Ministerul Culturii va organiza, împreună cu Prefectura Suceava, Consiliul judeţean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Centrul Academic Rădăuţi, Inspectoratul pentru cultură Suceava, Muzeul Naţional al Bucovinei, Muzeul Etnografic al Bucovinei, Societatea pentru cultură şi literatură română în Bucovina, Primăria Putna şi Mânăstirea Putna, "Zilele Eminescu" la Putna, în perioada 13 – 16 august 2000.

Această manifestare care va fi finanţată de Ministerul Culturii cuprinde o largă paletă de acţiuni, cum ar fi: un concert de muzică veche religioasă, un concert sinfonic, spectacol folcloric, serbare câmpenească, expoziţia maeştrilor iconari, expoziţie de artă veche religioasă, târgul meşterilor populari şi lansări de carte.

În cadrul "Anului 2000 – Anul Eminescu", momentul Putna, date fiind specialele conexiuni cu viaţa, activitatea şi crezul eminescian, reprezintă unul dintre momentele cele mai pline de rezonanţă.

De altfel, poate ştiţi deja lucrul acesta, domnule deputat, în luna iulie, o delegaţie a Ministerului Culturii s-a deplasat la Suceava şi Putna pentru a lua contact direct cu autorităţile locale şi a discuta detaliile organizării acestor evenimente la locurile viitoarei manifestaţii.

Am primit, de asemenea, manifestările incluse în programul Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina, programul "Anul Eminescu" din care, după cum aţi văzut, o parte sunt cuprinse, iar, în legătură cu celelalte, vom căuta, fireşte, să ne armonizăm programele.

Sper că acest răspuns care a fost redactat scris şi pe care îl voi lăsa la secretariatul Camerei, îl satisface pe domnul deputat.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule deputat Bejinariu, sunteţi mulţumit de răspunsul pe care l-aţi primit?

Aveţi posibilitatea să interveniţi, fără a depăşi 2 minute.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc pentru elaborarea răspunsului.

Sunt încântat de ce se va întâmpla la Putna.

Probabil că este o defecţiune de comunicare nu neapărat cu subsemnatul, dar cu autorităţile, şi respectiv cu societăţile culturale, comunicare care putea să aibă loc.

Eu v-aş ruga, doamnă secretar de stat, să luaţi în calcul, totuşi, din cele 5 propuneri şi altele, mai ales că zona Cernăuţi, regiunea Cernăuţi şi judeţul Suceava, fără îndoială Botoşanii, mai întâi, sunt zone în care exprimările pentru Eminescu trebuie să fie de primă mărime şi, deci, propunerile noastre aceste elemente le vizau, şi eu cred că veţi lua în calcul şi celelalte propuneri ale noastre care se doresc a fi finanţate – o parte din ele sigur că o vor face organizaţiile nonguvernamentale.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm. Urmează domnul deputat Petre Naidin. Este vorba de o întrebare care a fost adresată Ministerului Educaţiei Naţionale.

Vă rog să o dezvoltaţi într-un minut, domnule deputat.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În 6 ani de zile de activitate parlamentară, rar nu mi s-a răspuns la adrese din teritoriu – de fapt, la un memoriu adresat de un domn pensionar care reclama faptul că fiica sa a ajuns în spital, nereuşind să promoveze la un examen de titularizare în limba engleză. De fapt, examenul nu s-a desfăşurat până la capăt, fiind stopat de inspectoarea şefă a judeţului meu, judeţul Călăraşi.

A trebuit să apelez, prin intermediul acestei întrebări, la domnul ministru, ca să aflu, şi mai ales, pensionarul care crede în dreptate, care de fapt este adevărul.

Aştept cu interes.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, domnul secretar de stat Mircea Fronescu.

Aveţi 3 minute, domnule secretar de stat, pentru a răspunde la întrebarea ce v-a fost adresată de domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Mircea Fronescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este vorba, într-adevăr, aşa cum ne-a precizat domnul deputat Naidin, despre unele lucruri neplăcute care s-au petrecut la un concurs de titularizare la Călăraşi, şi ce vă pot spune sunt următoarele, care, de altfel, urmează, dacă nu le-a primit, să le primească în scris şi domnia sa; au fost trimise astăzi dimineaţă.

La Liceul Ştirbei Vodă din Călăraşi s-a organizat concurs la data de 28 iulie 1999 – proba practică, şi respectiv 2 august 1999 – proba scrisă, în vederea ocupării unei catedre de limba engleză. Fiind vorba despre o unitate reprezentativă de învăţământ, acestea au căpărat în acest an dreptul de a-şi organiza la nivelul şcolii asemenea concursuri.

Prin Dispoziţia nr.46, emisă de inspectorul şcolar general Stela Anghel, a fost numită comisia de concurs. Ca urmare a neprezentării unui membru al comisiei de concurs - domnul profesor Eduard Vlad, şef catedră Engleză la Universitatea Constanţa, conducerea Liceului Ştirbei Vodă hotărăşte anularea concursului, fără să înştiinţeze inspectoratul şcolar, fapt pentru care Inspectoratul Şcolar Călăraşi a luat măsuri de sancţionare a directorului liceului amintit.

