Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 iunie 2000
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 iunie 2000 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 iunie 2000
 |
7. | Adoptarea propunerii legislative privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. |  |
||
| ................................................ |
|
Doamnelor şi domnilor, Asupra Legii voluntariatului, v-aş propune să ne pronunţăm după următoarea iniţiativă legislativă, întrucât întârzie iniţiatorul şi trecem la propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, domnul preşedinte Emil Popescu deci, suntem la propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. Am intrat în dezbateri, prezentaţi raportul. Domnule preşedinte, este pe ordinea de zi a Camerei, am intrat în dezbateri. Deci, are raport de admitere. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Raport asupra proiectului voluntariatului. În conformitate cu prevederile art.86 din Regulamentul Camerei... |
|
Deci, domnule preşedinte, suntem la propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, pentru că, întârziind iniţiatorul, am trecut peste voluntariat. |
|
Asistenţa juridică în România este reglementată în prezent prin Legea nr.51 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi prin Decretul nr.143/55 privind organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice. Legea nr.51 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat este o reglementare modernă, adaptată noilor condiţii economice, în timp ce reglementarea privind organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice este depăşită de realităţile specifice economiei de piaţă. Prin acest proiect se urmăreşte reglementarea statutului juridic al consilierilor juridici, a asistenţei juridice a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi a agenţilor economici. În proiect sunt stabilite condiţiile în care se poate dobândi sau pierde calitatea de consilier juridic, organizarea profesiei de consilier juridic în sensul constituirii Uniunii Naţionale a Consilierilor Juridici din România, formată din toţi consilierii juridici înscrişi pe tablou, cât şi statul juridic, organele de conducere şi competenţele. Proiectul prevede normele referitoare la răspunderea consilierilor juridici, stabileşte sancţiunile disciplinare, modul de cercetare a bazei aplicării sancţiunilor, căile de atac. Faţă de cele mai sus expuse, supunem proiectul de Lege privind executarea şi exercitarea profesiei de consilier spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor. |
|
Vă mulţumesc domnule preşedinte. La dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Szekely Ervin. Este vorba de o iniţiativă legislativă din partea unor deputaţi. Poftiţi domnule Szekely, îndată găsesc iniţiatorii. Iniţiatorii sunt domnii: Grădinaru Nicolae, Pavel Vasile, Bujor Liviu, Paula Ivănescu, Popescu Bejat, Romeo Trifu, Oltean Ioan, Romeo Nanu, Székely Ervin, Gabriela Radu, Dumitriu Carmen, Ionescu Marina, Bălăeţ Dumitru, Ioan Gavra, Popa Ioan Mihai, Oană Gheorghe, Nistor Vasile. Da, vă rog, domnule Székely. |
|
Aş vrea să fac o precizare. Atunci când s-a redactat, această propunere legislativă avea un alt conţinut şi, atunci, şi eu şi alţi colegi de ai mei am semnat. Ulterior, proiectul a fost modificat şi a devenit inacceptabil, cel puţin pentru mine, şi la dezbaterile generale aş vrea să pledez din partea grupului parlamentar împotriva adoptării acestui act normativ. Legislavitul a făcut mai multe tentative, ca să spun aşa, de a reglementa statutul consilierilor juridici. Este o rămânere în urmă, pentru că este aproape singura profesie liberală, care nu a găsit o reglementare adecvată actualelor condiţii, actualelor cerinţe ale economiei de piaţă. Prima propunere de acest gen a fost respinsă de Parlament, cu doar câteva voturi, pentru că, fiind o lege organică, sau cel puţin a fost considerată aşa, nu s-a realizat cvorumul necesar pentru adoptarea unei legi organice. A doua reglementare, parţială, zic eu, a fost adoptată de către Camera Deputaţilor, dar nu şi de către Senat, prin modificarea Legii avocaturii, prin care s-a stabilit că consilierii juridici pot profesa ca şi avocaţi, fără examen, în cazul în care au o vechime de 10 ani în profesie. Nu credem că aceasta este soluţia: ca din toţii consilierii juridici să facem avocaţi, pentru că această profesie are specificul ei, necesită o serie de cunoştinţe din domeniul dreptului economic, dreptului financiar, dreptului muncii, care poate că nu sunt la îndemâna avocaţilor, - fără să jignesc pe avocaţi -, pentru că, desigur, ei au această posibilitate de a reprezenta persoane juridice, dar consilierii juridici s-au specializat în acest domeniu. De aceea este necesară o reglementare care să fie adecvată condiţiilor actuale din economia românească. Dar propunerea legislativă pe care o dezbatem astăzi, din păcate, nu satisface aceste cerinţe, pentru că prevede doar posibilitatea exercitării profesiei cu contract de muncă, cu carnet de muncă la o singură societate comercială sau la o singură instituţie de stat. Bine, în cazul instituţiilor aş putea