S-a numit prin altă dispoziţie o nouă comisie de concurs, prin dispoziţia inspectorului general, şi a fost reprogramat concursul pe data de 26 august, cadidata Preda Graţiela obţinând 5,83, medie care nu i-a permis să promoveze şi să ocupe postul solicitat.

Comisia de contestaţii, legal constituită prin decizia inspectorului şcolar general, a acordat nota definitiv㠖 5,82.

Conform metodologiei aprobată prin Ordinul ministrului nr.3670 din 1999, nota acordată de comisia de contestaţii se consideră definitivă.

Deoarece au existat carenţe în organizarea şi desfăşurarea concursului la nivelul conducerii Liceului Ştirbei Vodă, Ministerul Educaţiei Naţionale va lua măsurile ce se impun în urma finalizării cercetării cazului de către Direcţia de control a ministerului, în atenţia căreia se află adresa dumneavoastră din 16 august 1999, înregistrată.

Sperăm că în maximum o săptămână se va primi răspunsul respectiv.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule deputat Petre Naidin, în legătură cu răspunsul primit…

Domnul Petre Naidin (din sală):

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Continuăm. Avem întrebări adresate de domnul deputat Petre Naidin. Sunt 4 întrebări care au fost adresate Ministerului de Interne.

Domnule deputat Naidin, prezentaţi-vă întâi dumneavoastră sumar cele 4 întrebări, pentru că sunt grupate pentru Ministerul de Interne.

Domnul Petre Naidin:

Desigur, voi face un rezumat, domnule preşedinte.

A trebuit să semnalez ministrului de Interne unele aspecte pretins nelegale din judeţul meu, aşa cum au fost relatate de către presa călărăşeană, respectiv din datele pe care le-am avut în audienţele mele ca parlamentar; ele s-au ataşat într-o documentaţie pentru fiecare caz în parte dintre cele patru, şi sunt convins că domnul ministru şi respectiv Inspectoratul General al Poliţiei s-au aplecat cu seriozitate şi vor reuşi să restabilească adevărul, nu pentru mine, aşa cum este.

Se referă, în primul rând, la anumite nereguli la o societate cu capital de stat de tip Piscicola care, uzând de anumite prevederi legale care totuşi sunt ambigui nerezolvate - le rezolvă proiectul de lege trimis la Senat de către noi, a creat o stare de animozitate, şi respectiv de pretinse ilegalităţi.

A doua se referă la faptul cum inspectorul şef, în fruntea unei cohorte de, dacă vreţi să mă auziţi, stimaţi colegi, de consilieri de la Preşedinţie care erau în judeţul meu pe timp de vară, împreună cu echipajele sale din subordine, cu oameni politici călărăşeni, au mers într-o anumită comună pentru a face ordine, suprapunându-se legii, organelor abilitate ale statului.

A treia se referă la anumite, cred eu, încălcări ale Codului Penal, aşa cum au fost relatate şi de presă, de către primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, care a dat drept de semnătură, sau, în mod automat, cel care a folosit-o a încălcat legea, pentru anumite aranjamente de administraţie locală, cu angajamentul instituţiei care este primăria.

Şi a patra se referă la unele "matrapazlâcuri" (le-am pus între ghilimele, pentru nu mă pot pronunţa) la o societate cu capital de stat tip IAS, acolo unde a trebuit să mă adresez şi domnului Valeriu Stoica, întrucât se pare, aşa sunt punctele de vedere cristalizate, Parchetul nu a tratat cu seriozitate şi a reuşit nu că culce, ci efectiv să închidă dosarul. Care este realitatea?

Aştept şi din partea domnului ministru de Interne, cât şi de Justiţie, ca împreună să reuşim să facem lumină în toate aceste cazuri semnalate.

Rog din partea domnului director dacă poate să facă un rezumat, ca să nu reţinem atenţia şi să nu monopolizăm.

Domnul Acsinte Gaspar:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului de Interne este prezent domnul locotenent colonel Rusu Ioan, directorul Direcţiei Legislaţie.

Ce s-a întâmplat, domnule colonel? Trebuia să fie prezent domnul ministru sau un secretar de stat. Care este situaţia? Aveţi asupra dumneavoastră răspunsurile?

Domnul Ioan Rusu:

Domnule preşedinte,

Am toate răspunsurile la mine. Vă rog să-mi permiteţi să raportez că domnul ministru este ocupat cu o delegaţie din Cehia, iar domnul secretar de stat Mureşan, primul adjunct, are o interpelare la Senat.

Urmare întrebării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.185/A, vă comunicăm următoarele:

Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, din adresa nr.01314 din 6.05.1998, a recomandat societăţilor comerciale cu profil piscicol să încheie contracte de asociere cu persoane juridice, în vederea atragerii de resurse financiare suplimentare pentru continuarea activităţilor specifice.

Prin adresa 67152 din 8.04.1999, Ministerul Agriculturii a transmis la S.C. PISCICOLA Călăraşi un model de contract, recomandând metoda asocierii în participaţiune, dând exemplul a 48 de ferme piscicole care au încheiat asemenea contracte pe o durată de 3 până la 10 ani şi clauze precise privind asigurarea unui profit minim garantat.

Ca urmare, la data de 26 mai 1999, Fondul Proprietăţii de Stat Călăraşi a mandatat special în adunarea generală a acţionarilor de la "Piscicola"-Călăraşi pe domnii Popa Laurenţiu – preşedinte, Mandache Gheorghe şi Bogdan Iosif – membri, pentru aprobarea contractelor pentru fermele Ulmu, Rasa, Iezer, Săruleşti, Lucşanu şi Ciocăneşti.

În baza Hotărârilor Adunărilor Generale ale acţionarilor nr. 5 din 9 aprilie 1999, nr. 6 din 12 mai 1999, nr. 7 din 26 mai 1999 şi nr. 8 din 27 mai 1999, s-au aprobat contracte de asociere între "Piscicola" şi societăţile comerciale aparţinând unor foşti salariaţi ai acesteia.

Cu prilejul asocierilor respective, s-a stabilit aportul societăţilor comerciale atrase, însumând 2.463.566.000 lei, plata urmând să se facă eşalonat.

Până în prezent, s-au achitat obligaţiile asumate în valoare totală de 1.960.334.000 lei, restanţe înregistrând S.C. REN IMPEX – S.R.L. Bucureşti şi S.C. AXA PROD – Săruleşti, în valoare de 140 milioane lei, datorită imposibilităţii BANKCOOP de a restitui acestor societăţi comerciale depozitele existente în cont.

În aceste două cazuri, au fost luate măsuri pentru perceperea de penalităţi şi reeşalonarea termenelor de plată, conform actelor adiţionale încheiate în acest sens.

Ca urmare a asocierilor menţionate, S.C. "Piscicola" nu a înregistrat prejudicii, reuşind ca din profitul astfel realizat să achite suma de 1.227.488.000 lei din creditul de 2,5 miliarde lei, obţinut de la Banca Română de Dezvoltare Călăraşi în 1998.

Asocierile în participaţiune realizate au păstrat structura de personal salariat al S.C. "Piscicola" şi nu s-au înregistrat stări tensionale în rândul acestora, referitoare la această situaţie.

Vă asigurăm că rezultatele unui control riguros vor fi transmise imediat ce acest control se va încheia, având în vedere că în timpul scurt avut la dispoziţie nu este posibilă o verificare completă, în conformitate cu procedurile legale în vigoare.

La data de 10 august 1999, domnul Emil Lungu, consilier la Preşedinţia României, însoţit de alţi funcţionari, se afla în misiune în localitatea Fântâna Doamnei.

Domniile lor au fost întâmpinaţi de circa 300 de săteni, care l-au reclamat pe consătenul lor Bratu Ion pentru abuzuri: agresarea unor cetăţeni, dobândirea ilicită a unor terenuri, conducerea autoturismului fără a avea permis de conducere, furturi de produse agricole, toate acestea fiind cunoscute şi tăinuite, sau "muşamalizate" de şeful de post plt. major Mitu Ion.

Sătenii erau revoltaţi pentru că în seara precedentă, Bratu Ion agresase un localnic în mod violent şi ameninţau cu represalii împotriva celui în cauză, dacă nu se iau măsuri legale.

În aceste condiţii, domnul consilier Emil Lungu i-a convocat la faţa locului pe prefectul Gămulea Traian şi pe secretarul general al Prefecturii, domnul Zamfir Marcel.

Aceştia au solicitat prezenţa la faţa locului a şefului Inspectoratului de Poliţie al judeţului Călăraşi, col. Şişman Gabi şi a şefului Serviciului de Ordine Publică, col. Bătăiosu Nicolae.

La solicitările vehemente ale localnicilor de a se face dreptate în legătură cu o serie de acuzaţii la adresa lui Bratu Ion, s-a purtat un dialog cu aceştia, îndrumându-i la reţinerea de la acte violente faţă de cel acuzat şi hotărându-se constituirea unei echipe alcătuită din inspectori ai Prefecturii şi reprezentanţi ai Primăriei, pentru a verifica situaţia reclamată.

Drept urmare, la 16 august a.c., comisia constituită a întocmit un referat în care se consemna că Bratu Ion a comis mai multe ilegalităţi în legătură cu dobândirea unor terenuri şi imobile, nu şi-a plătit de mai mulţi ani taxele legale pentru cele 786 oi pe care le deţine şi nu şi-a înscris terenul în registrul agricol în mod corect.