să accept argumentarea că, într-adevăr, nu poate să reprezinte interese contrare cu cele ale instituţiei unde este angajat, dar o astfel de incompatibilitate, în cazul societăţilor comerciale nu cred că poate să fie susţinută şi nici nu cred că este realizabil acest lucru. Vă daţi seama că atunci când majoritatea societăţilor comerciale sunt întreprinderi mici şi mijlocii, cu 5, 10, 20, 30 de angajaţi, nici un patron nu-şi permite să angajeze un consilier juridic pentru volumul de muncă pe care-l are. Şi, evident, va renunţa la serviciilor consilierului juridic, care nu va mai găsi piaţă pentru cunoştinţele pe care le-a adunat. În aceste situaţii, firmele vor fi nevoite să apeleze la avocaţi atunci când, din când în când au o problemă juridică, iar consilierii juridici n-au decât să se facă avocaţi. Nu credem că suntem chiar aşa de bogaţi încât să putem renunţa la această categorie profesională, nu credem că pe piaţa muncii nu s-ar găsi un loc şi pentru ei, printr-o organizare mai adecvată. Admit faptul că primul proiect de lege care a reglementat sau a dorit să reglementeze organizarea acestei profesii poate că a exagerat, sau poate că a dat posibilitatea unei interpretări excesive, în sensul că consilierul juridic ar putea să lucreze, pe de o parte, ca şi angajat al statului, la o instituţie publică, pe de altă parte, ca liber profesionist, într-un cabinet particular. Nu prevedea aşa ceva legea respectivă sau proiectul de lege, dar unii au dat o astfel de interpretare. Este evident că astfel de cumul nu se poate admite, dar nici varianta cealalată, sau nici extrema cealaltă nu se poate accepta, în sensul ca să nu se permită consilierilor juridici să îşi exercite profesia ca pe o profesie liberală, în cadrul cabinetelor individuale sau colective. Motiv pentru care acest proiect de lege pentru Grupul parlamentar al UDMR este inacceptabil şi vom vota împotriva lui. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Grădinaru. Deci, domnul Székely Ervin se retrage de pe lista iniţiatorilor, am înţeles, şi în numele Grupului parlamentar al UDMR cere respingerea iniţiativei. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Domnul coleg Székely nu a citit ultimul proiect care a ieşit de la comisie şi nici raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Dânsul n-a participat la şedinţe. Nu ştiu dacă l-a citit pe cel care a fost difuzat la casete, dar vreau să vă spun, în câteva cuvinte, că acest proiect de lege a fost iniţiat de către mine şi o parte din colegii din Cameră, sunt din tot spectrul politic din Cameră, nu este nimic dacă domnul Székely şi-a retras semnătura, dar acest proiect de lege nu a fost respins de Cameră, nu a îndeplinit atunci... au fost atâtea discuţii în plenul Camerei dacă este lege organică sau nu, şi nu a îndeplinit cvorumul pentru o lege organică. După care, în aceeaşi formă, noi am semnat-o şi am făcut aceeaşi iniţiativă, deci am înaintat-o Camerei. Dacă observaţi, în raportul făcut de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, noi am avut discuţii atât cu preşedintele Uniunii Avocaţilor, care a fost la toate şedinţele, domnul Zamfirescu, domnul preşedinte al Asociaţiei Consilierilor Juridici, domnul Şelaru, şi eu, ca vicepreşedinte al acestei asociaţii, am fost la discuţii la toate aceste şedinţe. Domnul ministru Baias, vedeţi şi în raport, se spune că domnul ministru Baias a venit cu anumite amendamente, pe care comisia le-a admis. Domnul Székely făcea referire la cumulul de funcţii ale consilierilor juridici. Dacă observaţi, nu mai există acest cumul. Nu mare voie la convenţiile civile. Deci, este clar, s-au admis toate aceste amendamente. Consilierul juridic este numai angajat cu carte de muncă ori la o instituţie publică sau la o societate comercială. El nu are acces la barou. Ce spunea colegul nostru, că în Legea nr.51, Legea avocaţilor, se modifică cumva statutul consilierilor juridici, da, dar după ce face 10 ani ca vechime consilier juridic. Deci, nu are nici o legătură una cu cealaltă. Eu v-aş ruga să luăm în discuţie acest proiect de lege aşa cum a fost adoptat de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi aşa cum iniţiatorii s-au pus de acord. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Valeriu Tabără. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Eu nu vreau să intru în amănuntele legii, însă mi se pare că a discuta acum de a nu permite unei anumite categorii de oameni care lucrează în domeniul dreptului, cum sunt jurisconsulţii, nici după 10 ani să intre în avocatură, se face o foarte mare greşeală. Pentru că, până la urmă, întreprinderile şi zona economică va trebui să fie reprezentată de avocaţi, aşa cum este toată lumea. Dar, după părerea mea, şi vă rog să reţineţi, este o greşeală inclusiv în Legea avocaţilor, acolo unde instituim nişte examene absolut inutile, când un interviu la baroul de avocaţi ar fi suficient pentru cel care intră în baroul de avocaţi, şi să nu trecem la alte examene, care se transformă în cu totul şi cu totul altceva la nivel naţional, aşa cum este şi rezidenţiatul la medici şi alte şi alte examene de intrare în profesie. Eu cred că după 10 ani se poate da posibilitatea ca cei care lucrează în zona juridică a întreprinderilor să poată să-şi aleagă calea, în special pe specializarea pe care au făcut-o 10 ani în domeniul economic. Este normal să fie aşa! Atenţie că facem legi închise, legi care duc la corupţie, legi care duc la deprofesionalizarea profesiei! şi a unor profesii de vârf din societatea românească! Nu cred că se întâmplă în lume ceea ce se întâmplă acum aici. Nu vreau să intru în amănunte, dumneavoastră le cunoaşteţi foarte bine. Am construit nişte legi profesionale extrem de închise, în care mita şi mizeria îşi fac loc din ce în ce mai mult şi, practic, elimină pătrunderea tineretului spre aceste profesii. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Alte grupuri parlamentare? Domnul Gavril Dejeu. |
|
Proiectul a fost amplu dezbătut în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în prezenţa reprezentanţilor Uniunii Naţionale a Avocaţilor, în prezenţa reprezentanţilor Uniunii Naţionale a Jurisconsulţilor, în prezenţa reprezentantului Ministerului Justiţiei şi aproape în unanimite membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au luat cuvântul şi s-au pronunţat asupra proiectului. Piedica care a stat în calea aplicării legii era reglementarea potrivit căreia jurisconsulţii puteau să fie şi jurisconsulţi şi, în acelaşi timp, şi avocaţi. Această formulă a fost înlăturată. Este firesc, şi în opinia mea, ca după 10 ani de practică efectivă în munca de jurisconsult să se poată intra în avocatură fără examen. Nu este firesc să se poată intra fără acest concurs mai înainte, fiindcă oricine doreşte să între în avocatură, potrivit Legii nr.51, trebuie să dea un concurs de admitere. Prin urmare, fără să facem facilităţi şi excepţii pentru jurisconsulţi, la nivelul reglementării generale, proiectul de lege este fezabil şi cred că poate fi admis. |
|
Vă mulţumesc. Domnul Grădinaru, cu o observaţie. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vreau să fac o observaţie. În acest proiect de lege nu este vorba de consilierul juridic care are o vechime de 10 ani să intre în avocatură fără examen. Noi am aprobat, plenul Camerei a aprobat acest proiect anul trecut, prin modificarea Legii nr.51, şi acolo era prevăzut acest aspect - ca un consilier juridic care are vechime de 10 ani să treacă în avocatură fără examen iar proiectul se află la Senat. Nu este prevăzut în acest proiect asemenea termen de 10 ani. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Székely. |
|
În virtutea dreptului la replică, aş vrea să spun totuşi câteva lucruri. În primul rând, am citit legea şi resping aceste afirmaţii din partea domnului secretar al comisiei, că nu aş fi citit-o. În al doilea rând, nu am susţinut că greşeala legii sau motivul pentru care noi nu vom vota este posibilitatea cumulului prestaţiilor juridice în cadrul profesiei liberale şi în cadrul instituţiei de stat ci, dimpotrivă, am protestat împotriva faptului că un consilier poate să lucreze numai cu carte de muncă la o singură societate, lucru care este absolut irealizabil în condiţiile în care nu există decât foarte puţine societăţi comerciale care pot să-şi permită angjarea consilierilor juridici. Şi acest lucru a fost confirmat chiar şi de către secretarul comisiei, şi acesta este motivul pentru care noi nu putem să votăm legea, pentru că considerăm că această profesie trebuie să fie o profesie liberală, trebuie să se intre cu examen, exact aşa ca şi în celelalte profesii, şi nici nu am susţinut că prin această lege s-ar realiza trecerea consilierilor juridici în avocatură, ci am spus că noi am făcut posibil acest lucru, prin modificarea Legii avocaturii, dar nu cred că aceasta este soluţia pentru această categorie socio-profesională care astfel ar dispărea de pe eşichierul profesiunilor liberale. |
|
Da. Altcineva? Domnul deputat Mogoş, decanul baroului Iaşi. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Lucrurile au fost cât se poate de clar rezolvate la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Aşa cum s-a spus şi de către unul dintre colegii antevorbitori, s-a stabilit în prezenţa tuturor reprezentanţilor celor care interesează profesia de jurisconsult, de consilier juridic şi aceea de avocat. A fost prezentă delegaţia Uniunii Avocaţilor, a Uniunii Juriştilor, a Ministerului Justiţiei, încât lucrurile s-au lămurit acolo foarte clar, plus faptul că în Legea nr.51 de organizare şi exercitare a profesiei de avocat, care se găseşte în momentul de faţă la Senat, sunt votate deja dispoziţii din lege care prevăd posibilitatea jurisconsultului cu o vechime de 10 ani să acceadă la profesia de avocat. Dar lucrurile sunt lămurite la comisii, încât în sensul în care s-au stabilit la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cred eu că aşa ar trebui să le adoptăm noi aici, la Cameră. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor, acestea fiind spuse, trecem la dezbaterea legii. Titlul legii. Obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.I "Dispoziţii generale". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.1. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.2. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.3. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.4. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.I, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.II "Dobândirea şi încetarea calităţii de consilier juridic". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.5. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.6. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.7. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.8. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.9. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.10. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.11. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.12. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.13. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.14. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.15. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.II, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.III "Drepturile şi îndatoririle consilierului juridic". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.16. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.17. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.18. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.19. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.20. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.21. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.22. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.23. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.24. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.25. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.26. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.27. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.III, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.IV "Exercitarea profesiei şi organizarea compartimentelor juridice". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.28. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.29. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.30. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.31. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.32. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.33. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.34. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.IV, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.V "Organizarea profesiei de consilier juridic". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Secţiunea I "Filiala teritorială". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.35. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.36. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.37. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.38. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.39. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.40. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.41. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.42. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.43. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Secţiunea I, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Secţiunea a II-a "Uniunea Consilierilor Juridici din România". Titlul. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.44. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.45. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.46. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.47. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.48. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.49. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.50. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.51. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.52. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.53. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.54. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Secţiunea a II-a, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votată. Cap.V, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.VI "Răspunderea disciplinară". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.55. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.56. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.57. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.58. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.59. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.VI, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.VII "Dispoziţii tranzitorii şi finale". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.60. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.61. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.62. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.63. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.64. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.65. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.VII, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Proiectul de lege are un caracter ordinar. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat. |