Acest referat a fost trimis de Prefectură la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Călăraşi şi în baza lui s-au efectuat acte premergătoare, conform prevederilor art. 224 din Codul de procedură penală.

La finalizarea cercetărilor şi, în funcţie de rezultatul acestora, se vor face propuneri corespunzătoare Parchetului local.

Retrogradarea plutonierului major Mitu Ion din funcţia de şef de post al comunei "Nicolae Bălcescu" este legală şi corectă, fiind dispusă, potrivit competenţelor, în urma analizei disponibilităţii şi profesionalismului său în raporturile cu cetăţenii. Aceştia manifestă un acut sentiment de nemulţumire, indignare şi revoltă faţă de incompetenţa şi incorectitudinea subofiţerului, constatându-se că acesta a comis, într-adevăr, mai multe abuzuri.

Textul remis Ministerului de Interne prezintă situaţia unui cetăţean care a fost învestit de primarul municipiului pe postul de "expert consilier". Se relatează că acest "expert consilier" ar semna documente cu antetul primăriei. Nu se prezintă nici un caz concret. Şi, că s-ar fi ocupat personal de realizarea obiectivului "linie bac Călăraşi-Silistra", în colaborare cu o firmă româno-franceză, acţiune care a eşuat.

O singură propoziţie are semnul întrebării: dacă cel în cauză este remunerat pentru prestaţiile sale din banii proprii? Oare indemnizaţia a fost imputată, conform legii?

Considerăm că răspunsul la această întrebare ar putea fi dat mai degrabă de Ministerul Finanţelor sau de Departamentul pentru Administraţie Publică Locală.

Întrucât în documentul remis se susţine că "pamblicăria" mai sus relatată a primarului municipiului şi a "expertului consilier" poate fi încadrată cu uşurinţă la fals în înscrisuri, uz de fals şi fals privind identitatea, urmează ca în baza acestui denunţ, Inspectoratul de Poliţie al judeţului Călăraşi să efectueze actele premergătoare prevăzute de lege, ce vor fi finalizate prin propuneri corespunzătoare de către Parchet.

Domnule deputat,

Noi vineri am primit... şi am transmis.

Şi, ultima.

Voce din sală:

Mai pe scurt!

Domnul Ioan Rusu:

Sunt anexate trei articole care reproduc pasaje din referatul de terminare a urmăririi penale într-un dosar al Serviciului de Cercetări Penale de la Călăraşi. Din conţinutul acestora rezultă că 15 persoane, unele cu funcţii de conducere, în frunte cu învinuitul Magla Ştefan, au comis o serie de fapte penale, incriminate de Legea nr. 31/1990 sau de Codul penal: abuz în serviciu, gestiune frauduloasă, fals intelectual, uz de fals.

În baza probatoriului administrat, Inspectoratul de Poliţie a propus Parchetului, prin referat de terminare a urmăririi penale, punerea în mişcare şi trimiterea în judecată a managerului general Magla Ştefan şi a încă 6 persoane, iar pentru o participantă a propus scoaterea de sub urmărire penală pe lipsa pericolului social.

Faptul că ulterior, prin rechizitoriu sau prin hotărâri judecătoreşti, s-au dispus soluţii exoneratoare de răspundere penală a celor învinuiţi sau inculpaţi, excede atribuţiilor poliţiei, acestea putând fi atacate de cei interesaţi şi abilitaţi prin mijloacele legale.

Deci, noi am propus trimiterea în judecată, Parchetul sau instanţa i-au exonerat...

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule deputat,

Aveţi posibilitatea de a interveni într-un interval...

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

La un singur aspect am să intervin, pentru că nu-i problema mea să se lămurească acolo unde adevărul şchioapătă, acolo unde dreptatea ştim noi, cum se spune, că are capul spart. Deci, la un singur aspect am să intervin, la mandatul pe care l-a avut consilierul prezidenţial Emil Lungu, de a interveni într-o comunitate, asupra unor probleme care depăşesc cu mult atribuţiile Preşedinţiei şi respectiv ale domniei sale.

Domnia sa a venit în judeţ ca să culeagă un anumit puls, a fost înconjurat de subalterni, un puls pe care să-l comunice Preşedintelui, cât de bine merge ţara sub patronajul şi sub domnia sa. A aflat, aşa ştiu eu, de la comunităţile locale, cât de bine, într-adevăr, merge ţara, cât de bine o duce ţăranul, cât de bine o duce muncitorul industrial, cât de bine o duc societăţile, cât de bine o duce administraţia.

A aflat cu vârf şi îndesat!

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează ca, în continuare, domnul deputat Petre Naidin, care a adresat două întrebări Ministerului Justiţiei... V-aş ruga să le prezentaţi, în cadrul intervalului de timp de cel mult un minut fiecare întrebare, domnule deputat, după care să dăm cuvântul reprezentantului Ministerului Justiţiei, pentru a vă răspunde la întrebrea ce a fost adresată.

Domnul Petre Naidin:

Am simţit nevoia, aşa cum am spus, să mă adresez şi domnului Valeriu Stoica – ministrul justiţiei, pentru problema de la acea societate cu capital de stat tip IAS şi direct pentru o problemă în care este implicat, se pare, şi un coleg al nostru, un coleg parlamentar al puterii, care, aşa este toată opinia călărăşeană cristalizată, şi s-a şi scris în presă, este implicat asupra unei muşamalizări a unei afaceri în urma unui accident de circulaţie, în care se pare că beneficiarii au încasat sume frumoase, de 500 milioane lei, de la ASIROM.

Care este realitatea, pentru că problema este la Parchetul Militar, întrucât a fost angajat un căpitan de la Poliţia de Circulaţie şi eu, cu curiozitate, doresc să ştiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Justiţiei, domnul secretar de stat Flavius Baias.

Vă rog să poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Onoraţi membri ai Camerei Deputaţilor...

Domnul Acsinte Gaspar:

Aveţi la dispoziţie 3 minute, pentru a prezenta.

Domnul Flavius Baias:

Domnule deputat Petre Naidin,

În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră nr. 886/A, înregistrată la Camera Deputaţilor la 8 septembrie 1999, referitoare la accidentul de circulaţie din data de 28.III.1999 de pe raza comunei Ileana, judeţul Călăraşi, vă aducem la cunoştinţă următoarele.

Urmare a interpelării, sau întrebării formulate de dumneavoastră, s-a solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie să verifice aspectele sesizate de dumneavoastră.

După primirea rezultatului verificării, vom formula răspusul la întrebarea pe care aţi adresat-o.

Vă rugăm să aveţi înţelegerea necesară pentru timpul necesar efectuării acestor verificări.

În ceea ce priveşte cealaltă întrebare, nr. 894/A, înregistrată la Camera Deputaţilor la data de 8 septembrie 1999, referitoare la nereguli în activitatea echipei manageriale de la "Agroindustriala"-Lehliu Gară, judeţul Călăraşi, în frunte cu directorul Magla Ştefan, vă aducem la cunoştinţă următoarele: pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi s-a aflat dosarul penal nr. 276/B/1998 privind pe Magla Ştefan, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 194 pct. 5 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

S-a reţinut în fapt că învinuitul Magla Ştefan, în calitate de director general al societăţii comerciale menţionate de dumneavoastră, a avantajat Asociaţia Agricolă "Tudor Vasile", folosind utilajele societăţii şi îngrăşăminte în realizarea unei lucrări agricole la această asociaţie în cadrul căreia posedă teren agricol.

Prin Ordonanţa nr. 276/P/1998 din 11.XI.1998 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, în baza art. 249 alin. 1 combinat cu art. 10 lit. b) din Codul de procedură penală, raportat la art. 18¹ Cod penal, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celui menţionat şi aplicarea unei sancţiuni administrative, a amenzii în sumă de 1.000.000 lei, socotindu-se, prin raportarea la textele menţionate, că fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni.

Având în vedere, de asemenea, sesizarea dumneavoastră, s-a solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ca, în conformitate cu art. 34 din Legea nr. 92/1992 pentru organizare judecătorească, să verifice legalitatea şi temeinicia soluţiei arătate mai sus, prin procurorii-inspectori de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

După primirea rezultatului acestei verificări, care se va efectua în condiţiile legii, din dispoziţia ministrului justiţiei, vom formula un răspuns complet la întrebarea dumneavoastră.

Vă rugăm, ca şi mai înainte, să aveţi înţelegerea necesară pentru timpul de care va fi nevoie pentru efectuarea verificărilor.

Vă mulţumim, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Petre Naidin:

O formalitate, de fapt.

Am vrut să se ştie la Parchetul Militar că ştim şi noi de această problemă.

Într-adevăr, domnul ministru nu putea să răspundă altceva decât că nu poţi să impui organelor de cercetare o anumită conduită, dar important este că ştim că s-a întâmplat ceva necurat acolo şi că aşteptăm şi din partea Ministerului Justiţiei şi, mai ales, din partea parte Parchetelor Militare, să se facă dreptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, urmează ca doamna deputat Hildegard Puwak să primească răspuns la întrebarea ce a adresat-o Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

Din partea ministerului, înţeleg că este prezent domnul Şerban Antonescu.

Vă rog, domnule secretar de stat,să depuneţi la Secretariatul tehnic răspunsul dumneavoastră scris la întrebarea care v-a fost adresată de către doamna deputat. Vă mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Petre Naidin a adresat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale o întrebare referitoare la memoriul doamnei Pană Veronica din Călăraşi.

Vă rog, domnule deputat, în cadrul timpului afectat, să prezentaţi problema.

Domnul Petre Naidin:

Sigur, domnule preşedinte.

Accept răspunsul scris.

De fapt, aşa am şi formulat întrebarea, acolo jos, "scris" su "oral", eu am tăiat "oralul" şi rămâne numai "scris".

Dacă cineva trebuie să răspunsă, poate să o facă la microfon, sau, efectiv, îmi poate înainta răspunsul în scris.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, doamna secretar de stat Mariana Basuc.

Vă rog să poftiţi, doamna secretar de stat.

Doamna Mariana Basuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La interpelarea dumneavoastră, domnule deputat, referitoare la încadrarea în grupa a II-a de muncă a activităţii desfăşurate de doamna Pană Veronica din Călăraşi, Aleea Centrală nr. 2, bloc nr. 11, vă putem comunica următoarele, răspuns enunţat de fapt şi în scris.

Potrivit poziţiei 143 din Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 50, completat cu avizele ulterioare, locurile de muncă şi activităţiile cu condiţii deosebite din unităţile aparţinând Departamentului Industriei Metalurgice, necuprinse în Grupa I de muncă, stabilite de consiliile de administraţie ale acestora şi aprobate de conducerea Departamentului se încadrează în Grupa a II-a de muncă pentru perioada lucrată după martie 1969. De asemenea, potrivit poziţiei 55 din anexa la Ordinul nr. 968 din 4.XII.1990 emis de Departamentul Industriei Metalurgice, privind aplicarea Ordinului nr. 272 din 9.X.1990 al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerului Sănătăţii, personalul din alte activităţi care, potrivit sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu, îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite de muncă, la care nivelul noxelor depăşeşte concentraţiile maxime admise de normele republicane de protecţie a muncii, se încadrează în Grupa a II-a de muncă. Nominalizarea persoanelor care se încadrează în aceste grupe de muncă se face de către conducerea unităţilor, împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama, în schimb, de condiţiile deosebite de muncă, concret, în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective.

Faţă de cele menţionate mai sus, în situaţia în care înscrierile din carnetul de muncă s-au făcut cu respectarea metodologiei de încadrare în Grupele I şi II de muncă, conform reglementărilor existente, acestea pot fi luate în calcul la întocmirea dosarului de pensionare.

Aş vrea, în schimb, să mai fac nişte precizări, că la studierea documentelor anexate în cadrul interpelării, doamna Pană face referire la o anumită perioadă, iar fişa postului, pe care o trimite pentru edificarea sarcinii anchetatorului, face referire la altă perioadă. Este trimisă ulterior.

Pe de altă parte, luând legătura cu Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială din Călăraşi, am constatat că dânsa nu a depus încă dosarul de pensionare, fiind încă în perioada de sprijin social, dar, studiind situaţia dânsei, am constatat că începând din luna ianuarie anul 2000, dânsa poate beneficia de pensie anticipată, conform Legii nr. 2 din 1995, luând în calcul vechimea, care-i este suficientă.

Deci, şi într-un caz, şi în celălalt, fie în baza grupei de muncă, dacă vom avea dosarul complet să-l analizăm, fie în baza Legii nr. 2, dânsa va putea fi pensionată începând cu luna ianuarie 2000.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, doamnă secretar.

Domnule deputat? Este în ordine.

Domnule deputat Naidin,

Vreau să vă anunţ că dumneavoastră ar trebui să mai primiţi răspuns la două întrebări care au fost adresate de către dumneavoastră Departamentului pentru Administraţia Publică Locală, care solicită amânarea. Deci, veţi primi răspunsul săptămâna viitoare.

Urmează întrebarea domnului deputat Petru Bejinariu, adresată Autorităţii Naţionale pentru Turism...

Vă rog să dezvoltaţi, domnule deputat, să prezentaţi întrebarea. Vă rog, pe scurt, în intervalul de un minut, ce vă este afectat, potrivit regulamentului.

Domnul Petru Bejinariu:

Da. Exact.

Nu o să dezvolt, ci o să iau doar o singură frază de aici, pentru că şi textul din întrebare a fost la dispoziţia
Agenţiei Naţionale pentru Turism.

Voiam să subliniez că judeţul Suceava, precum se ştie, oferă condiţii admirabile pentru dezvoltarea turismului şi agroturismului. Nu enunţ nici o localitate şi nici un motiv din acest domeniu. Spun doar, în final, că, cu toate acestea, în această zonă, prin excelenţă turistică, nu s-a întâmplat nimic până acum.

Întrebarea este provocată de un articol foarte elegant, apărut în "Curentul", în care domnul preşedinte Soin Frunzăverde vorbeşte despre "provocarea turistică a anului 2000", şi al doilea motiv este că, la o interpelare anterioară, făcută pe când aceeaşi persoană era ministru, a promis câteva demersuri pentru turismul din judeţul Suceava, din care s-a împlinit doar una din aceste promisiuni, şi anume la Vatra Dornei.

Domniile lor ştiu despre ce este vorba.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Autorităţii Naţionale pentru Turism, domnul vicepreşedinte Dorin Anton.

Vă rog să poftiţi, domnule vicepreşedinte, şi să prezentaţi în interval de 3 minute răspunsul la întrebarea formulată de domnul deputat.

Domnul Dorin Anton:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Din analiza întrebărilor adresate Autorităţii Naţionale pentru Turism în 5.V.1998, 9.III.1999 şi 8.IX.1999 am reţinut eforturile dumneavoastră de a acţiona şi prin turism pentru schimbarea generală a imaginii zonei din nordul Moldovei şi apreciem coroborarea direcţiilor de acţiune cu cele ale Autorităţii Naţionale pentu Turism, care a prevăzut acest obiectiv în priorităţile strategiei naţionale de dezvoltare a turismului pe termen mediu şi lung.

În contextul celor sus-menţionate şi a elementelor puse la dispoziţia dumneavoastră prin răspunsurile prezentate anterior, vă informăm că Autoritatea Naţională pentru Turism nu are ca atribuţii modernizarea infrastructurii generale şi de turism şi nu dispune de fonduri guvernamentale pentru astfel de obiective.

Menţionăm însă că Ministerul Turismului, actualmente Autoritatea Naţională pentru Turism, a sprijinit logistic şi financiar formarea profesională a personalului de specialitate din zonă, prin Asociaţia Naţională a Deţinătorilor de Campinguri, Popasuri Turistice şi Sate de Vacanţ㠖 ROMCAMPING, colaboreză permanent cu asociaţiile profesionale şi unităţile de învăţământ din zonă, a finanţat programe de consultanţă pentru inventarierea şi dezvoltarea meşteşugurilor artizanale, inclusiv ceramica neagră de la Rădăuţi şi Marginea, şi sprijină, de asemenea, prin acordarea de credite preferenţiale, în limita sumelor colectate la Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, proiecte de investiţii în turismul rural din zonă.

Vă informăm că vom sprijini, de asemenea, nordul Moldovei, din Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, şi în anul 2000, prin includerea acestei zonei în Programul Naţional de Promovare Turistică, intitulat MILENIUM.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Domnule deputat Bejinariu? Da. Bine, domnule deputat.

Vreau să mai informez pe domnii deputaţi Nicolae Groza, dacă este în sală..., domnul deputat Petru Şteolea şi domnul deputat George Dragu, că Guvernul ne comunică că solicită amânarea răspunsurilor la întrebările pe care le-aţi adresat, din imposibilitate de participare.

Urmează să primiţi săptămâna viitoare răspunsurile la întrebările pe care le-aţi formulat.

În continuare, urmează să primească răspunsuri din partea Fondului Proprietăţii de Stat domnii deputaţi Ştefan Popescu Bejat – nu este, Alexandru Pereş – nu este, Petru Şteolea – nu este.

Rog, dacă reprezentantul Fondului Proprietăţii de Stat este aici, să depună răspunsurile în formă scrisă la Secretariatul tehnic. Este vorba de domnul vicepreşedinte Victor Ëros.

Domnule vicepreşedinte,

Vă rog să le depuneţi la Secretariatul tehnic, la doamna de acolo, şi dânsa urmează să le înmâneze deputaţilor care au solicitat răspunsuri la întrebările pe care vi le-au formulat.

În continuare, urmează ca domnul deputat Petru Bejinariu să primească răspuns din partea Departamentului pentru românii de peste hotare.

Vă rog, domnule deputat, să vă prezentaţi pe scurt, în cadrul timpului afectat, întrebarea dumneavoastră.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am mai multe întrebări, din motivul că nu s-a răspuns data trecută, nu pentru că sunt eu prea interogtiv.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Răspunsul în seara aceasta vi se dă la întrebarea: Cauzele retragerii subvenţiei ziarului "Plaiul românesc".

Domnul Petru Bejinariu:

Am înţeles.

Domnul Acsinte Gaspar:

Şi, vă rog, această întrebare să o prezentaţi în intervalul de un minut.

Domnul Petru Bejinariu:

Da. Exact, domnule preşedinte. Dar am vrut să subliniez, că m-aţi invitat, şi vă mulţumesc, de trei ori la microfon, şi am vrut să mă justific că nu sunt atât de interogtiv, ci s-au adunat mai multe întrebări din perioada anterioară.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă rog.

Domnul Petru Bejinariu:

Deci, cu privire la întrebare: există, la Cernăuţi, recent, deci în 1999, o apariţie editorială, şi anume ziarul "Lumea". Foarte bine!

După informaţiile pe care le avem, acestă publicaţie este subvenţionată de Departamentul pentru românii de peste hotare.

Tot la Cernăuţi este, de mai multă vreme, un alt ziar, care se cheamă "Plai românesc".

Noi ştim bine că acest ziar nu mai este subvenţionat, şi atunci, sigur că ne-am întrebat, de ce oare s-a renunţat la subvenţionarea ziarului "Plai românesc" şi se subvenţionează altul? Nu corespundea "Plaiul românesc"? N-avea numele corespunzător sau din ce alte motive?

Deci, aceasta era întrebarea şi chiar aşa sfârşesc: nu credeţi că este necesară subvenţionarea ziarului românesc cu nume semnificativ de "Plai românesc"?

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O să primiţi răspuns din partea domnului Vasile Badea, secretar de stat la Departamentul pentru românii de peste hotare.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Viorel Badea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor deputaţi,

În primul rând o precizare: mă numesc Viorel Badea, sunt şeful Departamentului pentru relaţii cu românii de peste hotare din cadrul Guvernului României.

Domnule deputat Bejinariu,

Vă rog să-mi faceţi onoarea să ascultaţi răspunsul pe care vi l-am pregătit pentru ziua de astăzi şi îmi cer scuze de la dumneavoastră că am vocea puţin cam neadecvată pentru această împrejurare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Aveţi la dispoziţie 3 minute, ca să prezentaţi răspunsul.

Domnul Viorel Badea:

Da. Un răspuns foarte scurt.

Deci, la întrebarea adresată de domnul deputat Petru Bejinariu, referitoare la ziarul "Plai românesc", răspundem următoarele..., la "Plai românesc" şi la "Lumea".

Nici unul dintre numerele apărute până acum ale publicaţiei "Lumea" nu a fost realizat cu fonduri ale Departamentului pentru relaţii cu românii de peste hotare.

În al doilea rând, în anul 1999, finanţarea publicaţiei "Plai românesc" nu se poate spune că a fost blocată.

Domnul redactor şef Ştefan Broască a semnat un contract în anul 1998, care, pur şi simplu a expirat la 31 decembrie, şi ar fi trebuit să semneze un altul pentru 1999. Pe lângă faptul că solicitrea domniei sale pentru anul în curs a venit foarte târziu, la sugestia experţilor Departamentului, dumnealui a trimis prin poştă o cerere de sprijin, această cerere nemaifiind onorată însă, din cauză că, la o analiză mai detaliată, şi aş vrea să reţineţi acest aspect, pornind de la un sondaj de teren făcut de experţii noştri, a rezultat că acestă publicaţie are un tiraj foarte mic, altul decât cel la care s-a obligat prin contract, neavând o difuzare adecvată în Regiunea Cernăuţi. Deci, cred că nu trebuie să mai intru în detalii, să spun ce înseamnă să ai un tiraj mai mic decât cel pe care ţi-l asumi prin contract.

Prin urmare, când nu există încredere între parteneri, nu sunt întrunite elementele necesare încheierii unui contract, întrucât presiunile şi insinuările alăturate unor explicaţii diferite, uneori chiar contradictorii, în funcţie de auditoriu, aparţinând redactorului şef în cauză, nu pot duce la un consimţământ valabil.

În plus, acest ziar nu a fost unul de opinie pentru zona respectivă şi nici de susţinere a eforturilor statului român pentru românii din Bucovina, nemaifiind nici măcar, în ultima vreme, oficiosul Societăţii de Cultură "Mihai Eminescu" din Cernăuţi.

De asemenea, domnul redactor şef probabil că a evitat o întâlnire directă, în care să prezinte amănunte absolut necesare unui parteneriat de acest tip, care, repet, este unul foarte special, dată fiind importanţa strategică, pentru România, a acelei zone, având, în ultimul timp, reacţii care nu duc la concordie în rândurile comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi. În plus, dacă îmi mai este permis, aş adăuga, în ultimele 10 secunde care mi-au rămas la dispoziţie: departamentul nostru propune Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor întâlniri frecvente, pentru discutarea acestor probleme care sunt de o sensibilitate specială. Şi, de asemenea, aş mai face o remarcă, aici, mă bucur că sunt domnii deputaţi în sală, aş fi vrut să fie în număr mai mare, dacă era posibil: vă rog, tare mult, să ne sprijiniţi. Acest departament este un departament foarte fragil, iar importanţa lui, în susţinerea românilor de pretutindeni, nu zic din afara graniţelor ţării, zic de pretutindeni, este absolut importantă.

Vă mulţumesc, tare mult, pentru atenţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Reţin şi sunt foarte de acord că există o mare sensibilitate în ceea ce priveşte relaţia cu comunităţile româneşti din regiunea Cernăuţi. Reţin, de asemenea, promisiunea făcută de domnul secretar de stat Viorel Badea, în legătură cu frecventele întâlniri ale noastre, şi cred că este una din măsurile care se impun cu mare urgenţă şi, de asemenea, mai reţin încă o idee: eu cred, totuşi, că, până la urmă, dincolo de contract, dincolo de expirarea lui, dincolo de nerespectarea unor clauze, eu cred că acest ziar trebuie să fie finanţat, ajutat, pentru că românii trebuie să citească în limba română măcar într-unul din ziare, în afară de "Concordia" şi celălalt ziar, fără a comenta nimic, nici despre unul, nici despre altul, privitor la conţinut, la tematică şi la grad de difuzare.

Vă mulţumesc.